Proiectul de lege recent elaborat de fostul ministru Mircea Fechet(al doilea dupa cel care propune extinderea SGR la ambalaje reutilizabile) aduce modificări substanțiale legislației românești în domeniul gestionării ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, înscriindu-se ferm pe traiectoria obiectivelor Uniunii Europene de promovare a economiei circulare. Inițiativa legislativă vizează, în esență, creșterea conținutului reciclat în ambalaje și instituirea unui mecanism clar de încurajare (sau penalizare) pentru operatorii economici care se preocupa sa isi colecteze si recicleze plasticul pus pe piata.

Conținut Reciclat, o obligație cu termen limită

Una dintre cele mai importante prevederi este stabilirea unor cote obligatorii de conținut reciclat pentru ambalajele de băuturi. Începând cu anul 2026, operatorii care introduc pe piață ambalaje de băuturi din metal sau sticlă cu o capacitate de până la 3 litri vor avea obligația de a asigura un conținut reciclat de minimum 25% din materialul principal. Acest prag va crește la 30% începând cu anul 2030. Operatorii vizați sunt obligați să comunice anual aceste cantități și procente de material reciclat către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Morcovul și Bățul: Recompensarea și Contribuțiile Majorate

Pentru a stimula atingerea și depășirea acestor ținte, proiectul introduce un sistem de recompensare bazat pe performanță. Autoritatea centrală de mediu va elabora o metodologie prin care operatorii responsabili, care utilizează un conținut reciclat mai mare de 25%, 30% sau 50%, vor beneficia de prime pe tonă de material încorporat. Aceste prime variază de la 500 RON/tonă până la 1500 RON/tonă și vor fi folosite prioritar pentru ajustarea contribuțiilor datorate către AFM.

Pe de altă parte, neîndeplinirea obiectivelor atrage sancțiuni pecuniare severe. Proiectul majorează și diversifică contribuțiile la Fondul pentru Mediu, stabilind o contribuție de 4 RON/kg pentru diferența dintre cantitatea obligatorie de material reciclat (plastic, sticlă, metal) și cea efectiv utilizată.

Contributia “nucleara”: taxa pe plastic a Uniunii Europene este pusa pe seama poluatorilor

De asemenea, se introduce o contribuție de 4 RON/kg pentru operatorii economici, bazata pe diferenta dintre cantitatea de plastic pusa pe piata si cantitatea reciclata.

Evident, operatorii care fac parte din SGR, care au de indeplinit tine de colectare de 90%, vor avea o sarcina usoara. Desi, firesc ar fi ca pentru acestia sarcina financiara sa fie zero, avand in vedere ca SGR este cel mai performant sistem posibil, deci nu au cum sa acopere cei circa 10-20% diferenta.

In schimb, pentru cei care nu se asigura ca ambalajele lor sunt colectate si reciclate – de exemplu industria laptelui – este firesc sa fie pusi la plata. Oricum, de-a lungul timpului acestia au aratat o propensiune minima pentru economia circulara.

Dreptul de Preempțiune: Asigurarea Materiei Prime Reciclate

Pentru a facilita accesul producătorilor la materia primă secundară, proiectul instituie un drept de preempțiune în favoarea operatorilor economici care introduc produse ambalate pe piață. Aceștia vor avea prioritate la achiziția materialelor rezultate din reciclarea deșeurilor de ambalaje de sticlă, metal și plastic gestionate prin Sistemul Garanție-Returnare (SGR) sau prin Organizațiile care implementează Răspunderea Extinsă a Producătorului (OIREP).

Acest drept este proporțional cu cantitățile introduse pe piață și are scopul expres de a închide bucla circulară la nivel național. O condiție esențială este aceea că materialele reciclate achiziționate trebuie utilizate exclusiv pentru fabricarea de ambalaje, iar revânzarea lor este interzisă. Prin această măsură, se urmărește stabilizarea pieței interne de materii prime reciclate și reducerea dependenței de importuri.

Impactul Asupra Pieței

Prin impunerea tarifelor modulate în funcție de reciclabilitate, proiectul încurajează producătorii să opteze pentru ambalaje mai ușor de reciclat, aliniind costurile de mediu la designul ambalajului. De asemenea, introducerea unui lanț de trasabilitate regională, care recompensează materialul reciclat provenit pe o rază de maxim 750 km de centrul României, este o măsură inteligentă de încurajare a circularității regionale și a investițiilor în infrastructura locală de reciclare.

În concluzie, proiectul de lege reprezintă un pas decisiv spre o gestionare mai responsabilă și mai eficientă a deșeurilor de ambalaje. Prin îmbinarea obligațiilor de conținut reciclat, a stimulentelor financiare și a dreptului de preempțiune, România își consolidează cadrul legislativ pentru a trece de la o economie liniară la una cu adevărat circulară.