• Web IMM
  • Web Ecoatitudine
  • WebMD

Comisia Europeană a anunţat că va organiza pe 30 ianuarie, la Bruxelles, o reuniune ministerială cu participarea a nouă state membre, inclusiv România, vizate de procedura de infringement pentru nerespectarea normelor de calitate a aerului. Este vorba de state în care se depăşesc limitele de emisii fixate în UE  pentru dioxidul de azot sau particulele fine. Conform Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), concentraţiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni, PM10, din aerul înconjurător se evaluează folosind o valoare limită zilnică, care nu trebuie depăşită mai mult de 35 ori/an şi valoarea limită anuală. În anul 2016, în România, conform ultimului raport publicat de ANPM (cel pe 2017 nu este încă disponibil) nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită anuale la nicio staţie luată în considerare în prezentul raport, dar s-au constatat depăşiri ale valorii limită zilnice, mai mult de 35 ori într-un an calendaristic, la staţiile B-6 Bucureşti (38 de depăşiri) şi B-7 Bucureşti (38 de depăşiri). Cele două staţii sunt situate în apropiere de Baloteşti şi Măgurele. Din punct de vedere al poluării cu PM 10 şi municipiul Iaşi stă destul de prost. Conform unor date deţinute de autoriţăţile locale, cele mai afectate cartiere de poluare sunt Păcurari, Alexandru cel Bun, Centru, Socola – Nicolina, Galata, Frumoasa şi Studenţesc (Tudor Vladimirescu), în aceste zone fiind şi cei mai mulţi locuitori ai oraşului. “Emisiile de particule în suspensie (PM10) pe teritoriul municipiului Iaşi sunt eliberate în atmosferă în special în zonele urbane (zone locuite) şi pe platformele industriale. Odată eliberaţi în aer, poluanţii, datorită fenomenului de dispersie, pot fi transportaţi în zone diferite funcţie de condiţiile meteorologice prezente. Combinaţia nefavorabilă dispersiei, condiţiile meteorologice, topografia regiunii şi concentraţiile poluanţilor pot să ducă ladepăşirea valorilor limită, cu efecte asupra stării de sănătate umană“, se arată în Planul de calitate a aerului publicat de Primăria Iaşi. Totodată, potrivit documentului, 62% din reţeaua totală de drumuri publice din municipiu este expusă poluării potenţiale cu particule în suspensie. Oricum, conform graficelor ANPM, nivelul de poluare este, destul de mare în Vâlcea şi Timiş. Cu toate cu nu s-a depăşit pragul de alarmă, cantităţi mari de particule în suspensie se înregistrau şi la staţia VL1 de pe strada Ostroveni din Râmnicul Vâlcea sau staţia TM5 din Timişoara, Calea Aradului.

Cum apar şi cât de toxice sunt particulele în suspensie

Particulele în suspensie din atmosferă, sunt poluanţi transportaţi pe distanţe lungi, proveniţi din cauze naturale (ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, erupţii vulcanice etc. sau din surse antropice precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), şantierele de construcţii, transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc. Natura acestor particule este foarte variată. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene.

 

Dioxidul de azot îşi face de cap în Ploieşti şi Contanţa

Din datele înregistrate de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului consultate de “Adevărul”, cel puţin în 2016, în România, concentraţiile de dioxidul de azot (NO2) nu au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă. Totuşi valori destul de mari s-au înregistrat la staţiile Constanţa 1 (Bulevardul Tomis) şi Prahova 5 (strada Industriei, Ploieşti). Trebuie precizat că oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în diferite instalaţii industriale, rezidenţiale, comerciale, instituţionale cât şi din transportul rutier. Expunerea la dioxid de azot în concentraţii mari determină inflamaţii ale căilor respiratorii, reduce funcţiile pulmonare şi agravează astmul bronşic.

 

Şi ozonul începe să facă probleme

Conform datelor ANPM şi poluarea cu ozon a ridicat ceva probleme în anul 2016. Cu toate că nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă pentru ozon la nicio staţie luată în considerare în rapoartele instituţiei, nivelul premergător, cel de informare, a fost depăşit de 6 ori la staţia DJ-4 din Işalniţa, Dolj. Valori destul de mari s-au înregistrat şi la staţia MH 1 din Drobeta Turnu Severin.

 

Se sesizează Curtea de Justiţie a UE

Executivul comunitar a decis să-i convoace la Bruxelles pe miniştrii mediului din Cehia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, România, Slovacia, Spania şi Ungaria, ţări contra cărora Comisia Europeană are în vedere să sesizeze Curtea de Justiţie a UE (CJUE). Reuniunea ministerială din 30 ianuarie are în vedere a proteja cetăţenii şi a clarifica faptul că, dacă nu există o ameliorare a calităţii aerului, atunci vor exista consecinţe juridice pentru ţările respective, a declarat vineri comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella. Peste 400.000 de oameni îşi pierd viaţa prematur în fiecare an în Uniunea Europeană din cauza calităţii precare a aerului, care stă şi la originea unor boli respiratorii şi cardiovasculare. Directiva europeană 50/2008 stabileşte limitele de calitate a aerului care nu pot fi depăşite în niciun loc din Uniunea Europeană şi care obligă statele membre să limiteze expunerea cetăţenilor europeni la substanţele poluante din aer.

În pofida acestei obligaţii, calitatea aerului rămâne o problemă în multe ţări membre. Astfel, în 23 din cele 28 de state membre standardele de calitate a aerului sunt încă depăşite - în total în peste 130 de oraşe din Europa.

Publicat în Eco News

Dacă emisiile de dioxid de carbon vor continua la actualele niveluri, până la sfârșitul secolului anumite părți din Golful Persic vor deveni prea fierbinți pentru a fi tolerate de corpul uman, informează Huffington Post.

Indexul de căldură, care combină temperatura și umiditatea, va ajunge la 74-77 de grade Celsius pentru cel puțin șase ore pe zi, nivel pe care corpul uman nu îl poate suporta. Persoanele vârstnice și bolnave sunt cel mai afectate de valurile de căldură, însă în viitor va fi atât de cald încât vor fi afectate și persoanele sănătoase, avertizează experții.

”Poți merge la o saună și poți sta în temperatura de 35 de grade Celsius pentru un timp. Gândește-te cum te-ai simți să fii expus constant la o asemenea temperatură”, spune Elfatih Eltahir, profesor de ingineria mediului la MIT și coautor al studiului.

Orașe ca Abu Dhabi, Dubai sau Doha vor fi locuibile datorită sistemelor de aer condiționat, însă pentru cei care lucrează sau locuiesc în afara lor va fi insuportabil.

”Unele dintre cele mai înspăimântătoare scenarii legate de schimbările climatice implică situații în afara experienței umane. Dacă nu limităm schimbările climatice pentru a evita căldura și umiditatea, oamenii din aceste regiuni vor fi nevoiți să găsească alte locuri în care să trăiască”, a declarat Chris Field, cercetător climatic la Carnegie Institute for Science.

Studiul a fost publicat în revista Nature Climate Change.

Publicat în Eco News

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: