Redactia Infomediu

Redactia Infomediu

Secretarul de stat pentru Ape, Olimpia NEGRU, conduce delegația României la Forumul Internațional al Apei, ce se desfășoară în perioada 10-11 mai, la Istanbul, în Turcia. Reuniunea este la a 4-a ediție, fiind organizată de Ministerul Pădurilor și al Apei și Institutul Apei din Turcia. De la prima sa ediție, în 2009, Forumul Internațional al Apei a reunit experți din domeniul apei, din mediul academic și factorii de decizie și are ca obiectiv să aducă în atenția comunității internaționale problemele regionale specifice sectorului apei din Orientul Mijlociu, Asia Centrală, Europa de Est și Turcia.

Printre subiectele incluse pe agenda forumului se numără provocările actuale legate de apă, cu accent special pe criza globală a refugiaților, oportunitățile de cooperare în domeniul apei ca mijloc de pace, implementarea și monitorizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă legate de apă, în perioade și zone de criză, obținerea celor mai bune acțiuni de salvare a apei: studii de caz și temeiul juridic, precum și aspecte privind managementul apelor din zonele urbane ca răspuns la presiunile demografice.

În alocuțiunea sa, Olimpia Negru, Secretar de stat pentru Ape, a subliniat faptul că: „rezolvând problemele ce țin de aspectele cantitative dar și calitative ale apei, în bazinul Fluviului Dunărea este nevoie de o cooperare strânsă între toate țările riverane și o conlucrare între structurile existente, pentru a se realiza o sinergie între acțiunile naționale. Regiunea Dunării are deja o tradiție de cooperare încununată de succes. Cu toate acestea, rezultatele nu au fost de fiecare dată la nivelul așteptărilor, în cea mai mare parte din cauza lipsei de fonduri la nivel regional și național. Deși au existat câteva rezultate tangibile, trebuie să continuăm să extindem cooperarea, să creăm legături puternice între structurile de gospodărire a apelor dar și între statele membre și regiuni”.

Delegația Ministerului Apelor și Pădurilor a reiterat importanța cooperării transfrontiere în domeniul apei, aceasta având un mare potențial în generarea unor beneficii multiple și semnificative pentru statele implicate. Aceste beneficii pot fi realizate prin accelerarea creșterii economice, creșterea bunăstării umane și protecția sănătății  oamenilor, îmbunătățirea dezvoltării durabile și contribuirea la stabilitatea politică. Cooperarea transfrontieră în domeniul apei generează beneficii în integrarea economică regională prin aplicarea de politici regionale pentru resursele de apă și planuri de investiții regionale pentru apă, care facilitează mobilizarea și asigurarea fondurilor necesare.

Trebuie să menționăm că tot ceea ce am facut, dar și tot ce vom continua să realizăm în Bazinul Dunării va fi reflectat în calitatea mediului din Marea Neagră. După 2007, Marea Neagră este o mare a Uniunii Europene și, ca urmare, cele două țări membre UE riverane vor trebui să implementeze directivele europene specifice, inclusiv Strategia Marină. România are ca prioritate îmbunătățirea calității mediului marin din Marea Neagră și prin măsuri aplicate pe țărm, la sursele de apă, dar și prin combaterea pescuitului ilegal, a poluării cu petrol precum și prin promovarea zonelor protejate marine”, a menționat Secretarul de Stat pentru Ape, Olimpia NEGRU.


Sursa:
Ministerul Apelor si Padurilor
Directia de Comunicare

Ministerul Mediului a elaborat prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), iar în prezent aceasta se află în dezbatere publică. Planul a fost publicat la sfârșitul săptămânii trecute, dar ar fi trebuit să fie finalizat până în 31 decembrie 2016. 

În prezent, România trebuie să închidă patru proceduri de infringement privind problema deșeurilor. Acestea sunt legate de depozitele de deșeuri neconforme, care trebuiau închise și ecologizate până în 2009 și de PNGD, care ar fi trebuit să fie adoptat de Guvern și predat Comisiei Europene până la 31 decembrie 2016.

În plus, din cauză că PNGD nu a fost adoptat la timp, România risca să nu mai primească finanțări de la Comisia Europeană pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Acest program cuprinde patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, dar și energie şi eficiență energetică.

Care este situația existentă a deșeurilor municipale

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în 2014 au fost generate circa 4.960.000 de tone de deșeuri municipale. Din totalul de deșeuri municipale generate, 72-74% sunt deșeuri menajere și 17-18% sunt deșeuri similare generate de operatorii economici și de instituții.

Datele furnizate de Eurostat, citate în PNGD, arată că în anul 2014, la nivel național, au fost generate pe cap de locuitor 249 de kg de deșeuri municipale. Față de media europeană, care în 2014 a fost de 474 de kg pe cap de locuitor, România se află la jumătate.

În plus, potrivit sursei citate, din totalul de deșeuri municipale generate în 2014 (4.960.000 de tone), rata de reciclare a fost de 13,07%.

Ce instalații de gestionare a deșeurilor municipale există

La momentul elaborării PNGD, la nivel național existau în funcțiune 51 de stații de transfer. Acestea au scopul de a centraliza deșeurile colectate pentru o anumită rază (județ) pentru a fi reduse costurile de transport.

 

În prezent, România trebuie să închidă patru proceduri de infringement privind problema deșeurilor. Acestea sunt legate de depozitele de deșeuri neconforme, care trebuiau închise și ecologizate până în 2009 și de PNGD, care ar fi trebuit să fie adoptat de Guvern și predat Comisiei Europene până la 31 decembrie 2016.

În plus, din cauză că PNGD nu a fost adoptat la timp, România risca să nu mai primească finanțări de la Comisia Europeană pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Acest program cuprinde patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, dar și energie şi eficiență energetică.

Care este situația existentă a deșeurilor municipale

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în 2014 au fost generate circa 4.960.000 de tone de deșeuri municipale. Din totalul de deșeuri municipale generate, 72-74% sunt deșeuri menajere și 17-18% sunt deșeuri similare generate de operatorii economici și de instituții.

Datele furnizate de Eurostat, citate în PNGD, arată că în anul 2014, la nivel național, au fost generate pe cap de locuitor 249 de kg de deșeuri municipale. Față de media europeană, care în 2014 a fost de 474 de kg pe cap de locuitor, România se află la jumătate.

În plus, potrivit sursei citate, din totalul de deșeuri municipale generate în 2014 (4.960.000 de tone), rata de reciclare a fost de 13,07%.

Ce instalații de gestionare a deșeurilor municipale există

La momentul elaborării PNGD, la nivel național existau în funcțiune 51 de stații de transfer. Acestea au scopul de a centraliza deșeurile colectate pentru o anumită rază (județ) pentru a fi reduse costurile de transport.

Care sunt problemele tehnice existente

Potrivit documentului citat, una dintre probleme este că, la nivel național în 2014, doar circa 9% din cantitatea de deșeuri intrată în stațiile de sortare au fost deșeuri reciclabile colectate separat. În plus, în același an a fost utilizată doar circa 47% din capacitatea totală a stațiilor de sortare aflată în operare, iar eficiența media de sortare a fost de 7%. De asemenea, în aceeași perioadă, a fost utilizată doar 21% din capacitatea stațiilor de compostare aflate în operare.

Care este alternativa pentru gestionarea deșeurilor municipale

Printre soluțiile propuse de Ministerul Mediului pentru a rezolva problema deșeurilor municipale în perioada 2018-2025 se numără mai multe investiții.

Una dintre acestea este extinderea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile. Potrivit estimărilor Ministerului de resort, până în anul 2018, rata de capturare a deșeurilor reciclabile va crește până la 20-30%. De asemenea, până în 2020, aceste rate vor crește până la 75% datorită eficientizării colectării separate.

În plus, altă măsură amintită este și construirea a șase instalații de tratare mecano-biologică cu bio-uscare cu o capacitate totală de 404.000 tone/an, dar și construirea a 17 instalații de compostare, cu o capacitate totală de 26.800 tone/an.

 

 

SURSA:

 

www.green-report.ro

foto: printscreen PNGD

 

O omidă care „mănâncă” plastic ar putea fi soluția pentru a rezolva problema poluării cu acestor tipuri de deșeuri, potrivit phys.org Cel puțin așa spun oamenii de știință care au descoperit întâmplător ce poate face specia de omidă dacă este lăsată pe o pungă din plastic.

Specia de omidă, crescută pentru a fi momeală de pescuit, poate să dizolve, printr-un proces biologic, polietilena. Materialul este cele mai des întâlnit sub forma pungilor și sacoșelor din plastic. Viermele de ceară este larva insectei numite Molia Mare a cerii, un dăunător care întâlnit în stupii de albine din Europa.

Descoperirea apărut după ce Federica Bertocchini, amatoare de apicultură și om de știință, a îndepărtat viermii paraziți de pe fagurii din stupi. Viermii au fost păstrați temporar într-o pungă de plastic pe care, după un timp, au apărut găuri.

Pentru a realiza experimentul, Bertocchini, de la Institutul de Biomedicină și Biotehnologie din Cantabria (Spania) a colaborat cu încă doi cercetători de la Departamentul de Biochimie din Cambridge.

În timpul experimentului, în jur de 100 de viermi au fost puși pe pungi din plastic, cumpărate de la un supermarket din Marea Britanie. După primele 40 de minute au apărut găurile. După 12 ore, masa de plastic a pungii s-a redus cu 92 de mg.

Nu este clar încă procesul chimic prin care viermii dizolvă plasticul, dar cercetătorii spun că microbii viermelui sunt cei care produc efectul.

„Dacă o singură enzimă este responsabilă pentru acest proces chimic, reproducerea ei la scară largă folosind metode biotehnologice ar trebuie să fie un obiectiv realizabil. Descoperirea poate fi importantă pentru a rezolva problema pungilor de plastic din gropile de gunoi și din oceane”, a declarat Paolo Bombelli, unul dintre autorii studiului.

În comparație cu alte descoperiri, în acest experiment degradarea plasticului s-a realizat foarte repede. O altă bacterie descoperită anul trecut a avut o rată de degradare a plasticului de 0,13 mg pe zi.

Plasticul este foarte rezistent la descompunere și chiar și atunci când se rupe în bucăți mai mici rămâne în ecosistem, fără să se degradeze. Polietilena este folosită pentru ambalaje și, în Europa, reprezintă 40% din cererea totală pentru produsele din plastic. În fiecare an, în lume sunt folosite în jur de un trilion de pungi de plastic.

 

SURSA:

 

www.green-report.ro

 

foto: phys.org
credit foto: César Hernández/CSIC

 

Astăzi, 27 aprilie a.c., doamna Viceprim-ministru, ministrul Mediului, GrațielaLeocadia Gavrilescu, a participat la două dintre evenimentele organizate, la Ploiești, de Asociația Euroregiunii Siret-Prut-Nistru: Întâlnirea festivă a reprezentanților autorităților publice locale și județene române din Asociație cu omologii moldoveni și, respectiv, Deschiderea oficială a Expoziției cu vânzare „Fabricat în Republica Moldova”, eveniment organizat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și Camera de Comerț și Industrie a României, și susținut de Consiliul Județean Prahova și Asociația Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. În prima parte a programului, doamna Viceprim-ministru a susținut o alocuțiune pe tema relațiilor de prietenie și colaborare dintre țările surori, temă abordată și de omologul său moldovean, domnul Octavian CALMÎC. Cea de a doua parte a manifestărilor a inclus tăierea panglicii inaugurale a Expoziției și vizitarea standurilor, alături de celelalte oficialități române și moldovene. La final, doamna Viceprim-ministru, ministru al Mediului a răspuns întrebărilor formulate de reprezentanții presei, care au dorit să afle detalii privind programele Rabla și Rabla PLUS și măsurile pe care Ministerul Mediului le întreprinde pentru identificarea poluatorilor din Ploiești și îmbunătățirea calității aerului.

 

 

SURSA:

Ministerul Mediului și al Pădurilor

Direcția de Comunicare, Transparenţă şi IT

Ministrul Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, a declarat că inundațiile în zonele de coastă și în albiile râurilor, dar și creșterea frecvenței secetelor sunt efecte ale schimbărilor climatice pe care România deja le experimentează și pentru care trebuie să fie pregătită. Ministrul a făcut declarația în cadrul Consiliului Informal de Mediu din Valletta (Malta).

În cadrul Consiliului Informal de Mediu, care se încheie astăzi, miniștrii de mediu din UE au discutat despre adaptarea la schimbările climatice din perspectiva politicilor de mediu, despre deșeurile marine și despre noua strategie a plasticului, în contextul economiei circulare extinse. În plus, aceștia au vorbit și despre ce acțiuni comune vor face statele membre UE pentru a combate efectele climatice, în contextul Acordului de la Paris. În perioada ianuarie- iunie 2017, Malta deține Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

„România trebuie să fie pregătită să abordeze impactul semnificativ al schimbărilor climatice pe care deja îl experimentează, în special inundațiile în zonele de coastă și în albiile râurilor, precum și creșterea frecvenței secetelor, tendință ce se va accentua în anii următori”, a declarat Adriana Petcu.

Potrivit Ministerului de resort, România a identificat 13 sectoare prioritare ce vor fi abordate la nivel național, dintre care trei de înaltă prioritate: agricultura și dezvoltarea rurală, gospodărirea apei și infrastructura.

De asemenea, Adriana Petcu a mai spus că barierele identificate în rezolvarea problemelor de mediu variază de la conștientizarea insuficientă a riscurilor până la lipsa resurselor.

„În ceea ce privește barierele identificate, acestea variază de la lipsa suficientă de conștientizare a riscurilor privind schimbările climatice, la lipsa de resurse și capacitatea de a realiza o evaluare a riscurilor. Atenția trebuie concentrată pe identificarea și crearea de investiții de mediu de tip win-win pentru toți factorii implicați. Ca rezultate, se vor evita costurile excesive în cazul evenimentelor extreme și vom promova inițiative inovatoare“

Nu în ultimul rând, potrivit ministrului, cooperarea regională poate ajuta la dezvoltarea strategiilor și politicilor pentru diminuarea efectelor schimbărilor climatice.

„Cooperarea regională joacă un rol important și poate ajuta la identificarea și creșterea suportului și a schimbului de experiență necesare dezvoltării strategiilor și politicilor specifice în vederea construirii unei noi economii reziliente la efectele schimbărilor climatice.”

Drept exemplu, Ministrul a amintit de strategia comună de adaptare la schimbările climatice pentru Delta Dunării. Strategia a fost semnată de România, Ucraina și Moldova și face parte din proiectul Gestionarea integrată a sub-bazinului Deltei Dunării pentru creșterea rezilienței la schimbările climatice, care s-a derulat în perioada 2010-2014.

 

 

SURSA:

 

www.green-report.ro

foto: http://apepaduri.gov.ro

 

Astăzi, doamna viceprim-ministru, Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului, a avut o întâlnire de lucru cu liderii Coaliției Naționale pentru Modernizarea României (CNMR).

Cele mai multe dintre subiectele abordate de oaspeți coincid cu cele deja aflate pe agenda de priorități a Ministerului și în Programul de guvernare, soluționarea lor depinzând de unirea eforturilor instituțiilor statului, mediului academic și societății civile în acțiuni comune, un astfel de exemplu reprezentându-l, de pildă, combaterea tăierilor ilegale de arbori și a efectelor generate de acestea.

În urma discuțiilor de astăzi, cei prezenți au decis înființarea unor grupuri de lucru comune, în parteneriat cu reprezentanții Ministerului, care să contribuie la adoptarea celor mai bune soluții pentru rezolvarea problemelor de mediu.

 

 

 

Sursa:

 

 

Ministerul Mediului și al Pădurilor

Grațiela Gavrilescu: „În câteva zile, cele două programe pot demara cu etapa validării producătorilor” Viceprim-ministrul Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului, a aprobat, prin Ordin, programele Rabla CLASIC și Rabla PLUS, acestea urmând să fie publicate în Monitorul Oficial. Conform procedurii, a doua zi după publicare, va fi emisă Decizia Președintelui AFM, prin care se va da startul primei etape a programelor: validarea producătorilor/dealerilor de autovehicule. Imediat după încheierea contractelor cu dealerii și afișarea listei cu aceștia pe site-ul AFM, Rabla CLASIC și Rabla PLUS vor fi deschise populației pentru înscrierea și rezervarea locurilor. „Estimăm că, până la jumătatea lunii mai, populația poate accesa unul dintre cele două programe sau, concomitent, pe ambele. Anul acesta am decis ca startul să fie mai devreme pentru că există o mare așteptare în piață, mai ales că Programul din 2017 vine cu ecotichete care pot ajunge și la 10.000 de euro pentru mașini electrice. Vorbim de un nivel ridicat al susținerii achiziției de astfel de autoturisme și comparabil cu cel practicat de state europene dezvoltate. Am crescut sumele, inclusiv pentru mașinile hibrid electrice, de la aproximativ 1.000 de euro, cât era anul trecut, la aproape 5.000 de euro. Cred că aceste tipuri de mașini pot fi o soluție bună pentru aglomerările urbane din România, până când vom construi o rețea de alimentare a autovehiculelor pur electrice”, spune Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului. Reamintim că prima de casare prevăzută în programul Rabla CLASIC pentru autoturisme mai vechi de 8 ani este de 6.500 lei și se acordă pentru achiziționarea unui autovehicul nou, care generează maximum 130 g CO2/km. La aceasta se pot adăuga un ecobonus de 1.700 lei, dacă autovehiculul nou este hibrid, și un ecobonus de 1.000 lei, dacă autovehiculul nou generează maximum 98 de g CO2/km. Cât privește participarea populației la programul Rabla PLUS, aceasta nu este condiționată de casarea și radierea unei mașini uzate. Astfel, cei care vor să-și achiziționeze un autoturism electric pur pot beneficia de un ecotichet în valoare de 45.000 de lei, iar cei care optează pentru unul electric hibrid de un ecotichet cu valoare de 20.000 de lei. Precizăm că cele două programe pot fi cumulate, astfel încât o persoană poate beneficia atât de ecotichetul acordat pentru achiziția unui autovehicul electric pur/electric hibrid, cât și de prima de casare acordată prin Rabla CLASIC.

 

 

 

 

SURSA:

 

MINISTERUL MEDIULUI ȘI AL PĂDURILOR

DIRECȚIA DE COMUNICARE ȘI IT

Comisia Europeană va propune o lege prin care va obliga mașinile, vehiculele de mare tonaj și autobuzele să plătească taxe mai mari, pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, potrivit Reuters.  Taxele ar urma să fie plătite în funcție de nivelul de CO2 emis de autovehicul. Prin aceste măsuri, oficialii UE speră că vor putea reduce amprenta de carbon a transportului rutier. În prezent, UE are un cadru juridic care reglementează tarifarea rutieră a camioanelor, însă taxele pentru vehiculele din categoria B sunt lăsate în grija guvernelor fiecărui stat membru.

Doi oficiali din UE au declarat pentru Reuters că propunerea, care nu a fost încă finalizată, va stabili pentru prima dată principii uniforme la nivelul întregii UE, privind taxele rutiere pentru autoturisme. În plus, aceeași propunere prevede că șoferii vor trebui să plătească taxe în funcție de distanța parcursă, reglementând și autocarele și camioanele.

De asemenea, inițiativă legislativă prevede menținerea taxelor la un nivel constant, astfel încât vehiculele care poluează mai mult vor plăti mai mult, în timp ce mașinile mai puțin poluante vor plăti mai puțin.

Vehiculele de mare tonaj reprezintă o mică parte din totalul vehiculelor, însă sunt responsabile pentru o treime din emisiile de CO2 generate de transportul rutier din UE.

Reprezentați ai Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA), care include producători precum Volvo, IVECO și Daimler, au declarat că sprijină diferențierea tarifării rutiere în funcție de emisiile de CO2, atâta vreme cât promovează emisii scăzute în condiții reale de utilizare și oferă o concurență loială între diferite tipuri de vehicule.

„Orice taxe rutieră care nu ia în considerare emisiile reale sau dotările vehiculului (inclusiv anvelope, greutate și aerodinamică) ar sub-optimiza flota”, au declarat reprezentanți ai ACEA.

De asemenea, aceștia au mai spus că o diferențiere a sumelor pe care șoferii de camion trebuie să le plătească în funcție de emisiile de CO2 ar trebui să facă transportatorii rutieri mai eficienți, deoarece ar crește costul de șofat pe kilometru și ar putea încuraja reînnoirea flotelor.

Oficialii europeni au declarat că propunerea nu va forța țările să introducă scheme de taxare rutieră pentru autoturisme sau camioane, dar va stabili reguli pe care orice astfel de sistem de taxare ar trebui să le respecte dacă ar fi introdus. De asemenea, ei au mai spus că sistemele de tarifare bazate pe timp – atunci când autovehiculele cumpără o trecere care durează o anumită perioadă de timp – cunoscută sub numele de viniete, va trebui eliminată treptat.

Propunerile Comisiei Europene ar trebui să fie publicate în 31 mai după care vor trebui aprobate de Parlament și de statele membre.

 

 

SURSA:

 

www.green-report.ro

 

 

Oamenii de știință din Suedia au găsit o nouă modalitate de a stoca energia solară în lichide. Deși aflată într-o fază incipientă, cu aplicații de nișă, descoperirea are potențialul de a face energia solară mult mai eficientă și mai des folosită. Până în prezent, stocarea energiei solare s-a bazat pe baterii, care s-au îmbunătățit în ultimii ani, dar, cu toate acestea, sunt încă voluminoase, costisitoare și se degradează în timp.

Echipa de cercetători a Universității Tehnologice din Gothenburg a realizat proptotipul unui dispozitiv hribid fabricat din siliciu și cuarț. Cele două părți ale dispozitivului sunt traversate de mici canale umplute cu fluid.

Partea superioară este umplută cu un lichid care stochează energia solară în legăturile chimice ale unei molecule. Această metodă de stocare a energiei solare rămâne stabilă pentru câteva luni. Energia poate fi eliberată sub formă de căldură oricând este necesar.

Secțiunea inferioară a dispozitivului folosește lumina soarelui pentru încălzirea apei care poate fi utilizată imediat. Această combinație de stocare și de încălzire a apei înseamnă că peste 80% din lumina soarelui este transformată în energie utilizabilă.

Dintr-o dată, puterea solară pare mult mai practică. Comparativ cu stocarea tradițională a acumulatorilor, noul sistem este mai compact și ar trebui să fie relativ ieftin, potrivit cercetătorilor.

 

 

SURSA:

 

www.green-report.ro

 

 

 
 

 

Conform Greenpeace Romania, pretinsa diminuare a fenomenului taierilor ilegale se vede doar din birou. In teren taierile ilegale afecteaza suprafete mari si produc inclusiv distrugerea ultimelor paduri virgine ale Europei.

Un voluntar a semnalat cu ajutorul www.salvezpadurea.ro posibile taieri ilegale in zona lacului Vidraru, in bazinul raului Cumpana, iar acestea au fost confirmate in teren de Garda Forestiera Ploiesti. Ca urmare au fost aplicate doua sanctiuni contraventionale in cuantum de 12 000 lei si va fi deschis un dosar penal pentru taierea ilegala de arbori.

Greenpeace Romania a organizat anul trecut o tabara timp de o luna in aceeasi zona a lacului Vidraru, unde, alaturi de voluntari din 14 tari, a documentat distrugerea a 38,3% din padurile virgine din bazinele raurilor Cumpana si Cumpanita [2]. In ultimii zece ani, doar in aceste doua vai care inainte adaposteau 2.575 hectare de paduri virgine, au fost distruse 985 de hectare.

Pentru 845 de hectare de paduri virgine din Muntii Fagaras Greenpeace Romania a realizat studii pentru includerea in Catalogul national al padurilor virgine si cvasivirgine [3]. Greenpeace cere in continuare Ministrului Apelor si Padurilor din Romania sa aplice de urgenta  moratoriul instituit prin lege asupra oricarei forme de interventie in padurile care inca se pot califica pentru a fi incluse in Catalog.

„Eforturile din teren ale Garzilor Forestiere si ale tuturor institutiilor de control, dar si acelea ale voluntarilor pentru protejarea padurilor trebuie sustinute de o legislatie eficienta. Astazi se dezbate in comisiile parlamentare legea privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice”, adauga Valentin Salageanu, coordonatorul campaniei de paduri si biodiversitate in cadrul Greenpeace Romania. Pana acum 3.700 de persoane au trimis  un mesaj prin care le cerem sa pedepseasca in continuare aspru taierile ilegale.

Pentru a ne proteja padurile este foarte important ca fiecare dintre noi sa contribuie si sa se implice, fie prin semnalarea unor taieri de arbori suspecte de a fi ilegale pe www.salvezpadurea.ro, fie prin folosirea aplicatiei pentru mobil Inspectorul Padurii. Platforma www.salvezpadurea.ro contine un ghid pentru identificarea posibilelor taieri ilegale si un formular simplu de completat pentru trimiterea de sesizari. Echipa Greenpeace Romania se asigura ca acestea ajung la autoritatile relevante si ca sunt solutionate.

 

SURSA:

GREENPEACE

 

www.ecomagazin.ro

 

 

Pagina 8 din 16

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: