Singurul motiv legitim pentru care industria eoliană mai există astăzi este pentru a se ridica la aşteptările promotorilor săi care asigură reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în mod semnificativ şi accesibil. Totuşi (din moment ce nici una din aceste condiţii nu este îndeplinită), în aproape toate cazurile, dezvoltarea sectorului eolian este vândut, în schimb, unei comunităţi pe bază de stimulente financiare oferite de către dezvoltatori. Acesta este, desigur, un aspect complet diferit şi irelevant căci dacă aprofundăm situaţia tragem concluzia că singurul lucru „verde” din toată afacerea este gheşeftul substanţial realizat de către dezvoltatori şi susţinătorii lor. Şi aşa apar neconcordanţe grave.
Sâmbătă, 20 Octombrie 2012 07:45

Ora 12 a venit, vremea rea a sosit!

Scris de
Privim destul de indiferenţi la fenomene care ar trebui să ne înspăimânte. Statele Unite înregistrează în acest an cea mai grea secetă din istoria evidenţelor meteorologice şi climaterice. Mai mult de jumătate de ţară are recolta compromisă, incendiile din păduri îşi înalţă fumurile spre cer, râurile şi-au scăzut debitele. Nici Europa nu a fost cruţată, fiind silită să treacă în ultimii ani prin hârdăul lui Satan.
Miercuri, 19 Septembrie 2012 19:06

Tu esti sustenabil?

Scris de
E uşor să lâncezeşti şi să te vaiţi că Planeta „plânge”. E uşor să acuzi pe cei care ar trebui să facă ceva şi nu o fac. La sfârşitul zilei, faptul că ai consumat o grămadă de energie văicărindu-te de problemă fără să mişti un deget nu aduce nici o soluţie în acest sens, nu te face mai puţin nevinovat şi nicidecum mai superior.
În ultimul secol, de fapt cam în ultimele două decenii, s-au întâmplat multe prin Europa în ceea ce priveşte calitatea aerului. De la evenimente importante care ne-au arătat că ceva nu-i în regulă, la încercări mai mult sau mai puţin înţelepte de a rezolva anumite probleme devenite evidente, la soluţii întârziate şi, de ce nu, rezultate cu care să ne mândrim. Cred că principalele evenimente sau decizii care au dus la o îmbunătăţire a calităţii aerului sau la reducerea emisiilor sunt: Smogul din Londra - pentru că a deschis subiectul „poluarea aerului” şi a fost ca un semnal de alarmă; Clubul celor 30% – care în anii 1980 a condus la acorduri importante pentru a reduce poluarea transfrontieră de SO2.
Avem o ţară minunată, una dintre cele mai preţioase în materie de biodiversitate. Avem cu ce să ne mândrim, însă suntem restanţieri la acţiune. Vorba ceea, „Teoria ca teoria, dar practica ne omoară!”. Nu suntem în stare să apreciem această inegalabilă şi fascinantă natură cu care am fost înzestraţi. Ne batem joc în fiecare clipă de ea, o impregnăm cu gunoaie, o călcăm în picioare, o distrugem lent şi sigur. Nu ştim nici măcar să ne aruncăm gunoiul la gunoi. Suntem un popor exemplar din acest punct de vedere. Luăm exemplul turmei. Un lucru trebuie să ştim însă: biodiversitatea este tot ce avem.
Miercuri, 13 Iunie 2012 19:22

Câţi oameni reciclează, de fapt?

Scris de
Având în vedere că reciclarea se “practică” de ceva vreme, nu am cum să nu mă întreb câţi oameni reciclează în ziua de azi!? Omul reciclează de mii de ani. Deşi tabloul reciclării arăta diferit pe atunci, totuşi, fenomenul se înfăptuia cu mult înainte să ne dăm noi seama. Primul material reciclat a fost metalul. Cei care nu mai aveau nevoie de săbiile lor vechi şi rupte sau de alte obiecte metalice le topeau şi le transformau din nou în obiecte folositoare (o sabie sau cană nouă, de pildă). Reciclarea se practică peste tot acum. Supermarket-urile oferă, la intrare, pungi refolosite şi containere de gunoaie. Vedem eticheta „Fabricat din materiale reciclabile” pe multe din produse. Cu toate acestea, mărfurile care ar putea fi refolosite sau reciclate sunt aruncate la gunoi.
Joi, 17 Mai 2012 22:52

Să dăm biomasei o şansă?

Scris de
Până acum, când spuneam energie regenerabilă spuneam, de fapt, energie eoliană – un domeniu în care, în ultimii ani, investitori români şi străini au demarat proiecte de miliarde de euro. Febra eoliană a mers atât de departe încât acest avânt investiţional le-a amintit multora de bula imobiliară. Iar asocierea nu este deloc deplasată în condiţiile în care părea aproape la îndemâna oricui să cumpere un teren, să obţină toate aprobările necesare şi să-l vândă ulterior unui investitor strategic cu randamente care ajungeau la 50% din suma investită. Drept dovadă că, dacă răsfoiţi cea mai recentă ediţie a „Forbes 500 de miliardari”, veţi constata că oamenii de afaceri români vorbesc azi despre proiectele lor eoliene cu aceeaşi înfierbântare cu care vorbeau despre imobiliare înainte de criză. Este o nouă modă!
Miracolul Terrei există în apă. Apa este viaţă. Este prezentă într-o cantitate mare în corpul nostru, o bem, (ne) spălăm, pescuim, înnotăm. Este interesant cum o simplă moleculă a fost aleasă ca mijloc pentru a face toate aceste munci complicate şi divergente în acelaşi timp, prin proprietăţile sale nebănuite şi surprinzătoare. Şi totuşi o abuzăm, o zeflemim, o epuizăm, în timp ce 40% din locuitorii planetei au uitat gustul apei potabile. O familie americană foloseşte, în medie, peste 150 de litri de apă zilnic în timp ce o familie din Africa foloseşte numai 15 litri de apă pe zi. Consumul de apă pe cap de locuitor variază foarte mult de la o regiune la alta, de la o ţară la alta: un american consumă circa 2000 mc/an (volumul unei piscine olimpice), un european 1000 mc/an, un iordanian 100 mc/an, iar un haitian 7mc/an. Atunci când cantităţi mari de apă sunt deturnate sau scoase din sistemul natural acest lucru afectează alimentarea cu apă şi, pe termen lung, ecosistemul, plantele, animalele, dar şi comunităţile.
Subliniind asemănările (şi diferenţele) între sclavie şi utilizarea de combustibili fosili am putea să privim schimbările climatice cu alţi ochi. “Maşinăriile” de azi - alimentate aproape exclusiv cu combustibili fosili precum cărbune şi petrol - fac aceeaşi muncă pe care obişnuiau să o facă înainte sclavii şi servitorii. “Sclavii energetici” ne spală acum rufele, ne transportă, ne pregătesc mâncarea, ne distrează şi fac cea mai grea muncă necesară supravieţuirii noastre. Similarităţile între sclavie şi dependenţa noastră de aparatele generate de combustibili fosili este mai mult decât evidentă. Ambele au aceleaşi funcţii în societate (fac cea mai grea meserie pe care nimeni nu ar vrea s-o facă), ambele au fost acceptate de majoritatea populaţiei şi ambele au ajuns să fie tot mai contestate cu cât răul cauzat a devenit din ce în ce mai vizibil. Istoria sclaviei şi abolirea ei arată cât de neclară poate fi frontiera dintre rău şi bine şi cât de repede se poate transforma. Avem o imagine mentală a proprietarilor de sclavi pe care îi considerăm cruzi, inumani şi uităm prea repede ce au făcut ei.
Marți, 10 Ianuarie 2012 09:23

Obiective globale de mediu

Scris de
Parlamentul European susţine încheierea unui acord global în ceea ce priveşte schimbările climatice până în anul 2015. Pare o ţintă îndepărtată, dar nu este aşa.Într-o declaraţie pe care a făcut-o la Durban în Africa de Sud, Jo Leinen, preşedintele delegaţiei Parlamentului European la Summitul Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, a susţinut că „vinovatul joc de ping-pong dintre SUA şi China trebuie să înceteze”. Un prim pas este acela de a convinge statele să semneze o foaie de parcurs care să ducă la semnarea angajamentului global la ţinta propusă 2015. O importantă premisă de plecare este aceea că Parlamentul European susţine necondiţionat Protocolul de la Kyoto, atâta vreme cât siguranţa mediului este respectată.
Vineri, 18 Noiembrie 2011 04:31

Uniunea Europeană şi problemele energetice

Scris de
Ȋn iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfăşurat Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea, ȋn cadrul căreia s-a recunoscut oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia mediului ȋn obiectivul de dezvoltare durabilă, precum şi dreptul internaţional al mediului, ca mecanism de promovare a dezvoltării durabile. Summitul de la Rio a avut o serie de rezultate pozitive ce au constat ȋn iniţiative pentru implementarea Agendei 21 la nivel local şi pentru reorientarea politicii de protecţie a mediului. Totodată, mai multe state au ȋnfiinţat comisii naţionale pentru dezvoltarea durabilă şi au ȋntocmit strategii pentru îndeplinirea obiectivelor pe această temă.
Marți, 25 Octombrie 2011 06:20

Atenţie, arde!

Scris de
Problema actuală constă în găsirea unei soluţii rezonabile şi eficiente pentru noua cerinţă globală. Câteva dintre cele mai sumbre scenarii prezentate în IPCC pot fi evitate prin luarea unor măsuri imediate. Dar cum nimic nu se întâmplă imediat, decât involuntar, o să existe destule impedimente care vor întârzia găsirea şi aplicarea unor soluţii imediate.Fuga de răspundere a autorităţiilor şi a cetăţenilor în egală măsură va atrage costuri care vor depăşi de câteva ori costul acţiunilor de prevenire. Practic, începând cu 2016, trebuie respectate noile valori limită de emisie (VLE) prevăzute de noua Directivă IPPC.Mulţi politicieni, lipsiţi de simţul abordării strategice şi de perspectivă, au încă mentalitatea potrivit careia „noi ne ocupăm de probleme cotidiene urgente” şi nu de ce se va întâmpla peste 10-20 ani. O astfel de abordare a problemelor s-ar putea să ne coste mai mult decât ne imaginăm.Conform Comisiei Europene, beneficiile rezultate în urma reducerii emisiilor sunt estimate a fi între 7 şi 28 de miliarde de euro pe an, incluzând reducerea numărului de decese premature cu aproximativ 13.000 anual. Poate că această cifră ar trebui să ne făcă să acţionăm rapid şi eficace.
Joi, 08 Septembrie 2011 01:02

Apel la responsabilitate!

Scris de
Acest proiect contrazice nu numai legislaţia de mediu a Uniunii Europene, dar şi principiile de bază si standardele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, iar România ar trebui să mai aducă şi exemple bune şi nu să continue să încalce reguli. E posibil ca înalţi demnitari străini, cum este prinţul Charles, să preţuiască Transilvania considerând-o „comoară naţională” şi „cel mai bun export” al României, iar noi să tratăm acest proiect strict din prisma potenţialelor resurse financiare? Din păcate milităm degeaba pentru că deciziile la nivel înalt probabil că s-au luat deja. Important este să conştientizăm dacă merită acest sacrificiu al naturii şi să nu răspundem cu „asta e” atunci când se aduce în discuţie subiectul Roşia Montana.
Luni, 08 August 2011 10:05

Falşii iubitori de natură

Scris de
Legea picnicului este momentan în dezbatere la Senat şi din păcate probabil adoptarea ei va fi foarte anevoioasă. Presupunând însă că acest lucru se va întampla vom avea o problemă, pentru că nu legile ne lipsesc nouă, ci oameni plătiţi să le aplice. În plus, în România nu este clar ce autorităţi au atribuţii privind controlul, dar şi obligativitatea amenajării spaţiilor destinate acestor activităţi de weekend. Mai grav este că nu o dată s-a întâmplat ca în urma acestor excapade pădurile să ardă din cauza unui jar rămas aprins, adică a iresponsabilităţii unor cetăţeni care şi-au atins ţelul şi au plecat liniştiţi fără a privi în urma lor. Pungi şi farfurii din plastic, doze de bere, PET-uri, resturi de mâncare, sticle de vin, mai bine spus deşeuri cât cuprinde, asta lasă în urmă aceşti „iubitori de natură”. Cum e posibil ca în Germania să fie interzisă plasarea grătarului sub copaci sau în parcurile din New York fumatul să fie interzis, iar la noi să nu existe nici măcar interdicţia de a aprinde focul pe iarbă? Ţinând cont de faptul că sunt în vigoare multe acte normative care vizează practica grătarului, dar din păcate nu sunt şi aplicate, este greu de…
Miercuri, 13 Iulie 2011 02:40

Din nou sancţiuni…

Scris de
Stimaţi cetăţeni, care luati decizii, ce părere aveţi de faptul că, deşi până la data de 26 decembrie 2010 Directiva 2008/99/CE privind protecţia mediului prin intermediul dreptului penal ar fi trebuit introdusă în legislaţia naţională, nici până la acest moment nu se ştie încă în ce stadiu se află? Pentru toate aceste întârzieri de transpunere, Uniunea Europeană are o singură măsură – INFRIGEMENT- în traducere liberă plata unei amenzi zilnice de sute de mii de euro de către statul roman, adică de fiecare dintre noi. Acesta este un exemplu de informaţie care trebuie să fie văzut şi pe hârtia de ziar. Îmi doresc tare mult, acum la început de drum, să cred că nu sunt singura care gândeşte aşa şi că alături de mine vor fi toţi cei care iubesc mediul, indiferent de poziţia socială sau de culoarea politică. Şi sunt sinceră când vă spun că eu mai cred că toţi cei care iau decizii pot face şi lucruri bune. Vă promit că dincolo de toate problemele vom afla şi deciziile bune şi că voi spune cu aceeaşi tărie toate aceste lucruri.
Pagina 2 din 2

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: