Redactia Infomediu

Redactia Infomediu

Viceprim-ministrul, ministrul Mediului, Grațiela Leocadia GAVRILESCU, va susține joi, 11 mai 2017, începând cu ora 10.30, o conferință de presă cu ocazia lansării programelor: Rabla Clasic și Rabla Plus.

Evenimentul va fi marcat printr-o prezentare de automobile electrice și hibrid (clasic și plug-in), care vor fi expuse în fața sediului Ministerului Mediului.

Reprezentanții presei sunt așteptați la intrarea din bulevardul Libertății, nr.12, începând cu ora 10.00.

Persoana de contact este doamna Teodora MEȚIU, tel. 0758 248 368.

 

DIRECȚIA DE COMUNICARE, TRANSPARENȚĂ ȘI IT

  • Grupul Renault România şi asociaţia Ateliere fără Frontiere lansează cea de-a treia ediţie a proiectului „Dublu click pe educaţie cu Groupe Renault”, prin care urmează să doneze calculatoare recondiţionate.
  • 400 de echipamente IT, recondiţionate de Ateliere fără Frontiere vor intra în dotarea grădiniţelor, şcolilor, liceelor, bibilotecilor şi altor instituții din domeniul educației și culturii.

 

Miercuri, 10 mai, la Grădiniţa nr. 34 din Bucureşti, sector 5,  Grupul Renault România şi Ateliere fără Frontiere au lansat ce-a de-a treia ediție a programului de solidaritate digitală „Dublu click pe educație cu Groupe Renault”. La eveniment au luat parte reprezentanţi oficiali ai Inspectoratoratului Şcolar Bucureşti, ai companiei şi ai asociaţiei. Programul contribuie la creşterea gradului de dotare cu echipamente IT al instituţiilor educaționale și organizațiilor non-profit din Argeș, Dâmbovița, Ilfov și Bucureşti.

 

« Grupul Renault aduce inovaţia aproape de oameni, aproape de comunităţi. În cadrul acestui proiect, susţinem educaţia, mediul, diversitatea, potrivit axelor noastre strategice de responsabilitate socială. Ne-am orientat înspre un partener care la rândul său inovează, fiind pionier în domeniul antreprenoriatului social: Ateliere fără Frontiere. Despre « Dublu Click pe educaţie cu Groupe Renault » vorbesc zecile de mii de beneficiari din medii defavorizate, sutele de echipamente donate“, a declarat Adina Ionescu, director de Comunicare și Responsabilitate Socială Grup Renault România.

 

Între 10 mai şi 4 iunie 2017, organizaţiile interesate se pot înscrie pentru proiectul „Dublu click pe educaţie cu Groupe Renault” pe platforma www.educlick.ro. Proiectele vor fi evaluate de un juriu format din reprezentanţi ai Grupului Renault România, ai Asociaţiei Ateliere fără Frontiere, experți tehnici, membri ai societăţii civile și reprezentanți din presă. Juriul va analiza toate proiectele în funcție de utilitate, impactul economic și profesional, fezabilitatea și posibilitatea de continuare a proiectului, iar în data de 14 iunie 2017 vor fi premiate proiectele câștigătoare.

 

În acest an, 400 de calculatoare complet funcționale, recondiționate de către persoane reintegrate pe piaţa muncii și angajate de către asociația Ateliere fără Frontiere, vor fi donate către grădinițe, școli, licee, facultăţi, universități, muzee, bibiloteci, organizaţii nonguvernamentale care activează în comunitaţi defavorizate. Echipamentele sunt destinate activităților educaţionale, de formare sau integrare profesională și socială implementate de instituțiile de profil.

 

„Dublu Click pe educaţie cu Groupe Renault” face parte din programul EduClick, desfăşurat la nivel național, prin care Ateliere fără Frontiere și partenerii săi donează echipamente IT organizațiilor non-profit și instituțiilor de învățământ și sociale din România.

 

În cadrul celor două ediții precedente,  200 de organizații au depus cel puțin un proiect, ceea ce însumează un număr de 3 000 de echipamente IT solicitate. În urma programului au existat 44 000 de beneficiari din instituții educaționale și organizații non-profit din Argeș, Dâmboviţa, Bucureşti și Ilfov. Cumulând cele 400 de computere care vor fi donate în acest an, Grup Renault România va ajunge la un total de peste 1 200 de calculatoare donate.

Programul are ca scop creșterea nivelului de educație digitală prin dotarea proiectelor educaţionale ale asociațiilor și insituţiilor cu echipamente IT. La nivel național, potrivit raportului de țară al Comisiei Europene, mai puţin de de jumătate din forţa de muncă din România (46%) posedă abilități digitale suficiente, față de 72% în UE, acest aspect putând deveni un obstacol major în calea dezvoltării economice.

 

GRUPUL RENAULT ROMÂNIA

Constructor de automobile din anul 1898, Grupul Renault este prezent în 127 de ţări şi a vândut aproximativ 3,2 milioane de vehicule în 2016. Pentru a răspunde marilor provocări tehnologice în viitor şi a continua strategia de creştere rentabilă, Grupul se sprijină pe dezvoltarea sa la nivel internaţional. În România, Grupul Renault reuneşte toate competenţele necesare conceperii, dezvoltării şi industrializării unui vehicul; studii client, design, inginerie, fabricaţie şi logistică, vânzare, servicii de business şi finanţare. Aflat în centrul gamei Global Access (gama din care fac parte modelele Dacia, produse pe platforma industrială de la Mioveni), Grupul e lider pe piaţa locală cu mărcile Dacia şi Renault. Având un înalt nivel de expertiză în design, inginerie şi fiind un pol industrial de referinţă prin nivelul său de calitate şi satisfacţie a clienţilor, cei 16.700 de angajaţi ai Grupului Renault România inovează în ceea ce priveşte produsele şi bunele practici, aceştia fiind recunoscuţi pentru profesionalismul lor.

 

ATELIERE FĂRĂ FRONTIERE

Ateliere fără Frontiere este o asociaţie română, creată în 2008, având ca scop inserţia socială, profesională şi civică a persoanelor aflate în mare dificultate. Misiunea asociaţiei este lupta împotriva excluziunii, protejarea mediului şi solidaritatea pentru proiecte de educaţie şi dezvoltare locală. Ateliere fără Frontiere este operator cu autorizaţie de mediu pentru colectarea DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) pe care le recondiţionează pentru reutilizare sau le dezmembrează pentru reciclare. Proiectul „Dublu Click pe Educaţie” face parte din programul naţional de solidaritate digitală Educlick al Ateliere fără Frontiere de donaţie de calculatoare reutilizate.

Mai multe detalii sunt disponibile pe site-urile : www.gruprenault.ro;  www.atelierefarafrontiere.ro

Brașov, 9 mai 2017. Parcul Sticlăriei, o oază de natură din sectorul 2, riscă să fie betonat în loc să fie protejat. Coaliția Natura 2000 România solicită trecerea parcului în administrarea Primăriei Generale a Bucureștiului și finanțarea transformării acestuia într-un spațiu destinat educației pentru natură. Parcul Sticlăriei, aflat între Bd. Basarabia și Șos. Vergului, în sectorul 2, e o zonă verde abandonată de mai multe decenii în care natura și-a urmat cursul fără intervenția autorităților. Pe lângă vegetația forestieră dezvoltată natural, zona are un iaz unde cuibăresc mai multe specii de păsări, pe lângă fauna specifică zonelor umede. Vineri, 5 mai 2017, Administrația Domeniului Public sector 2 a intervenit masiv în parc, cu tăieri de arbori, utilaje grele, compactoare, pentru a amenaja căi de acces și platforme, fără nici un fel de autorizație. Garda de Mediu investighează cazul, între timp lucrările fiind sistate. Parcul Sticlăriei este asemănător, la o scară mai mică, Parcului Natural Văcărești și merită un proiect de amenajare specific conservării faunei și florei existente, cu o amprentă antropică minimă. Astfel de proiecte au fost derulate în alte capitale europene, reușesc să aducă oamenii mai aproape de natură și reprezintă cea mai bună ‘sală de clasă’ pentru studiul științelor naturale.

Persoană de contact: Ovidiu Bufnilă, 0745/76.84.48 Societatea Ornitologică Română, purtător de cuvânt.


SURSA;

www.natura2000.ro

In ședinta de ieri, 9 mai a.c., Comisia pentru Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor a dezbatut 5 proiecte de legi si propuneri legislative privind modificarea si completarea OUG 23/2008 care reglementeaza pescuitul si acvacultura.

Aceste propuneri vizeaza, pe de-o parte transpunerea in legislatia interna a Regulamentului nr. 1380/2013 al Parlamentului si Consiliului European care stabileste noua politica comuna in domeniul pescuitului la nivel comunitar si pe de alta parte cresterea gradului de absorbtie a Fondului European pentru Pescuit si Afaceri Maritime, prin Programul Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime 2010-2020, intarirea rolului administrativ al Agentiei pentru Pescuit si Acvacultura si clarificarea regimului juridic al terenurilor preluate de la Agentia Domeniilor Statutului, crearea cadrului juridic intern pentru finalizarea si concesionarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajarile piscicole.

Unul din obiectivele politicii comune europene pentru conservarea stocurilor de peste din perioada 2015-2020 este de a adopta  o abordare prudenta care recunoaste impactul activitatiilor umane asupra tuturor componentelor ecosistemului si a mediului acvatic fragil si stabilirea unor limite sustenabile de captura care sa asigure continuitatea capturilor de peste pe termen lung.

Plecand de la un astfel de deziderat, Comisia pentru mediu a respins proiectul de lege care legaliza, in limita a maxim 10% din captura, pescuitul comercial pe raurile interioare, pe Dunare, in Lunca si Delta Dunarii  retinerea la bord, transbordarea, descarcarea si comercializarea resurselor acvatice vii sub dimensiunea minima legala.

Comisia a modificat art. 62, lit a) din OUG 23/2008, in sensul de a permite  pescuitul comercial al pestelui sub dimensiunea minima legala, retinerea la bord, transbordarea, descarcarea si comercializarea resurselor acvatice vii daca reprezinta maxim 5% din captura, exclusiv pentru pescuitul la Marea Neagra.

Comisia a respins propunerea legislativa privind suspendarea activitatii de pescuit pe raurile interioare pentru o perioada limitata de timp in vederea regenerarii resurselor acvatice vii.

„Plecand de la o realitate incontestabila privind diminuarea fondului piscicol atat pe raurile interioare, cat si pe Dunare, Lunca si Delta Dunarii, precum si la Marea Neagra ca efect al braconajului, existenta multor specii de pesti fiind periclitata, in special sturionii de pe Dunare si Delta, Comisia a hotarat modificarea art. 65, lit.a) in sensul inaspririi regimului sanctionator pentru fapte ce constau in pescuitul electiric, detinerea aparatelor si dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substante toxice si narcotice de orice fel, precum si folosirea armelor de foc in scopul omorarii pestilor sau altor vietuitoare acvatice. Daca pe actuala reglementare aceste fapte reprezinta infractiuni si se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani, in noua redactare pedepsele au fost majorate de la 3 la 7 ani si interzicerea dreptului de a pescui o perioada cuprinsa intre 1 an si 3 ani.

Facem apel la toate institutiile si organele statului cu atributii de control sa ia masuri in ceea ce priveste sanctionarea mai ferma si combaterea acestui flagel  care constituie una dintre cele mai grave ameninţări la adresa exploatării durabile a resurselor  acvatice vii şi  a biodiversităţii a declarat Remus Borza, presedintele Comisiei pentru Mediu si Echilibru Ecologic din Camera Deputatilor.

In aceeasi sedinta, Comisia a adoptat si OUG 85/2016 privind modificarea si completarea OUG 23/2008 cu amendamente proprii si preluate de membrii comisiei de la Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, Ministerul Afacerilor Interne si Patronatul Pestelui din Romania.


SURSA:

Biroul de Presa al Comisiei pentru mediu si echilibru ecologic

 

 

Secretarul de stat pentru Ape, Olimpia NEGRU, conduce delegația României la Forumul Internațional al Apei, ce se desfășoară în perioada 10-11 mai, la Istanbul, în Turcia. Reuniunea este la a 4-a ediție, fiind organizată de Ministerul Pădurilor și al Apei și Institutul Apei din Turcia. De la prima sa ediție, în 2009, Forumul Internațional al Apei a reunit experți din domeniul apei, din mediul academic și factorii de decizie și are ca obiectiv să aducă în atenția comunității internaționale problemele regionale specifice sectorului apei din Orientul Mijlociu, Asia Centrală, Europa de Est și Turcia.

Printre subiectele incluse pe agenda forumului se numără provocările actuale legate de apă, cu accent special pe criza globală a refugiaților, oportunitățile de cooperare în domeniul apei ca mijloc de pace, implementarea și monitorizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă legate de apă, în perioade și zone de criză, obținerea celor mai bune acțiuni de salvare a apei: studii de caz și temeiul juridic, precum și aspecte privind managementul apelor din zonele urbane ca răspuns la presiunile demografice.

În alocuțiunea sa, Olimpia Negru, Secretar de stat pentru Ape, a subliniat faptul că: „rezolvând problemele ce țin de aspectele cantitative dar și calitative ale apei, în bazinul Fluviului Dunărea este nevoie de o cooperare strânsă între toate țările riverane și o conlucrare între structurile existente, pentru a se realiza o sinergie între acțiunile naționale. Regiunea Dunării are deja o tradiție de cooperare încununată de succes. Cu toate acestea, rezultatele nu au fost de fiecare dată la nivelul așteptărilor, în cea mai mare parte din cauza lipsei de fonduri la nivel regional și național. Deși au existat câteva rezultate tangibile, trebuie să continuăm să extindem cooperarea, să creăm legături puternice între structurile de gospodărire a apelor dar și între statele membre și regiuni”.

Delegația Ministerului Apelor și Pădurilor a reiterat importanța cooperării transfrontiere în domeniul apei, aceasta având un mare potențial în generarea unor beneficii multiple și semnificative pentru statele implicate. Aceste beneficii pot fi realizate prin accelerarea creșterii economice, creșterea bunăstării umane și protecția sănătății  oamenilor, îmbunătățirea dezvoltării durabile și contribuirea la stabilitatea politică. Cooperarea transfrontieră în domeniul apei generează beneficii în integrarea economică regională prin aplicarea de politici regionale pentru resursele de apă și planuri de investiții regionale pentru apă, care facilitează mobilizarea și asigurarea fondurilor necesare.

Trebuie să menționăm că tot ceea ce am facut, dar și tot ce vom continua să realizăm în Bazinul Dunării va fi reflectat în calitatea mediului din Marea Neagră. După 2007, Marea Neagră este o mare a Uniunii Europene și, ca urmare, cele două țări membre UE riverane vor trebui să implementeze directivele europene specifice, inclusiv Strategia Marină. România are ca prioritate îmbunătățirea calității mediului marin din Marea Neagră și prin măsuri aplicate pe țărm, la sursele de apă, dar și prin combaterea pescuitului ilegal, a poluării cu petrol precum și prin promovarea zonelor protejate marine”, a menționat Secretarul de Stat pentru Ape, Olimpia NEGRU.


Sursa:
Ministerul Apelor si Padurilor
Directia de Comunicare

Ministerul Mediului a elaborat prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), iar în prezent aceasta se află în dezbatere publică. Planul a fost publicat la sfârșitul săptămânii trecute, dar ar fi trebuit să fie finalizat până în 31 decembrie 2016. 

În prezent, România trebuie să închidă patru proceduri de infringement privind problema deșeurilor. Acestea sunt legate de depozitele de deșeuri neconforme, care trebuiau închise și ecologizate până în 2009 și de PNGD, care ar fi trebuit să fie adoptat de Guvern și predat Comisiei Europene până la 31 decembrie 2016.

În plus, din cauză că PNGD nu a fost adoptat la timp, România risca să nu mai primească finanțări de la Comisia Europeană pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Acest program cuprinde patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, dar și energie şi eficiență energetică.

Care este situația existentă a deșeurilor municipale

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în 2014 au fost generate circa 4.960.000 de tone de deșeuri municipale. Din totalul de deșeuri municipale generate, 72-74% sunt deșeuri menajere și 17-18% sunt deșeuri similare generate de operatorii economici și de instituții.

Datele furnizate de Eurostat, citate în PNGD, arată că în anul 2014, la nivel național, au fost generate pe cap de locuitor 249 de kg de deșeuri municipale. Față de media europeană, care în 2014 a fost de 474 de kg pe cap de locuitor, România se află la jumătate.

În plus, potrivit sursei citate, din totalul de deșeuri municipale generate în 2014 (4.960.000 de tone), rata de reciclare a fost de 13,07%.

Ce instalații de gestionare a deșeurilor municipale există

La momentul elaborării PNGD, la nivel național existau în funcțiune 51 de stații de transfer. Acestea au scopul de a centraliza deșeurile colectate pentru o anumită rază (județ) pentru a fi reduse costurile de transport.

 

În prezent, România trebuie să închidă patru proceduri de infringement privind problema deșeurilor. Acestea sunt legate de depozitele de deșeuri neconforme, care trebuiau închise și ecologizate până în 2009 și de PNGD, care ar fi trebuit să fie adoptat de Guvern și predat Comisiei Europene până la 31 decembrie 2016.

În plus, din cauză că PNGD nu a fost adoptat la timp, România risca să nu mai primească finanțări de la Comisia Europeană pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Acest program cuprinde patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, dar și energie şi eficiență energetică.

Care este situația existentă a deșeurilor municipale

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în 2014 au fost generate circa 4.960.000 de tone de deșeuri municipale. Din totalul de deșeuri municipale generate, 72-74% sunt deșeuri menajere și 17-18% sunt deșeuri similare generate de operatorii economici și de instituții.

Datele furnizate de Eurostat, citate în PNGD, arată că în anul 2014, la nivel național, au fost generate pe cap de locuitor 249 de kg de deșeuri municipale. Față de media europeană, care în 2014 a fost de 474 de kg pe cap de locuitor, România se află la jumătate.

În plus, potrivit sursei citate, din totalul de deșeuri municipale generate în 2014 (4.960.000 de tone), rata de reciclare a fost de 13,07%.

Ce instalații de gestionare a deșeurilor municipale există

La momentul elaborării PNGD, la nivel național existau în funcțiune 51 de stații de transfer. Acestea au scopul de a centraliza deșeurile colectate pentru o anumită rază (județ) pentru a fi reduse costurile de transport.

Care sunt problemele tehnice existente

Potrivit documentului citat, una dintre probleme este că, la nivel național în 2014, doar circa 9% din cantitatea de deșeuri intrată în stațiile de sortare au fost deșeuri reciclabile colectate separat. În plus, în același an a fost utilizată doar circa 47% din capacitatea totală a stațiilor de sortare aflată în operare, iar eficiența media de sortare a fost de 7%. De asemenea, în aceeași perioadă, a fost utilizată doar 21% din capacitatea stațiilor de compostare aflate în operare.

Care este alternativa pentru gestionarea deșeurilor municipale

Printre soluțiile propuse de Ministerul Mediului pentru a rezolva problema deșeurilor municipale în perioada 2018-2025 se numără mai multe investiții.

Una dintre acestea este extinderea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile. Potrivit estimărilor Ministerului de resort, până în anul 2018, rata de capturare a deșeurilor reciclabile va crește până la 20-30%. De asemenea, până în 2020, aceste rate vor crește până la 75% datorită eficientizării colectării separate.

În plus, altă măsură amintită este și construirea a șase instalații de tratare mecano-biologică cu bio-uscare cu o capacitate totală de 404.000 tone/an, dar și construirea a 17 instalații de compostare, cu o capacitate totală de 26.800 tone/an.

 

 

SURSA:

 

www.green-report.ro

foto: printscreen PNGD

 

O omidă care „mănâncă” plastic ar putea fi soluția pentru a rezolva problema poluării cu acestor tipuri de deșeuri, potrivit phys.org Cel puțin așa spun oamenii de știință care au descoperit întâmplător ce poate face specia de omidă dacă este lăsată pe o pungă din plastic.

Specia de omidă, crescută pentru a fi momeală de pescuit, poate să dizolve, printr-un proces biologic, polietilena. Materialul este cele mai des întâlnit sub forma pungilor și sacoșelor din plastic. Viermele de ceară este larva insectei numite Molia Mare a cerii, un dăunător care întâlnit în stupii de albine din Europa.

Descoperirea apărut după ce Federica Bertocchini, amatoare de apicultură și om de știință, a îndepărtat viermii paraziți de pe fagurii din stupi. Viermii au fost păstrați temporar într-o pungă de plastic pe care, după un timp, au apărut găuri.

Pentru a realiza experimentul, Bertocchini, de la Institutul de Biomedicină și Biotehnologie din Cantabria (Spania) a colaborat cu încă doi cercetători de la Departamentul de Biochimie din Cambridge.

În timpul experimentului, în jur de 100 de viermi au fost puși pe pungi din plastic, cumpărate de la un supermarket din Marea Britanie. După primele 40 de minute au apărut găurile. După 12 ore, masa de plastic a pungii s-a redus cu 92 de mg.

Nu este clar încă procesul chimic prin care viermii dizolvă plasticul, dar cercetătorii spun că microbii viermelui sunt cei care produc efectul.

„Dacă o singură enzimă este responsabilă pentru acest proces chimic, reproducerea ei la scară largă folosind metode biotehnologice ar trebuie să fie un obiectiv realizabil. Descoperirea poate fi importantă pentru a rezolva problema pungilor de plastic din gropile de gunoi și din oceane”, a declarat Paolo Bombelli, unul dintre autorii studiului.

În comparație cu alte descoperiri, în acest experiment degradarea plasticului s-a realizat foarte repede. O altă bacterie descoperită anul trecut a avut o rată de degradare a plasticului de 0,13 mg pe zi.

Plasticul este foarte rezistent la descompunere și chiar și atunci când se rupe în bucăți mai mici rămâne în ecosistem, fără să se degradeze. Polietilena este folosită pentru ambalaje și, în Europa, reprezintă 40% din cererea totală pentru produsele din plastic. În fiecare an, în lume sunt folosite în jur de un trilion de pungi de plastic.

 

SURSA:

 

www.green-report.ro

 

foto: phys.org
credit foto: César Hernández/CSIC

 

Astăzi, 27 aprilie a.c., doamna Viceprim-ministru, ministrul Mediului, GrațielaLeocadia Gavrilescu, a participat la două dintre evenimentele organizate, la Ploiești, de Asociația Euroregiunii Siret-Prut-Nistru: Întâlnirea festivă a reprezentanților autorităților publice locale și județene române din Asociație cu omologii moldoveni și, respectiv, Deschiderea oficială a Expoziției cu vânzare „Fabricat în Republica Moldova”, eveniment organizat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și Camera de Comerț și Industrie a României, și susținut de Consiliul Județean Prahova și Asociația Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. În prima parte a programului, doamna Viceprim-ministru a susținut o alocuțiune pe tema relațiilor de prietenie și colaborare dintre țările surori, temă abordată și de omologul său moldovean, domnul Octavian CALMÎC. Cea de a doua parte a manifestărilor a inclus tăierea panglicii inaugurale a Expoziției și vizitarea standurilor, alături de celelalte oficialități române și moldovene. La final, doamna Viceprim-ministru, ministru al Mediului a răspuns întrebărilor formulate de reprezentanții presei, care au dorit să afle detalii privind programele Rabla și Rabla PLUS și măsurile pe care Ministerul Mediului le întreprinde pentru identificarea poluatorilor din Ploiești și îmbunătățirea calității aerului.

 

 

SURSA:

Ministerul Mediului și al Pădurilor

Direcția de Comunicare, Transparenţă şi IT

Ministrul Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, a declarat că inundațiile în zonele de coastă și în albiile râurilor, dar și creșterea frecvenței secetelor sunt efecte ale schimbărilor climatice pe care România deja le experimentează și pentru care trebuie să fie pregătită. Ministrul a făcut declarația în cadrul Consiliului Informal de Mediu din Valletta (Malta).

În cadrul Consiliului Informal de Mediu, care se încheie astăzi, miniștrii de mediu din UE au discutat despre adaptarea la schimbările climatice din perspectiva politicilor de mediu, despre deșeurile marine și despre noua strategie a plasticului, în contextul economiei circulare extinse. În plus, aceștia au vorbit și despre ce acțiuni comune vor face statele membre UE pentru a combate efectele climatice, în contextul Acordului de la Paris. În perioada ianuarie- iunie 2017, Malta deține Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

„România trebuie să fie pregătită să abordeze impactul semnificativ al schimbărilor climatice pe care deja îl experimentează, în special inundațiile în zonele de coastă și în albiile râurilor, precum și creșterea frecvenței secetelor, tendință ce se va accentua în anii următori”, a declarat Adriana Petcu.

Potrivit Ministerului de resort, România a identificat 13 sectoare prioritare ce vor fi abordate la nivel național, dintre care trei de înaltă prioritate: agricultura și dezvoltarea rurală, gospodărirea apei și infrastructura.

De asemenea, Adriana Petcu a mai spus că barierele identificate în rezolvarea problemelor de mediu variază de la conștientizarea insuficientă a riscurilor până la lipsa resurselor.

„În ceea ce privește barierele identificate, acestea variază de la lipsa suficientă de conștientizare a riscurilor privind schimbările climatice, la lipsa de resurse și capacitatea de a realiza o evaluare a riscurilor. Atenția trebuie concentrată pe identificarea și crearea de investiții de mediu de tip win-win pentru toți factorii implicați. Ca rezultate, se vor evita costurile excesive în cazul evenimentelor extreme și vom promova inițiative inovatoare“

Nu în ultimul rând, potrivit ministrului, cooperarea regională poate ajuta la dezvoltarea strategiilor și politicilor pentru diminuarea efectelor schimbărilor climatice.

„Cooperarea regională joacă un rol important și poate ajuta la identificarea și creșterea suportului și a schimbului de experiență necesare dezvoltării strategiilor și politicilor specifice în vederea construirii unei noi economii reziliente la efectele schimbărilor climatice.”

Drept exemplu, Ministrul a amintit de strategia comună de adaptare la schimbările climatice pentru Delta Dunării. Strategia a fost semnată de România, Ucraina și Moldova și face parte din proiectul Gestionarea integrată a sub-bazinului Deltei Dunării pentru creșterea rezilienței la schimbările climatice, care s-a derulat în perioada 2010-2014.

 

 

SURSA:

 

www.green-report.ro

foto: http://apepaduri.gov.ro

 

Astăzi, doamna viceprim-ministru, Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului, a avut o întâlnire de lucru cu liderii Coaliției Naționale pentru Modernizarea României (CNMR).

Cele mai multe dintre subiectele abordate de oaspeți coincid cu cele deja aflate pe agenda de priorități a Ministerului și în Programul de guvernare, soluționarea lor depinzând de unirea eforturilor instituțiilor statului, mediului academic și societății civile în acțiuni comune, un astfel de exemplu reprezentându-l, de pildă, combaterea tăierilor ilegale de arbori și a efectelor generate de acestea.

În urma discuțiilor de astăzi, cei prezenți au decis înființarea unor grupuri de lucru comune, în parteneriat cu reprezentanții Ministerului, care să contribuie la adoptarea celor mai bune soluții pentru rezolvarea problemelor de mediu.

 

 

 

Sursa:

 

 

Ministerul Mediului și al Pădurilor

Pagina 8 din 16

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: