Redactia Infomediu

Redactia Infomediu



Viceprim-ministrul Grațiela GAVRILESCU, Ministrul Mediului, va participa, în perioada 17-21 iulie, la New York, la Forumul Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă (HLPF 2017), eveniment organizat sub auspiciile Consiliului Economic și Social al ONU (ECOSOC). Viceprim-ministrul Grațiela GAVRILESCU, Ministrul Mediului este Președintele Comitetului Interministerial ce are în atribuții dezvoltarea durabilă și care este compus din reprezentanți ai celorlalte ministere la nivel de secretar de stat. Sesiunea din acest an a Forumului Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă (HLPF 2017), organizată timp de 2 săptămâni la sediul ONU, are ca temă centrală ”Eradicarea sărăciei și promovarea prosperității într-o lume în schimbare” și analizează, în prima săptămână (10-14 iulie 2017), o parte dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă: Obiectivul 1 (eradicarea sărăciei), Obiectivul 2 (foametea), Obiectivul 3 (sănătatea și bunăstarea), Obiectivul 5 (egalitatea de gen), Obiectivul 9 (industria, inovația și infrastructura), Obiectivul 14 (viața acvatică) și Obiectivul 17 (mijloacele de implementare și parteneriatele). Reuniunea la nivel ministerial este programată în perioada 19-20 iulie 2017, fiind inclusă în Segmentul la Nivel Înalt al ECOSOC. La finalul Segmentului Înalt, va fi adoptată o Declarație Ministerială comună. În timpul Forumului Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă, 44 de state vor prezenta Rapoarte/analize Naționale Voluntare privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. România va prezenta Raportul Național Voluntar la reuniunea din iulie 2018. Forumul Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă reprezintă platforma centrală a ONU pentru urmărirea implementării, revizuirea și analiza Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, adoptate prin Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/70/1 în anul 2015. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și cele 169 de ținte asociate acestora vizează aspectele economice, sociale și de mediu, în strânsă interdependență, alături de aspecte privind pacea și securitatea, promovarea statului de drept și a instituțiilor eficiente.


Direcția de Comunicare, Transparență și IT
MINISTERUL APELOR ȘI A PĂDURILOR
În data de 5 iulie 2017, Centrul de Ecologie și Turism Maramureș, WWF-România și Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului au organizat o clacă în Pădurea Crăiască din Ocna Șugatag (Maramureșul istoric) pentru amenajarea „potecii de povești”. Aceasta reprezintă un traseu tematic ce străbate Pădurea Crăiască de la sud la nord (și înapoi) prin care vizitatorii pot descoperi informații și povești despre arborii seculari de aici, păsările felurite ce se adăpostesc aici, civilizația lemnului și multe altele. „Poteca de povești” a izvorât ca un mic proiect comunitar dintr-un proiect mai larg de conservare și valorificare a ariilor naturale protejate derulat de WWF în destinația ecoturistică Mara-Cosău-Creasta Cocoșului, și s-a bazat pe contribuții financiare din partea unei rețele de pensiuni de familie locale, tur-operatori cu programe turistice în această zonă, și donații venite din toate colțurile țării și din străinătate în campania „Poteca de povești”, de la sfârșitul anului 2015.

La clacă au participat copii și tineri ai locului, profesori, reprezentanți ai unor centre de informare din zonă, meșteri locali și mai mulți membri ai organizațiilor partenere (WWF, CET și PNMM). Operațiunea s-a desfășurat pe parcursul întregii zile, cu un picnic câmpenesc de prânz, iar participanții au lucrat pe echipe cu misiuni diferite: igienizarea traseului, marcarea traseului cu însemne turistice standard (bulina albastră), montarea panourilor, crearea de „medalioane” și săgeți indicatoare scrise/pictate de mână și agățate de unii arbori de pe traseu.

Poteca de povești poate fi accesată pornind dinspre Centrul de informare din centrul stațiunii Ocna Șugatag, mergând pe Strada Primăverii până în capăt și apoi coborând spre valea Pârâului Sărat. Punctul de intrare pe potecă este semnalizat printr-un panou de bun venit unde se află expusă și o lucrare a unei tinere talentate din Ocna Șugatag care a câștigat un concurs de desen desfășurat în cadrul Licelui Tehnologic Ocna Șugatag în vara anului 2014. De acolo, vizitatorii pot parcurge poteca în aproximativ jumătate de oră, având popasuri cu panouri de informare din loc în loc, și se întorc la punctul de bun venit.

Odată finalizată poteca de povești, echipa de proiect va realiza și un mic ghid de teren pentru școlile din zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului. Ghidul va conține lecții interactive inspirate de poveștile pădurii și va fi utilizat de profesori în programe precum „Școala altfel”, pentru a crea experiențe deopotrivă interesante și distractive pentru elevi, în mijlocul Pădurii Crăiești.

De ce este specială Pădurea Crăiască

Pădurea Crăiască este un petec de 49 ha care, din cauza restrângerii treptate a suprafeței împădurite din Maramureș, a rămas izolată de alte păduri din jur. Pădurea a devenit în 1964 rezervație de semințe pentru speciile de stejar și larice, iar în anul 2000 a fost declarată arie naturală protejată. Aceasta se află în proprietatea Ocolului Silvic Mara.

Pădurea Crăiască este deosebită pentru asocierea neobișnuită de specii de arbori: stejar, gorun și larice, care vegetează alături de carpen, cireș sălbatic, alun, mur. Aici există încă multe exemplare monumentale de stejar, cu vârste de peste 250 de ani, înălțime de 30 m și diametru al trunchiului de peste 2 m. În pădure există specii endemice de floră ca sor-cu-frate și pușca-dracului, însă ce e cu adevărat interesant este populația diversă și abundentă de păsări care au găsit aici condiții favorabile pentru cuibărit, adăpost și hrănire. Pădurea adăpostește  51 de specii de păsări, între care și specii rare/vulnerabile ca vânturelul roșu, turturica, pupăza, ciocănitoarea de stejar sau ciocârlia de pădure.

De unde a venit ideea Potecii de povești

Deși există o legătură culturală profundă și ancestrală între maramureșeni și pădure, Pădurea Crăiască era însă izolată de comunitatea locală. Pădurea Crăiască nu se regăsea între preferințele de petrecere a timpului liber ale localnicilor, din pricina lipsei unei infrastructuri de vizitare, și nu era cu adevărat integrată nici în circuitul turistic. În lipsa unei poteci marcate și a cunoașterii regulilor de vizitare a rezervației, cei care treceau totuși pe aici puteau devia ușor de la traseu, producând deranj speciilor de păsări și vegetației. De asemenea, pe acest traseu și la marginea pădurii s-au găsit deșeuri și s-au constatat degradări provocate de pătrunderea cu mijloace motorizate, precum ATV-uri sau chiar mașini de teren, lucru care este interzis prin legile din domeniul ariilor naturale protejate.

În 2012, în cadrul unui proiect coordonat de WWF, au fost puse bazele unei colaborări la nivel local între proprietarii de pensiuni de familie din zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului și tur-operatori care aduc turiști în zonă, pe de-o parte, și custozii de arii naturale protejate din zonă, pe de altă parte. Colaborarea a constat în punerea în comun de fonduri de către operatorii economici din domeniul turismului și alegerea în mod participativ a unei idei (proiect) de a investi fondurile respective într-o arie naturală din zonă unde există o problemă de mediu sau o lipsă de infrastructură de vizitare. Contribuțiile financiare au fost anuale și au fost colectate într-un Fond de Conservare și Dezvoltare Durabilă administrat de Centrul de Ecologie și Turism Maramureș (CET), un ONG local cu activități de educație de mediu pentru tineri, de monitorizare a faunei și florei sălbatice și de promovare a ecoturismului în Maramureșul istoric. Proiectul ales de cei implicați în această inițiativă a fost „poteca de povești”, întrucât în urma analizei opțiunilor acesta a fost considerat a fi investiția cu cel mai mic efort financiar, dar cu impact de conservare, social și economic cel mai mare. Fondurile adunate la nivel local au fost suplimentate printr-o campanie derulată la sfârșitului anului 2015: http://www.wearehere.ro/p/poteca-de-povesti, reieșind astfel un buget total suficient pentru amenajarea potecii și realizarea ghidului de teren pentru școli.

SURSA 

www.wwf.ro


În data de 5 iulie 2017, Centrul de Ecologie și Turism Maramureș, WWF-România și Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului au organizat o clacă în Pădurea Crăiască din Ocna Șugatag (Maramureșul istoric) pentru amenajarea „potecii de povești”. Aceasta reprezintă un traseu tematic ce străbate Pădurea Crăiască de la sud la nord (și înapoi) prin care vizitatorii pot descoperi informații și povești despre arborii seculari de aici, păsările felurite ce se adăpostesc aici, civilizația lemnului și multe altele. „Poteca de povești” a izvorât ca un mic proiect comunitar dintr-un proiect mai larg de conservare și valorificare a ariilor naturale protejate derulat de WWF în destinația ecoturistică Mara-Cosău-Creasta Cocoșului, și s-a bazat pe contribuții financiare din partea unei rețele de pensiuni de familie locale, tur-operatori cu programe turistice în această zonă, și donații venite din toate colțurile țării și din străinătate în campania „Poteca de povești”, de la sfârșitul anului 2015.

La clacă au participat copii și tineri ai locului, profesori, reprezentanți ai unor centre de informare din zonă, meșteri locali și mai mulți membri ai organizațiilor partenere (WWF, CET și PNMM). Operațiunea s-a desfășurat pe parcursul întregii zile, cu un picnic câmpenesc de prânz, iar participanții au lucrat pe echipe cu misiuni diferite: igienizarea traseului, marcarea traseului cu însemne turistice standard (bulina albastră), montarea panourilor, crearea de „medalioane” și săgeți indicatoare scrise/pictate de mână și agățate de unii arbori de pe traseu.

Poteca de povești poate fi accesată pornind dinspre Centrul de informare din centrul stațiunii Ocna Șugatag, mergând pe Strada Primăverii până în capăt și apoi coborând spre valea Pârâului Sărat. Punctul de intrare pe potecă este semnalizat printr-un panou de bun venit unde se află expusă și o lucrare a unei tinere talentate din Ocna Șugatag care a câștigat un concurs de desen desfășurat în cadrul Licelui Tehnologic Ocna Șugatag în vara anului 2014. De acolo, vizitatorii pot parcurge poteca în aproximativ jumătate de oră, având popasuri cu panouri de informare din loc în loc, și se întorc la punctul de bun venit.

Odată finalizată poteca de povești, echipa de proiect va realiza și un mic ghid de teren pentru școlile din zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului. Ghidul va conține lecții interactive inspirate de poveștile pădurii și va fi utilizat de profesori în programe precum „Școala altfel”, pentru a crea experiențe deopotrivă interesante și distractive pentru elevi, în mijlocul Pădurii Crăiești.

De ce este specială Pădurea Crăiască

Pădurea Crăiască este un petec de 49 ha care, din cauza restrângerii treptate a suprafeței împădurite din Maramureș, a rămas izolată de alte păduri din jur. Pădurea a devenit în 1964 rezervație de semințe pentru speciile de stejar și larice, iar în anul 2000 a fost declarată arie naturală protejată. Aceasta se află în proprietatea Ocolului Silvic Mara.

Pădurea Crăiască este deosebită pentru asocierea neobișnuită de specii de arbori: stejar, gorun și larice, care vegetează alături de carpen, cireș sălbatic, alun, mur. Aici există încă multe exemplare monumentale de stejar, cu vârste de peste 250 de ani, înălțime de 30 m și diametru al trunchiului de peste 2 m. În pădure există specii endemice de floră ca sor-cu-frate și pușca-dracului, însă ce e cu adevărat interesant este populația diversă și abundentă de păsări care au găsit aici condiții favorabile pentru cuibărit, adăpost și hrănire. Pădurea adăpostește  51 de specii de păsări, între care și specii rare/vulnerabile ca vânturelul roșu, turturica, pupăza, ciocănitoarea de stejar sau ciocârlia de pădure.

De unde a venit ideea Potecii de povești

Deși există o legătură culturală profundă și ancestrală între maramureșeni și pădure, Pădurea Crăiască era însă izolată de comunitatea locală. Pădurea Crăiască nu se regăsea între preferințele de petrecere a timpului liber ale localnicilor, din pricina lipsei unei infrastructuri de vizitare, și nu era cu adevărat integrată nici în circuitul turistic. În lipsa unei poteci marcate și a cunoașterii regulilor de vizitare a rezervației, cei care treceau totuși pe aici puteau devia ușor de la traseu, producând deranj speciilor de păsări și vegetației. De asemenea, pe acest traseu și la marginea pădurii s-au găsit deșeuri și s-au constatat degradări provocate de pătrunderea cu mijloace motorizate, precum ATV-uri sau chiar mașini de teren, lucru care este interzis prin legile din domeniul ariilor naturale protejate.

În 2012, în cadrul unui proiect coordonat de WWF, au fost puse bazele unei colaborări la nivel local între proprietarii de pensiuni de familie din zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului și tur-operatori care aduc turiști în zonă, pe de-o parte, și custozii de arii naturale protejate din zonă, pe de altă parte. Colaborarea a constat în punerea în comun de fonduri de către operatorii economici din domeniul turismului și alegerea în mod participativ a unei idei (proiect) de a investi fondurile respective într-o arie naturală din zonă unde există o problemă de mediu sau o lipsă de infrastructură de vizitare. Contribuțiile financiare au fost anuale și au fost colectate într-un Fond de Conservare și Dezvoltare Durabilă administrat de Centrul de Ecologie și Turism Maramureș (CET), un ONG local cu activități de educație de mediu pentru tineri, de monitorizare a faunei și florei sălbatice și de promovare a ecoturismului în Maramureșul istoric. Proiectul ales de cei implicați în această inițiativă a fost „poteca de povești”, întrucât în urma analizei opțiunilor acesta a fost considerat a fi investiția cu cel mai mic efort financiar, dar cu impact de conservare, social și economic cel mai mare. Fondurile adunate la nivel local au fost suplimentate printr-o campanie derulată la sfârșitului anului 2015: http://www.wearehere.ro/p/poteca-de-povesti, reieșind astfel un buget total suficient pentru amenajarea potecii și realizarea ghidului de teren pentru școli.

SURSA

www.wwf.ro


 


Clima noastră se schimbă. Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră pentru a limita rata schimbărilor climatice și, în același timp, trebuie să luăm măsuri care să ne sprijine în pregătirea pentru impacturile actuale și cele din viitor. Ambele direcții de acțiune necesită redirecționarea fără precedent a investițiilor. Acest lucru a fost confirmat în cadrul conferințelor privind clima de la Paris și, mai recent, de la Marrakesh. Sectorul financiar poate și va juca un rol esențial în sprijinirea tranziției Europei către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice.

"Europa trebuie să investească substanțial în atenuarea schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea.  Sectorul financiar poate și va juca un rol esențial în sprijinirea tranziției Europei către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice.  Investițiile din sectorul public nu vor fi suficiente pentru a finanța tranziția, dar pot sprijini mobilizarea și stimularea capitalului privat, care este indispensabil pentru redirecționarea investițiilor la scara necesară."-Hans Bruyninckx, Director executiv al AEM

Europa trebuie să investească substanțial în atenuarea schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea. Estimările sumelor reale necesare variază în mod semnificativ și, în funcție de domeniul de aplicare, de amploare sau de metodologie, ele pot ajunge până la sute de miliarde de euro pe an. În comparație cu capacitatea totală de finanțare a sistemului financiar, aceste nevoi de investiție sunt relativ mici. Cu toate acestea, în pofida capacității sale extinse, sistemul financiar acoperă în prezent doar o fracțiune din necesitatea de investiție.

Principalele provocări pentru stimularea investițiilor ecologice includ, printre altele, depășirea barierelor existente și a blocajelor în sistemul financiar care prelungesc și promovează activități nesustenabile și redirecționarea fondurilor către inițiative care stimulează reziliența la schimbările climatice și reduc emisiile de dioxid de carbon. Pentru a avea măsuri coerente și eficace pe teren, necesitățile de investiție trebuie abordate într-un mod sistematic la toate nivelurile — european, național și local. Divulgarea coerentă și completă a riscurilor climatice de către societăți este o condiție prealabilă pentru a lua decizii de investiție în cunoștință de cauză. În plus față de ameliorarea transparenței cu privire la riscurile climatice, planificarea și angajamentele pe termen lung contribuie, de asemenea, la trimiterea de semnale clare investitorilor.

Semnalele politice clare facilitează investițiile pe termen lung

Acordul de la Paris din 2015 a stabilit obiectivul global de a „face ca toate fluxurile financiare să fie coerente cu o cale către dezvoltarea cu emisii scăzute și rezilientă la schimbările climatice”. Acest obiectiv a fost confirmat, de asemenea, de conferința privind schimbările climatice de la Marrakesh, din 2016.

Pachetul „energie curată”, propus recent de Comisia Europeană, confirmă angajamentul UE față de o tranziție cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice. Pachetul explică obiectivul de reducere cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră și propune obiective de cel puțin 30 % pentru eficiența energetică și de cel puțin 27 % pentru energia regenerabilă până în anul 2030. De asemenea, se subliniază rolul important al investițiilor în tranziția către energie curată și beneficiile lor economice comune. Potrivit Comisiei Europene, prin mobilizarea a până la 177 de miliarde EUR de investiție publică și privată pe an, începând cu anul 2021, pachetul propus poate genera o creștere de până la 1  % a PIB-ului în următorul deceniu și poate crea 900 000 de locuri noi de muncă.

Cadrul și obiectivele politice ale UE sunt puse în aplicare, în general, prin intermediul strategiilor și al acțiunilor concrete din cadrul țărilor, inclusiv prin intermediul strategiilor naționale de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon. O evaluare preliminară a acestor strategii de către AEM indică faptul că acestea variază în mod considerabil în ceea ce privește domeniul de aplicare și amploarea, precum și nivelul de ambiție. Ele conțin informații foarte limitate cu privire la necesitățile și planurile de finanțare pentru redirecționarea investițiilor. În plus, deseori lipsește o viziune pe termen lung, la nivel național, în conformitate cu obiectivele UE privind decarbonizarea. În mod similar, multe țări au adoptat, de asemenea, strategii de adaptare și planuri de acțiune naționale, dar de multe ori detaliile cu privire la finanțarea acestora nu sunt disponibile. Pentru a consolida încrederea investitorilor, strategiile de dezvoltare cu emisii reduse de carbon și planurile naționale de acțiune trebuie completate de strategii naționale de finanțare a combaterii schimbărilor climatice.

Investițiile din sectorul public nu vor fi suficiente pentru a finanța tranziția, dar pot sprijini mobilizarea și stimularea capitalului privat, care este indispensabil pentru redirecționarea investițiilor la scara necesară. Cel puțin 20 % din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 este alocat pentru acțiuni referitoare la climă. Decizia recentă a UEro de a extinde și de a majora fondurile europene pentru investiții strategice și grupul la nivel înalt stabilitrecent privind finanțarea durabilă reprezintă, de asemenea, etape importante spre construirea unui sistem financiar care promovează durabilitatea în Europa.

Un sistem financiar pentru a oferi soluții inovatoare

Strategiile de finanțare a combaterii schimbărilor climatice necesită implicarea diferitelor părți interesate — publice și private — la toate nivelurile, inclusiv la nivel local. Sistemul financiar trebuie, de asemenea, să evolueze pentru a răspunde unor tipuri diferite de necesități și surse.

Unele municipalități europene au propus deja metode inovatoare de a-și finanța acțiunile prin combinarea a diferite surse de finanțare sau dezvoltarea altora noi, cum ar fi finanțarea participativă a obligațiunilor climatice. Cu toate acestea, în conformitate cu viitoarea noastră evaluare, multe municipalități încă se confruntă cu dificultăți în a găsi finanțare pentru măsurile lor de adaptare climatică. Lipsa capacității și a expertizei în identificarea surselor și solicitarea celor mai potrivite tipuri de finanțare ridică o barieră importantă, printre altele. În plus, în multe cazuri, măsurile de adaptare climatică nu sunt considerate încă „investiții profitabile” de factorii de decizie financiară.

Creșterea nivelului de sensibilizare cu privire la riscurile climatice și beneficiile suplimentare ale măsurilor de adaptare climatică (de exemplu, stimularea calității vieții și atractivitatea locului care beneficiază de astfel de măsuri) ar putea avea ca rezultat o evaluare diferită a ceea ce constituie o bună investiție.

AEM și finanțarea combaterii schimbărilor climatice

Având în vedere rolul esențial al finanțării combaterii schimbărilor climatice în realizarea tranziției necesare în Europa, AEM desfășoară activități pentru evaluarea conexiunilor dintre acțiunile actuale și viitoare pentru atenuare și adaptare, pe de o parte, și dintre sistemele de finanțare și fiscale, pe de altă parte. O mai bună înțelegere a acestor conexiuni este o condiție prealabilă pentru îndepărtarea barierelor din calea finanțării combaterii schimbărilor climatice și a redirecționării fondurilor pentru a sprijini tranziția cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice.



Viceprim-ministrul Grațiela GAVRILESCU, ministrul Mediului, a primit, în această dimineață, la sediul Ministerului Mediului, vizita Excelenței Sale dl. Kevin Hamilton, Ambasadorul Canadei în România. Pe agenda întâlnirii s-a aflat identificarea posibilităților de colaborare româno-canadiene în domeniul schimbărilor climatice și a unor colaborări viitoare în domeniul protecției mediului în general. “Sperăm într-o colaborare cu dumneavoastră, în special, în ceea ce privește domeniul schimbărilor climatice, dar avem nevoie, totodată, și de expertiza canadiană pe problematica siturilor contaminate. România s-a angajat să respecte și să implementeze toate cerințele Acordului de la Paris privind Schimbările Climatice, urmărind, în același timp, și o dezvoltare economică într-un cadru care să protejeze mediul. Încercăm să ne atingem toate țintele asumate la Paris, dar să beneficiem, totodată, de o dezvoltare economică sustenabilă, de care să se bucure întreaga populație a țării”, a subliniat viceprim-ministrul Grațiela GAVRILESCU, ministrul Mediului. Ambasadorul Canadei, dl Kevin Hamilton a subliniat faptul că, din punct de vedere al protejării mediului, țara sa este deschisă colaborării cu România și și-a arătat disponibilitatea de a sprijini, prin experți și know-how, acțiunile întreprinse, în acest domeniu, de către Ministerul Mediului.




Direcția de Comunicare, Transparență si IT

Ministerul Mediului și a Pădurilor


Liderii locali și regionali au sprijinit Uniunea Euopeană în inițiativa  de a goli marea de plastic, dar, în recomandările adoptate pe 12 iulie, în cadrul  Comitetului  European al Regiunilor, aceștia au  îndemnat , de asemenea, UE să adopte măsuri  suplimentare - variind de la eliminarea deșeurilor deversate în mare spre  zonele protejate -, toate acestea cu scopul de a curăța oceanele.

Problemele ce privesc  gunoiul  și poluarea sunt în atenția detaliată a politicienilor locali și regionali desemnați de către  UE pentru a se ocupa de  14 de puncte de acțiune identificate de Comisia Europeană privind guvernanța internațională oceanelor. Avizul, care a fost elaborat de membrul  scoțian dl consilier Tony Buchanan (Marea Britanie / Alianța Europeană), Lider East Renfrewshire, sugerează că UE ar putea avea nevoie să ofere stimulente pentru alte țări, în cazul în care se necesită   abordarea întregii zone privind problemele de responsabilitate fragmentată în multe domenii și o lipsă de responsabilitate - „tragedia bunurilor comune“ - în alte zone ale oceanelor.


Dl Buchanan afirmă: „Există unele semne că oamenii din întreaga UE și din lume reflectă asupra efectelor provocate de plastic și alte deșeuri asupra mărilor și oceanelor, dar este necesar să se acționeze imediat nevoie de a face un salt la acțiune imediat și această problemă să devină o prioritate. Aceasta este o sarcină pentru toată lumea, dar autoritățile locale și regionale au un rol deosebit în prevenirea și gestionarea deșeurilor. Astfel, politicienii locali și regionali au responsabilități speciale. dar avem nevoie, de asemenea,și de o mai mare recunoaștere a dreptului nostru la un cuvânt de spus privind problemele ce țin de o gestionare a mărilor și oceanelor m deoarece de multe ori proasta gestionare a acestora și deciziile industriale și de mediu sunt o majoritate covârșitoare în mâinile guvernelor naționale și a organizațiilor internaționale, dar efectele sunt resimțite mai întâi de comunitățile de coastă „.
Buchnan a mai adăugat: „Autoritățile sub-naționale au adesea competențe direct legate de problemele ce țin de ocean, de planificare în special, de gestionarea și prevenirea mediului (de exemplu, materiale plastice), precum și subvențiile pentru dezvoltarea economică, inclusiv de gestionare a pescuitului Acțiunile autorităților locale și regionale europene pot avea un impact pe cealaltă parte a oceanului și vice-versa, prin urmare, propunerile ce țin de gestionarea oceanului trebuie să ia în considerare această dimensiune subnațională, prin, de exemplu, evaluările de impact teritoriale și,de asemenea, prin fonduri specifice pentru dezvoltarea economică și cercetarea oceanelor.“



Sursă

European Commitee of the Regions

Asociaţia de Turism Gaşka București organizează în perioada 21 – 23 iulie 2017, în Munţii Bucegi, cea de-a patra ediţie a concursului de turism sportiv “Trofeul Munţilor”. Competiţia, pe echipe, este şi cea de-a patra etapă din acest an în cadrul Campionatului Naţional de Turism Sportiv – Ştafeta Munţilor.

Concurenţii vor lua startul de pe Platoul Padina, judeţul Damboviţa, şi vor avea de parcurs următoarele probe: raid montan (parcurgerea într-un anumit interval de timp a unui traseu montan din zonă), orientare turistică, escaladă, cultural, probe surpriză.

Câştigătorii concursului vor primi premii constând în: diplome, cupe, medalii, tricouri şi echipament sportiv.

La concurs poate lua parte oricine, participarea fiind gratuită. Înscrierea, pe echipe şi pe categorii de concurs, se poate face până în ziua începerii competiţiei, la cortul organizatorilor, înaintea şedinţei tehnice, iar participarea se face pe propria răspundere. Regulamentul concursului poate fi găsit pe www.stafetamuntilor.ro.

Traseul va fi unul provocator și va oferi ocazia participanților să meargă pe urmele lui Fanny Seculici și să descopere o mică parte din frumusețile Bucegilor.

Asociaţia de Turism Gaşka reuneşte membri cu exprienţă în turismul montan şi are ca scop promovarea turismului, a posibilităţilor sănătoase de petrecere a timpului liber şi, nu în ultimul rând, a importanţei protecţiei mediului.

Prin acest eveniment se doreşte în primul rând atragerea unui număr cât mai mare de tineri către acest gen de activităţi, sensibilizarea participanţilor şi publicului asupra importanţei protecţiei mediului şi nu în ultimul rând dezvoltarea turismului în zona aleasă.





Mai multe detalii despre acest eveniment găsiţi pe Facebook https://www.facebook.com/events/150542562159983??ti=ia.

Eveniment susţinut de: CCR REBAT, Green Global Future, S-Karp, Pro Activ, Redis Nutriţie, Cofetăria Alice, Fundaţia pentru Tineret a Municipiului Bucureşti, Primăria Moroeni, Parcul Natural Bucegi, Serviciul Salvamont Damboviţa, Marketing România.

La acest festival sunt așteptate toate persoanele care doresc să facă o mică drumeție, să alerge, să se relaxeze, să participe la activități de orientare, escalada, cultural, creație sau pur și simplu să își facă noi prieteni.







Marți, 11 Iulie 2017 18:57

Acum e momentul....

Acum e momentul...

Se pare ca in viata unei generatii exista momente cruciale ce fac diferenta de fiecare data.
Eu cred ca acesta este momentul generatiei noastre, a ceauşeiştilor asa cum suntem botezati.
De ce cred asta? Pentru ca am ajuns oarecum la maturitatea experientelor acumulate in jumatea de veac traita pana acum. Am avut o experienta de 22 ani in epoca comunista si am fost invatati sa ne descurcam prin relatii si pile. Apoi a venit momentul capitalismului feroce cand am fost aruncati fiecare pe unde am putut si a trebuit sa invatam din nou sa ne descurcam prin hatisul noilor reguli capitaliste. S dupa aproape 28 de ani putem spune ca am ajuns sa invatam bine noua ordine romaneasca care surpriza... se bazeaza tot pe vechile pile si relatii. Si da... ACESTA ESTE MOMENTUL NOSTRU. Am avut ocazia in aceasta perioada sa umblu prin tara pentru a demara proiectul EcoAtitudine si am descoperit ca sunt multi dintre cei de generatia mea care incearca sa urneasca aceasta natiune spre o viata mai buna. Eu, Stere Cretu, va pot asigura pe voi, dragii nostri cititori, ca voi incerca sa construiesc impreuna cu aceasta minunata echipa a celor de la Federatia Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitara o noua mentalitate in randul celor peste 800.000 de cetateni inscrisi in acest proiect.

Si sunt convins ca vom reusi
Și mai spunem că nu vrem să vedem deșeuri aruncate pe oriunde....

Dragă cititorule,

De ceva timp încerc în editorialele mele să găsesc partea pozitivă din tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Dacă o să cauți cu atenție se poate... De data asta am ajuns la o dilemă în căutarea mea. Am început de ceva timp Campania Ecoatitudine – ediția 2017 și în cadrul unui proiect pilot încercăm să atragem populația din gospodăriile aflate în mediul rural să colecteze selectiv deșeurile de ambalaje în saci de culori diferite pentru a reduce cantitatea de deșeuri depozitată la gropile de gunoi în funcțiune. De altfel nu facem altceva decât să venim în sprijinul operatorilor de salubritate ce au obligația conform legii 211 să colecteze separat pe fracții aceste deșeuri. Și SURPRIZĂ!!! Marea majoritate a operatorilor de salubritate nu îndeplinesc aceste obligații. Mai mult decât atât nici cei care ar trebui să controleze dacă aceștia își îndeplinesc obligațiile conform legii nu o fac. Am încercat să merg pe firul acestei proceduri și în acest editorial am să vă prezint primele informații culese de mine personal din teren. În marea majoritate a cazurilor prezentarea acestei oportunități de a prelua separat depeurile din gospodării a fost foarte bine primită de toți cei implicați în proiect: primar, reprezentant ADI, reprezentant OTR, reprezentant proiect. Din 15 județe doar în 4 am reușit până la acest moment(Covasna, Iași, Mureș și Argeș) să avem o colaborare concretă pe proiect realizând deja colectarea selectivă a deșeurilor din gospodăriile rurale. Motivul principal pentru care în celelalte județe nu se poate încă implementa acest proiect pilot îl reprezintă, din punctul meu de vedere, spiritul de conservare al actualilor operatori de salubritate ce își desfășoară activitatea în aceste județe(Maramureș, Neamț, Arad, Hunedoara, Dolj, Teleorman, Harghita, Suceava, Constanța, Călărași,Sibiu) legat de faptul că atâta timp cât nu se cunoaște exact cantitatea de deșeuri de ambalaje colectată separat de la populație se poate liniștit jongla cu cifrele la stația de sortare. Pe de altă parte sunt convins că o parte din cei cu care am vorbit vor face pasul către conformarea cu legea pentru ca pană la urmă, așa cum o cunosc eu pe doamna ministru Grațiela Gavrilescu, va cere autorităților de control să își intensifice activitatea în scopul aplicării normelor legale cu privire la colectarea pe fracții a deșeurilor. De altfel scopul acestui proiect este acela de a creea o EcoComunitate prin EcoAtitudine
Pagina 5 din 16

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: