Redactia Infomediu

Redactia Infomediu

În perioada 20-22 martie, o delegaţie formată din autorităţi publice locale şi judeţene alături de operatori de salubritate din Oradea, respectiv Bihor, membri în grupul de lucru “zero deşeuri” iniţiat la Oradea, au participat la un schimb de experienţă şi bune practici în domeniul gestionării deşeurilor în Parma, organizat de către Zero Waste Europe şi Zero Waste Romania.

 

Oraşul Parma este situat în nordul Italiei şi are o populaţie de circa 200.000 locuitori, similară cu cea a municipiului Oradea. În 2013, Parma şi-a asumat oficial strategia “zero deşeuri” şi s-a alăturat reţelei internaţionale “Zero Waste Municipalities”. Prin aplicarea metodologiei “zero deşeuri” printre care instrumentul financiar “plăteşti pentru cât arunci”, colectarea  separată la sursă, programată în zile diferite, inclusiv a deşeurilor biodegradabile, educaţie, recompense şi nu în ultimul rând amenzi usturătoare, Parma a reuşit în doar patru ani să reducă cu 59% cantitatea de deşeuri depozitate la rampă de deşeuri sau incinerate; să reducă cantitatea de deşeu rezidual/mixt/fracţie umedă de la 283kg la 117kg per locuitor; a creat 44 de noi locuri de muncă; a economisit aproape € 500,000 în costuri legate de gestionarea deşeurilor şi a atins un nivel de peste 80% reciclare.

 

Reprezentaţi ai Primăriei Municipiului Oradea, Consiliului Judeţean Bihor, S.C RER Oradea, S.C Ecobihor SRL, S.C. REOSAL S.A au putut observa procesul de colectare separată în teren, ghidaţi de către directorul IREN Ambiente Parma și vice-primarul oraşului, domnul Gabriele Folli,  şi expertul zero deşeuri care a elaborat studiul de fezabilitate, planul de implementare şi monitorizare pentru Parma, expert cu aproape 30 de ani de expertiză în gestionarea deşeurilor, domnul Dr. Enzo Favoino, consultant Scuala Agrara din Monza şi preşedinte al comitetului ştiinţific Zero Waste Europe.

 

“Aplicarea metodologiei ‘zero deşeuri’ a însemnat o schimbare de paradigmă în percepţia asupra deşeurilor, o evoluţie majoră în mentalitatea comunităţii. A responsabilizat atât cetăţenii, cât şi industria, a educat şi mai ales a unit, a solidarizat.  În 2012, am realizat primii paşi prin înlocuirea sistemului de colectare stradal cu cel de colectare din uşă în uşă, pe tipuri diferite de deşeuri, dintre care cea mai importantă, fractia biodegradabilă, ceea ce a dus la ‘înfometarea’ instalaţiei de tratare termică a deşeurilor prin dublarea cantităților reciclate în primii doi ani. Deși incineratorul reprezintă un pericol pentru sănătatea cetățenilor, în timp ce importă deșeuri din alte regiuni,  închiderea acestuia trebuie să aibă loc progresiv din cauza unor contracte semnate  în urmă cu mulţi ani, închiderea totală  inainte de incherierea contractului însemnând penalităţi foarte mari din bani publici. Nu recomand autorităţilor publice din România să investească în astfel de instalaţii, ci să înceapă să implementeze progresiv soluţiile zero deşeuri. Nu va fi uşor, însă vă asigur că rezultatele vor merita tot efortul”, a declarat Gabriele Folli, viceprimar, oraşul Parma, Italia.

 

Reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri” are rolul de a identifica şi asigura vizibilitatea pentru cele mai performante comunităţi şi oraşe şi de a recunoaşte eforturile acelora care, deşi poate că nu obţin cele mai bune rezultate în prezent, sunt complet angajate în remedierea sistemului de gestionare a deşeurilor prin implementarea unor soluţii specifice economiei circulare, respectiv metodologia „zero deşeuri”.

 

Oradea este municipiul cu cea mai mare rată de colectare separată, la sursă, din România, de 10% şi deţine cea mai performantă staţie de compost din România, gestionată de către Ecobihor SRL, care produce fertilizator de calitate superioară din biodeșeurile bihorenilor, comercializat şi sub formă de pământ de flori în România şi Ungaria şi magazine precum Selgros. De asemenea, Primăria Oradea este iniţiatorul modificării legislaţiei salubrizării pentru coroborarea cu legislaţia cadru deşeuri, Legea 211/2011, şi introducerea instrumentului financiar de cuantificare a serviciului de salubrizare “plăteşti pentru cât arunci”, respectiv tarif diferenţiat şi pentru cetăţeni. 

 

În cadrul reţelei Zero Waste, primăriile beneficiază de expertiză oferită de specialişti cu renume internaţional în implementarea metodologiei „zero deşeuri”- model de ecoinovare recunoscut de către Comisia Europeană, cu impact dovedit, în alte peste 350 de oraşe europene, în tranziţia către economia circulară şi posibilitatea înfrăţirii cu alte oraşe „zero deşeuri” precum San Francisco, Capannori, Lublijana sau Parma.

 

În România, peste 40 de oraşe şi comunităţi şi-au asumat sau sunt în proces de asumare prin legislaţie locală a soluţiilor zero deşeuri, care pot duce la o reducere de peste 90% a cantităţii de deşeuri redirecționate de la depozitare în gropi de gunoi sau incinerare în instalaţii de tratare termică. Dintre acestea, cel mai mare municipiu este Iaşi, iar primul oraş acceptat în reţea, cu cea mai ridicată rată de colectare separată şi reciclare, de peste 40%, este Târgu Lăpuş.

 

 

SURSA:

ZEROWASTEROMANIA

Hațeg, 23.03.2017 –  Pasionații de alergare în aer liber sunt așteptați, pe 29 aprilie 2017, ora 10.00, la startul celei de-a treia ediții a Crosului Cetății Regale a Hațegului. Acesta este evenimentul de amploare ce deschide seria manifestărilor educaționale, culturale și artistice de pe teritoriul unicului geoparc UNESCO existent în prezent în România. 

 

Pentru al treilea an consecutiv, evenimentul este organizat la inițiativa Voluntarilor pentru Geoparc. Pe lângă invitația la mișcare și la un stil de viață săntos, crosul reprezintă o modalitate de a atrage, într-un mod pozitiv, atenția participanților asupra importanței Cetății Regale a Hațegului - unul dintre monumentele prea puțin cunoscute și puse în valoare - de pe teritoriul Geoparcului Dinozaurior Țara Hațegului, Geoparc Internațional UNESCO administrat de Universitatea din București.

 

Față de edițiile anterioare, noutatea competiției din acest an constă în organizarea a două probe distincte: Amatori și Profesioniști. Amatorii se vor putea înscrie la una dintre cele 6 categorii de vârstă (A1: 17 – 30 de ani feminin, A2: 31 – 50 de ani feminin, A3: peste 50 de ani feminin, A4: 17 – 30 de ani masculin, A5: 31 – 50 de ani masculin; A6: peste 50 de ani masculin).  Profesioniștii vor putea concura la categoriile Open feminin sau Open masculin. Vârsta minimă de participare la competiție este 17 ani, iar concurenții legitimați la un club sportiv, indiferent de sportul pe care îl practică, nu pot participa la proba destinată amatorilor. Câștigătorii locurilor I, II și III de la fiecare categorie vor fi premiați, iar toți cei care iau parte la competiție vor primi diplome de participare.

 

Traseul crosului va avea o lungime de cca 8 km cu punct de plecare și cu sosirea în centrul orașului Hațeg. Nu sunt percepute niciun fel de taxe de înscriere sau de participare. Concurenţii se pot înscrie la competiţie până pe data de 9 aprilie 2017, completând formularul disponibil online pe site-ul www.dragdehateg.org. Tot de pe site pot afla detalii despre competiţie şi pot consulta regulamentul oficial al concursului. Formulare de înscriere sunt disponibile de asemenea la sediul Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului și în magazinele Adaconi din orașul Hațeg. Informaţii despre competiţie pot fi aflate şi de pe pagina de facebook: Crosul Cetăţii Regale a Haţegului.

 

Crosul Cetății Regale a Hațegului este organizat de Voluntarii pentru Geoparc, susținuți de Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului – Geoparc Internațional UNESCO administrat de Universitatea din București și de Asociaţia Drag de Haţeg, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara, Colegiul Naţional „I.C. Brătianu” Haţeg și Primăria oraşului Haţeg. Sponsorii principali ai evenimentului sunt Adaconi s.r.l. şi Geraico Prodcom s.r.l. .

 

 

 

Geoparcul Dinozaurilor, ce cuprinde întreaga Țară a Hațegului este sit UNESCO, parte a Programului Internaţional pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri, care reuneşte 120 de teritorii din 33 de ţări incluse în Reţeaua Globală a Geoparcurilor, stabilite în urma unui proces de selecţie şi validare. Geoparcul este un teritoriu cu valori naturale şi culturale, un program de dezvoltare durabilă, un brand care propune o călătorie în timp, în istoria de 4,6 miliarde de ani a Pământului, o stare de spirit a tuturor celor ce doresc să participe la renaşterea unor comunităţi şi este tărâmul de întâlnire ce îi reuneşte pe toţi cei care se simt ataşaţi de valorile tradiţionale, fie că sunt locuitori reali sau virtuali. Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului cuprinde elemente de interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Dinozaurii pitici descoperiţi în Ţara Hațegului sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare  (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor. Administrarea Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului – Geoparc Internaţional UNESCO este realizată de Universitatea din Bucureşti.

 

Voluntari pentru Geoparc este un grup informal ce reuneşte tineri din Ţara Haţegului şi persoane interesate să se implice şi să iniţiezeactivităţi educaţionale, culturale, sportive şi de promovare a zonei în concordanţă cu strategia Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului – Geoparc Internaţional UNESCO, administrat de Universitatea din Bucureşti. În 2014, la numai un an de la infiinţare, voluntarii au obţinut recunoaşterea pentru implicarea lor în proiectele iniţiate de ONG-urile partenere ale Geoparcului, prin obţinerea Premiului Publicului în cadrul Galei Naţionale a Voluntarilor, premiul “Spaţii Verzi” oferit de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România pentru proiectele „Casa Vulcanilor” şi „Grădina aromată a timpului” şi premiul de excelenţă în proiecte de tineret acordat de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara, pentru proiectele „Salvăm trecutul pentru viitor” şi „Crosul Cetăţii Regale a Haţegului”.

 

 

SURSA:

Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului - Universitatea din Bucuresti

DIRECTIA DE COMUNICARE

 

Ministerul Apelor și Pădurilor anunță implementarea unor îmbunătățiri pentru portalul public www.inspectorulpadurii.ro, instrumentul electronic de supraveghere a exploatării și transportului de masă lemnoasă din România.

Astfel, încă de la lansarea sa în variantă de testare, la începutul lunii decembrie 2016, autoritatea publică centrală din domeniul silviculturii a anunțat că portalul revoluționar va beneficia de modificări și îmbunătățiri, în cursul anului 2017.

„Pachetul Inspectorul Pădurii, atât aplicația mobilă cât și portalul web, reprezintă instrumente esențiale în lupta împotriva tăierilor ilegale de pădure. Chiar dacă sistemele se află încă în variantă de testare, ele și-au dovedit deja utilitatea. Acest exercițiu de transparență unic în Europa și în lume trebuie să continue și să fie îmbunătățit; tocmai de aceea specialiștii noștri lucrează pentru a introduce noi parametri, care vor crește acuratețea și eficiența sistemelor informatice de urmărire a trasabilității lemnului”, a declarat Adriana PETCU, ministrul Apelor și Pădurilor.

De la data punerii în funcțiune și până în prezent, portalul a înregistrat 5.815 alarme forestiere. Acestea reprezintă modificări în coronamentul arborilor, identificate prin imagini satelitare, care ar putea reprezenta tăieri de pădure. Toate alarmele forestiere sunt publice, ele fiind marcate pe harta din portal cu culoarea roșie. Reamintim că portalul nu poate face încă diferența între exploatările legale de masă lemnoasă și cele ilegale. Acest lucru va putea fi posibil doar după introducerea în baza de date a amenajamentelor silvice și a actelor de punere în valoare în format electronic. Acest proces a demarat deja, însă este unul de durată, ce se va întinde pe o perioadă de cel puțin 1 an, fiind vorba de marcarea efectivă în teren a fiecărei exploatări forestiere.

Reprezentanții Gărzilor Forestiere au procedat la verificarea, până în prezent, a 3.249 de astfel de alarme forestiere. Dintre acestea, 3.058 de alarme nu s-au confirmat, constatându-se că reprezentau fie exploatări forestiere legale, doborâturi de vânt sau erori de sistem. 191 de alarme se află în analiză, iar restul de 2.566 alarme din totalul de 5.815 vor fi verificate în perioada următoare. Absolut toate alarmele forestiere, cele existente sau cele care vor apărea în viitor, vor fi verificate în teren de personal specializat.

Începând de astăzi, 23 martie 2017, specialiștii care administrează portalul www.inspectorulpadurii.ro vor modifica starea tuturor alarmelor forestiere verificate și neconfirmate, acestea urmând să apară pe hartă cu culoarea albastră. Alarmele „albastre” se vor regăsi, în continuare, pentru o perioadă de 30 de zile, după această perioadă urmând să fie șterse de pe harta din portal.

Prin acest demers, Ministerul Apelor și Pădurilor dorește să eficientizeze interacțiunea între cetățeni și portal. Platforma va beneficia și de alte îmbunătățiri în cursul acestui an.

 

 

 

Sursa:

Ministerul Apelor și Pădurilor

DIRECȚIA DE COMUNICARE

Anul 2016 nu a fost doar anul cu cele mai ridicate temperaturile înregistrate până în prezent. Anul trecut a fost și cel în care nivelul de dioxid de carbon din atmosferă a doborât un nou record. De asemenea, a fost și perioada în care calotele glaciare din Antarctica au înregistrat un nivel extrem de scăzut. Acestea sunt unele dintre rezultatele exprimate de Organizația Meteorologică Mondială (OMM) în cel mai recent raport anual.  Valorile extreme au continuat și în 2017.

Potrivit raportului, în ultimii 16 ani, temperatura înregistrată la nivel global a fost cu cel puțin 0,4°C peste media înregistrată în perioada 1961-1990, folosită de OMM ca referință în monitorizarea schimbărilor climatice. Temperaturile globale continuă să fie pe un trend ascendent, cu valori ale creșterilor cuprinse între 0,1 °C și 0,2 °C în fiecare deceniu, potrivit raportului OMM.

„Raportul confirmă faptul că anul 2016 a fost cel mai cald de până acum – o creștere cu 1,1°C față de perioada preindustrială, în care temperaturile au fost cu 0,06°C peste recordul înregistrat în 2015. Creșterea temperaturii globale este în strânsă legătură cu alte schimbări care au afectat întregul sistem climatic”, a declarat Secretarul Generat al OMM, Petteri Taalas.

Potrivit lui Petteri Taalas, la nivel global, temperaturile înregistrate la suprafața mărilor au fost cele mai ridicate înregistrate vreodată, nivelul mărilor a continuat să crească și calotele glaciare au înregistrat, pentru cea mai mare parte a anului, o valoare cu mult sub medie.

2016: El Nino, Uraganul Matthew și Haiti

Specialiștii spun că fenomenele meteo extreme precum El Niño au condus la creșterea temperaturilor în 2016, fapt datorat și nivelului gazelor cu efect de seră care au provocat în mod constant schimbări climatice. Nivelul oceanelor a crescut puternic în timpul El Niño și, la începutul anului 2016, a atins recorduri istorice. De asemenea, în noiembrie 2016, nivelul calotelor glaciare a scăzut cu 4 milioane de kmsub valoarea medie înregistrată. OMM avertizează că acest lucru este o anomalie pentru luna noiembrie.

De asemenea, fenomenele extreme din 2016 au provocat secete severe. Acestea au fost responsabile pentru probleme legate de securitatea alimentară, care au afectat milioane de oameni din Africa de Sud și de Est și din America Centrală. Potrivit OMM, Uraganul Matthew a provocat suferință pe scară largă în Haiti, fiind prima furtună din categoria 4 care a afectat acea zonă din 1963. De asemenea, uraganul a provocat pierderi economice semnificative în SUA, în timp ce ploile abundente și inundațiile au afectat Asia de Est și de Sud.

Temperaturile extreme continuă în 2017

OMM atrage atenția că, potrivit celor mai recente studii, care nu fac parte din raportul organizației, temperatura oceanelor ar putea să fi crescut chiar mai mult decât ce au indicat rapoartele anterioare. Potrivit datelor provizorii, cercetătorii OMM spun că în 2017 nu a existat nicio relaxare a nivelului de CO2 din atmosferă.

„Chiar și fără un El Niño puternic în 2017, vom putea observa alte schimbări climatice la nivelul planetei. Aceste schimbări vor sfida limitele prin care noi putem înțelege sistemul climatic. Acum ne aflăm într-un teritoriu total neexplorat”, a declarat Directorul Programului Mondial de Cercetări Climatice, David Carlson.

OMM atenționează că, de cel puțin trei ori în această iarnă, regiunea arctică a asistat la echivalentul polar al unui val de căldură. Fenomenul s-a manifestat prin furtuni arctice puternice, care au adus un influx de aer cald și umed. Experții spun că acest fenomen înseamnă că, de fapt, au fost zile în care ghețarii din Antarctica au fost foarte aproape de punctul de topire.

 

Mai multe detalii:

https://public.wmo.int/en/media/press-release/climate-breaks-multiple-records-2016-global-impacts

 

Sursa:

www.green-report.ro

 

 

 

Viceprim-ministrul și Ministrul Mediului Daniel Constantin a primit luni, 20 martie 2017, vizita unei delegații din Republica Italiană formată din reprezentanți ai Parlamentului, magistrați și angajați ai Corpului de Carabinieri. Oficialii italieni au discutat cu reprezentanții Ministerului Mediului și Gărzii de Mediu despre modalitatea de implementare a legislației europene din domeniul deșeurilor și siturilor contaminate. Membrii delegației au fost de asemenea, interesați de activitățile de control ale Gărzii de Mediu și totodată, și-au arătat interesul despre necesitatea schimbului de informații și experiență pentru a preveni infracționalitatea în domeniul traficului de deșeuri. Viceprim-ministrul și Ministrul Mediului, Daniel Constantin și-a arătat disponibilitatea pentru colaborare și a dat asigurări că atât ministerul pe care îl conduce cât și instituțiile din subordine vor menține o legătură strânsă cu autoritățile din Italia pentru evitarea activităților ilicite în domeniului traficului de deșeuri pe teritoriul României.

 

 

 

Sursa:

 

Ministerul Mediului

Direcția de Comunicare, Transparență și IT

Deputații europeni au aprobat săptămâna trecută un raport referitor la o politică integrată a Uniunii Europene pentru regiunea arctică. Deputații europeni au cerut protejarea acestui ecosistem și interzicerea exploatării petrolului și gazelor naturale din regiune în contextul în care Arctica s-a încălzit de două ori mai mult decât restul globului.

Topirea gheții ar putea duce la o creștere a nivelului mării cu 50 cm în secolul 21. În plus, ar putea permite accesul la noi resurse de petrol și gaze naturale, stimularea turismului și deschiderea unor noi rute maritime, cu reducerea timpului de transport la jumătate între Europa și Asia.

Aceste posibilități aduc provocări ecologice și geopolitice enorme, deputații europeni menționând prezența rusească în creștere în regiune și interesul Chinei în noile căi maritime de transport.

 

 

Sursa: 

www.green-report.ro

 

 

 

Potrivit unui studiu publicat în revista Science Advances, agricultura organică nu este atât de sustenabilă precum s-ar crede, față de cea convențională. Am încercat să vedem în ce măsură afirmația exprimată în studiu se aplică în cazul agriculturii organice din Romania. Pentru a afla acest lucru, am stat de vorbă cu Ionuț Bădica de la România în Tranziție și cu Raluca Ouriaghli de la Ateliere fără Frontiere.

 

Verena Seufert, unul dintre autorii studiului – Many shades of gray—The context-dependent performance of organic agriculture, a comentat pentru publicația grist.org rezultatele cercetării sale. Seufert este cercetătoare în cadrul University of British Columbia din Canada.

Ea susține că agricultura organică este mai prietenoasă cu insectele, cum ar fi albinele, pentru că nu folosește pesticide. Totuși, per total, acest tip de agricultură nu este neapărat mai bun pentru mediu. Motivul ar fi că agricultura ecologică produce mai puțină mâncare pe aceeași suprafață de teren decât o face agricultura tradițională. Randamentele mai reduse ale agriculturii ecologice înseamnă că mai mult teren este folosit pentru a produce mai puține resurse.

„Cel mai evident beneficiu pe care agricultura organică îl are este că cei care se ocupă de aceasta sunt mai puțin expuși la substanțe toxice din pesticide. Alt beneficiu este că, în recoltele organice, se regăsesc cantități mai mici de pesticide”, potrivit lui Seufert.

De asemenea, mai susține aceasta, pentru aceeași cantitate de alimente produse, fermele ecologice tind să polueze mai mult cu azot decât fermele convenționale. În plus, mai spune ea, reglementările în domeniul agriculturii organice nu ar trebui să se oprească la interzicerea substanțelor chimice din pesticide și fertilizatori. Una dintre soluțiile propuse de ea este rotația culturilor.

„Asta nu înseamnă că agricultura organică este rea sau că nu ar trebuie să fie o parte din soluție. Înseamnă doar  că trebuie să îmbunătățim agricultura organică. Dacă vrei să faci agricultura organică mai sustenabilă, trebuie să incluzi cele mai bune practici și reglementări de mediu”, a declarat cercetătoarea.

Care este situația agriculturii organice din România

Ionuț Bădica, implicat în proiectul „Grădina din curtea școlii” – prin care elevii sunt învățați despre ecologie, permacultură și grădinărit – este de părere că ar trebui, de la început, clarificate câteva lucruri. El susține că agricultura organică și cea tradițională sunt imperfecte.

„Se pune problema de sustenabilitate și se discută despre producție. Producția însemnând ceea ce culegi de acolo de pe teren. Or, nu e aia singura producție pe care poți să o ai. Din punctul meu de vedere, nici agricultura tradițională, nici cea organică nu sunt perfecte și nu au cum să continue la infinit pentru că, dacă s-ar perpetua la infinit, ar distruge mediul”, spune acesta.

Modelul pe care Ionuț Bădica îl propune este mai degrabă agricultura regenerativă.

Există a treia poveste care este agricultura regenerativă. Agricultura nu se traduce doar prin producerea hranei și a materiei prime pentru industrii. Or, agricultura organică și agricultura tradițională doar produc și nu regenerează solul, de exemplu.

Din punctul său de vedere, studiul este incomplet și problema este pusă greșit.

Articolul pleacă, chiar din primul paragraf, de la ideea că trebuie să producem mâncare pentru o populație în creștere. Asta este fals. Nu trebuie să producem mâncare pentru o populație în creștere, ci trebuie să distribuim mâncarea pentru o populație în creștere. Există destulă mâncare, doar că nu este distribuită echitabil. Vezi principiul Zero Waste și Fără risipă.

Pe lângă metode regenerative, cum ar fi cuplarea unor specii de plante care se ajută unele pe altele, rotația culturilor este de la sine înțeleasă. Totuși, Ionuț Bădica crede că o problemă este și lipsa de etică.

Că la noi în România o parte din teren este luat de arendași, care nu au o etică, este o altă problemă. Arendașii, inclusiv străini, nu au etică. Exploatezi terenul omului până nu mai poți și când nu mai poate ternul, vii cu remorca de azot și împrăștii azotul. Asta poți să o vezi mai ales acum. Dacă te duci pe câmpuri, vezi tractoare cu saci plini de azot și îi vezi cum îi împrăștie.

Directorul de la Ateliere fără frontiere, Raluca Ouriaghli, este și cea care coordonează proiectul Bio&co. Prin intermediul acestuia, persoanelor defavorizate li se oferă un loc de muncă. Activitatea Bio&Co este producția de legume bio într-o seră din județul Dâmbovița. Prin intermediul acestui proiect, organizatorii doresc să reducă risipa alimentară și poluarea și să integreze economic și social persoanele defavorizate și vulnerabile.

Raluca Ouriaghli face distincția între două tipuri de agricultură bio. Aceasta poate fi agricultură biologică, care respectă principiile agriculturii naturale, și agricultură bio după modelul capitalist.

Dacă vorbim despre agricultura biologică industrială pe suprafețe mari, există într-adevăr astfel de exploatări, care sunt făcute după modelul capitalist de a face agricultură intensivă și cât mai mulți bani de către marile grupuri industriale. Faptul ca produsul este bio devine un argument de vânzare. Producțiile respective se pot vinde mai scump, chair dacă modul de producție nu justifică neapărat un preț mai ridicat.

Unul dintre principiile agriculturii biologice nenidustrializate, spune Raluca Ouriaghli, este să prezervi diversitatea și solurile pe termen lung, pentru generațiile viitoare.

Prin rotația culturilor, solul este îmbunătățit de la an la an și nu distrus ca în agricultura intensivă. Rotația culturilor permite ca în sol să nu se regăsească mai multe sau mai puține nutrimente decât cele care sunt necesare ecosistemului respectiv. Pentru biodiversitate, pentru calitatea solului, a pânzelor freatice, a aerului, a plantelor șamd.

În ceea ce privește productivitatea pe care o poate avea agricultura ecologica față de cea convențională, coordonatoarea Bio&Co susține că există studii care să demonstreze contrariul:

Dimpotrivă, agricultura biologică produce mai mult la hectar dacă este făcută pe un sistem de prezervare a mediul și a biodiversității. Agricultura ecologică în general are o productivitate mai mare. În agricultura ecologică se folosesc principii de diversitate a soiurilor și a speciilor, prin care plantele se ajută unele pe celelalte și le fac să fie mai rezistente la boli.

Nu la fel se întâmplă în cazul agriculturii intensive.

Agricultura intensivă produce o singură varietate de porumb sau o singură varietate de grâu pe suprafețe foarte mari și pe din ce în se mai multe continente. S-au pierdut foarte multe varietăți de cereale tocmai din această cauză. Pentru ca s-au ales una, două varietăți care sunt cultivate intensiv. În cazul tomatelor nu mai există acea varietate care exista înainte. 

 

 

Sursa: 

www.green-report.ro

 

 

Matis Attila este biologul care în mai 2014 a descoperit, în pădurea Dumbrăveni din Dobrogea, noua specie de plantă. Denumirea științifică a acesteia este Ferula mikraskythiana.

„Specia nouă a fost botezată Ferula mikraskythiana. Denumirea aleasă de noi pentru specie se datorează faptului că, din câte cunoaștem la momentul actual, este o specie endemică Dobrogei, cu areal foarte restrâns (singura populație de 172 de indivizi este localizată în Rezervația Pădurea Dumbrăveni), iar de aici vine și epitetul specific mikraskythiana – care se referă la denumirea în greaca veche a regiunii, cunoscute azi sub numele de Dobrogea: Mikrá Skythia (Μικρὰ Σκυθία), în română Sciția Mică”, a declarat biologul Mátis Attila.

La început, povestește acesta, genul nu a fost posibil de identificat.

„Nici măcar genul nu a fost posibil de identificat exact, pe baza determinatorului care conține toate speciile de plante cunoscute în flora României, așa că ne-am dat seama repede că avem de a face cu ceva inedit, dată fiind morfologia distinctă a frunzelor. Segmentele terminale ale frunzei erau liniare și pețiolate, nu semănau cu nimic cunoscut de la noi. Niciunul dintre cele patru exemplare găsite inițial nu era înflorit”, își amintește Mátis Attila.

Analizele pentru confirmarea descoperirii au durat trei ani. În acest timp, biologii au măsurat forma plantei și au făcut analize genetice în colaborare cu mai mulți experți

Oamenii de știință au mai căutat specia și în alte situri din Dobrogea, dar nu au mai găsit alte plante. Astfel, specia este clasificată conform regulamentului IUCN ca specie Periclitată. Planta a supraviețuit datorită faptului ca s-a dezvoltat pe pante abrupte și izolate din pădure, care i-au permis conservarea.

Tot Mátis Attila, a mai reușit, în trecut, să descopere o specie nouă pentru flora României, Orobache pubescens, dar și să redescopere după 100 de ani specia simbol a Munților Rodnei, Saussurea porcii.

 

 

 

SURSĂ:

 

www.green-report.ro

 

foto: 

sor.ro

 

 

Pădurile reprezintă aproximativ 40% din suprafața totală a terenurilor din Uniunea Europeană (UE), iar cele mai mari cote se regăsesc în Finlanda, Suedia, Slovenia și Estonia. Nu numai că acestea joacă un rol esențial pentru biodiversitate și reprezintă o sursă importantă de energie din surse regenerabile, dar ele sunt, de asemenea, valoroase pentru eliminarea gazelor cu efect de seră (GES) din atmosferă.

În 2014, pădurile din UE au absorbit 433 de milioane de tone de CO2 echivalent, ceea ce corespunde la aproximativ 10% din emisiile totale de GES (4,420 milioarde), comparativ cu mai puțin de 7% (390 milioane tone) în 1990.

În comparație cu emisiile de GES ale fiecărui stat membru, terenurile forestiere absoarb peste 80% din CO2 echivalent în Suedia (82%) și peste 50% în Lituania (50,4%), urmată de Finlanda (45,4%) și Slovenia (44,5% ). În România procentul este de aproximativ 23%.

În spațiul UE sunt 182 de milioane de hectare de păduri și alte terenuri împădurite, ceea ce reprezintă aproximativ 43% din suprafața totală. De-a lungul ultimilor 25 de ani, aceste terenuri  împădurite a crescut cu 5% (aproximativ 0,2% pe an), deși rata variază considerabil între țări.

Aproximativ 134 de milioane de hectare sau 32% din suprafața terestră a UE este acoperită de păduri care sunt disponibile pentru tăieri.

 

 

SURSA:

www.green-report.ro

Berlin, Germania, 20 martie 2017 - Emisiile la nivel  global de dioxid de carbon legate de energie (CO2) poate fi redusă cu 70% până în 2050 și complet eliminate treptat până în 2060, cu o perspectivă economică pozitivă netă, în conformitate cu noile descoperiri publicate astazi de catre Regenerabile International Energy Agency (IRENA).
Perspective pentru tranziția energetică: are nevoie de investiții pentru un nivel scăzut de carbon Energie de tranziție, lansată cu ocazia Dialogului Berlin Energie de tranziție, prezintă cazul în care a crescut de implementare a energiei regenerabile și a eficienței energetice în țările G20 și la nivel global pot realiza reducerile de emisii necesare pentru a menține creșterea temperaturii globale la nu mai mult de două grade Celsius, evitând efectele cele mai grave ale schimbărilor climatice. "Acordul de la Paris a reflectat o determinare internațională fără precedent de a acționa asupra climei. Accentul trebuie să fie pe decarbonision sistemului energetic la nivel mondial, deoarece reprezintă aproape două treimi din emisiile de gaze cu efect de seră ", a declarat directorul general al IRENA Adnan Z. Amin. "Critic, cazul economic pentru tranziția energetică nu a fost niciodată mai puternică. Astăzi în întreaga lume, noi centrale electrice din surse regenerabile sunt construite, care va genera electricitate pentru costuri mai reduse decât centralele electrice cu combustibili fosili. Și, prin 2050, decarbonizare poate alimenta creșterea economică durabilă și de a crea mai multe locuri de muncă în energiile regenerabile.
Pagina 10 din 16

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: