Redactia Infomediu

Redactia Infomediu

În primele 6 luni ale anului, segmentul <<eco>> s-a triplat. Rezultatul este datorat, în mare parte, vânzărilor mașinilor hibride Toyota și Lexus, care au realizat  863 de unități livrate și o cotă de piață de 88%.

 

Piața automobilelor eco (hibride, hibride plug-in şi electrice) a crescut în primele 6 luni ale anului la 977 unități, de la aproximativ 310 unități anul trecut, conform raportului APIA, rezultat care demonstrează preferința în creștere a clienților pentru propulsii alternative. Din totalul pieței de automobile eco, Toyota Hybrid, producătorul numărul 1 în segment, a livrat 791 de unități, în timp ce Lexus Hybrid 72 de unități, reprezentând împreună 88% din total.

 

Din punctul de vedere al performanței modelelor, Yaris Hybrid a fost cel mai bine vândut model cu 252 de unități, urmat de Auris Hybrid cu 201 unități. Versiunea hibridă a legendei RAV4 ocupă locul 3 în clasament cu 178 de unități, iar cel mai nou model hibrid din portofoliul mărcii, Toyota C-HR, ocupă locul 4, înregistrând deja 158 de unități.

 

În aceeași perioadă menționată, cel mai bine vândut model hibrid de la Lexus este Lexus RX, cu 46 de unități, urmat de Lexus NX cu 22  de unități.

 

Sistemul hibrid de la Toyota combină două surse de putere pentru a asigura propulsia. Prin combinarea unui motor termic (pe benzină) cu un motor electric, sunt exploatate din plin atuurile ambelor surse de energie: putere, pe de o parte, eficiență ridicată în exploatare, pe de altă parte.

 

Toyota este lider mondial în vânzări de maşini hibride, cu peste 10 milioane de unități puse în circulație. Primul automobil de serie cu sistem hibrid de propulsie realizat de companie este Toyota Prius, în anul 1998.

 

MAI MULTE DETALII: 

www.toyota.ro


Viceprim-ministrul Grațiela - Leocadia GAVRILESCU, ministrul Mediului, a participat, luni, 17 iulie 2017, la sediul ONU din New York, la Sesiunea de deschidere a Segmentului Înalt al Consiliului Economic și Social al ONU și a Segmentului Ministerial al Forumului Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă, urmate de sesiuni de prezentare ale Rapoartelor Naționale Voluntare și dezbateri generale. În prima zi a Forumului, ministrul Mediului a deschis lucrările Dezbaterii plenare cu prezentarea Declarației naționale a României, subliniind rolul central al Forumului Politic la Nivel Înalt (HLPF) pentru punerea în aplicare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, precum și importanța Adunării ONU de Mediu (UNEA) pentru promovarea dimensiunii de mediu a Agendei 2030 și a făcut apel ca, anul acesta, la sesiunea din decembrie a UNEA, ce are ca temă centrală poluarea, să fie adoptată o Declarație Politică privind Poluarea, pentru a certifica angajamentul miniștrilor de a acționa ferm pentru reducerea amenințărilor de mediu ce periclitează viața în ansamblul ei. De asemenea, viceprim-ministrul Grațiela Gavrilescu a reliefat stadiul de pregătire la nivel național al implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, coordonarea interministerială și cartografierea principalelor politici și strategii la nivel național, conform Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă asumate: ”La nivel național, România este în curs de pregătire a implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. (…) Lucrăm, de asemenea, împreună cu țările UE pentru punerea în aplicare a noului Consens European privind Dezvoltarea.(…) România va prezenta Revizuirea Națională Voluntară la Forumul Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă în cadrul sesiunii de anul viitor.” Programul Forumului Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă se va încheia la finalul săptămânii cu adoptarea unei Declarații ministeriale și a Raportului Forumului.


Direcția de Comunicare, Transparență și IT
MINISTERUL  APELOR ȘI A PĂDURILOR

Stimați reprezentanți ai Greenpeace România și Agent Green,

 

Am luat la cunoștință, cu mâhnire, felul în care dumneavoastră v-ați poziționat față de declarațiile publice pe care le-am susținut în conferința de presă de marți, 18 iulie 2017, conferință înregistrată integral și postată pe pagina de Facebook a MAP. Nu pot să nu mă întreb, retoric, cum de toate celelalte ONG-uri prezente au înțeles adevărul, numai dumneavoastră nu. Și nu pot să nu mă întreb, tot retoric, cum de mesajul mincinos promovat de dumneavoastră, ONG-uri (apolitice), este același cu mesajul promovat de platforma politică România 100. Având în vedere faptul că, atât în anumite articole de presă, cât și în spațiul public, ați făcut afirmații calomnioase de genul ”Ministerul Apelor și Pădurilor vrea să blocheze/amputeze/închidă aplicația Inspectorul Pădurii”, mă văd nevoită să vă mai explic odată.

 

Unul dintre principiile în care cred cu tărie și pe care l-am urmat în întreaga mea carieră politică, fie din poziția de parlamentar, fie din cea de ministru, este acela că actul de guvernare nu se poate realiza eficient dacă nu există deschidere la dialog și cooperare inclusiv cu societatea civilă. Dovadă, modul în care am elaborat și realizat Radarul Pădurilor și noul Cod Silvic, având alături echipa de profesioniști de la WWF România.

 

În aceeași notă, a deschiderii necondiționate față de mediul ONG, în data de 04 iulie 2017, la nici trei zile de la preluarea noului meu mandat de ministru al Apelor și Pădurilor, am organizat o întâlnire cu reprezentanții marilor organizații preocupate de soarta pădurilor. În acea întâlnire, la care și dumneavoastră ați participat, am lansat în discuție cadrul și principiile colaborării noastre. M-am angajat ca, înainte de orice decizie cu impact semnificativ, să vă informez direct, înainte de a o face public, să vă consult atunci când se impune, așezându-vă ca partener al MAP, pe același palier al importanței cu partenerii de dialog social prevăzuți prin lege (patronate și sindicate).

 

Știți foarte bine că unul dintre cele mai importante puncte ale Programului de Guvernare 2017-2020 din domeniul Păduri, pe care PSD și l-a asumat, îl reprezintă ”Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL, operaționalizarea sistemului FMIMS și dezvoltarea sistemului „Radarul Pădurilor” de alertare a instituțiilor cu responsabilități în materie, coroborat cu sistemul 112 pentru transportul de lemn”. În plus, acest obiectiv duce la îndeplinire și o prevedere din Hotărârea CSAT din iunie 2015. Astfel, la preluarea mandatului am vrut să aflu ce demersuri s-au realizat, în acest sens, în ultimii doi ani. Am aflat, cu stupoare, următoarele:

  1. În august 2016, MMAP a făcut uz de date false pentru atribuirea directă către o societate comercială, în mod ilegal, a unui contract de dezvoltare a sistemului SUMAL în valoare de cca. 500.000 de euro, având ca termen de execuție luna decembrie 2016.
  2. Societatea comercială cu care s-a încheiat contractul nu a putut duce la îndeplinire prevederile contractuale în termenul stabilit din cauza multiplelor solicitări de servicii făcute de MMAP, suplimentare celor din caietul de sarcini și a cerut în scris prelungirea contractului prin act adițional. Ministrul tehnocrat al Mediului, Apelor și Pădurilor a refuzat acest lucru și contractul a expirat, fără ca dezvoltarea să fie finalizată și recepționată. Continuarea dezvoltării până la obținerea produsului final, după ce contractul a expirat, ar fi reprezentat, conform legislației din România, o ilegalitate.
  3. În cadrul dezvoltării s-a realizat parțial portalul www.inspectorulpadurii.ro, care are ca obiectiv utilizarea de imagini din satelit pentru a depista tăierile ilegale de pădure. Fără să fie finalizat și, în consecință, fără să funcționeze corespunzător, acest portal a fost făcut public în faza sa de testare, creând confuzie în rândul cetățenilor, ca și când toate alertele pe care le emite ar reprezenta tăieri ilegale. În realitate, din totalul de 5.932 de alerte verificate de către Gărzile Forestiere, doar 17 s-au dovedit a fi tăieri ilegale. Finalizarea acestui portal face parte din dezvoltarea SUMAL, demers compromis la acest moment de acțiunile iresponsabile ale Guvernului tehnocrat, care n-a fost de acord cu încheierea unui act adițional la contract, încât produsul final să poată fi obținut.

 

În spiritul celor convenite cu reprezentanții ONG, marți, 18 iulie 2017, înainte de conferința de presă, v-am invitat la o întâlnire informală, în cadrul căreia v-am adus la cunoștință toate aceste aspecte și v-am asigurat că obiectivul meu, ca parlamentar și ministru, și al Ministerului pe care îl conduc, este acela de a corecta toate disfuncționalitățile și de a continua, în cel mai scurt timp, legal, dezvoltarea SUMAL, care include, printre altele, finalizarea portalului inspectorulpadurilor.ro. În acest sens, v-am informat că am depus plângere penală la PÎCCJ și că așteptăm finalizarea anchetei, pentru a relua procesul de dezvoltare al sistemelor informatice. V-am informat, de asemenea, că am solicitat celeritate în soluționarea cauzei.

 

Aceleași aspecte le-am explicat și în conferința de presă care a urmat întâlnirii noastre, deoarece pădurile sunt un subiect de interes național și cred că este important ca românii să știe aceste lucruri.

 

După conferința de presă, dumneavoastră ne-ați atacat și denigrat public, denaturând cu bună știință informațiile prezentate și susținând că intenția noastră este ”de a bloca/amputa/închide aplicația Inspectorul Pădurii”, instigând populația la reacție publică.

 

În primul rând, subiectul în cauză nu are nicio legătură cu aplicația ”Inspectorul Pădurii”, o aplicație pentru telefonul mobil care le indică utilizatorilor dacă un transport de lemn are sau nu aviz de însoțire. Aplicația a fost lansată anul trecut, funcționează foarte bine și este foarte utilă în a degreva serviciul 112 de apeluri pentru transporturi legale. Ea nu are nevoie de mentenanță proprie, pentru că reprezintă doar o interfață a aplicației ”Radarul Pădurilor” care are serverele protejate la STS, instituție care asigură și mentenanța.

 

M-am referit, într-adevăr, la portalul www.inspectorulpadurii.ro, a cărei dezvoltare am găsit-o nefinalizată și blocată, dezvoltare pe care dorim s-o reluăm și s-o urgentăm, imediat ce vor fi clarificate aspectele juridice sesizate în plângerea înaintată PÎCCJ.

 

Având în vedere că, în ciuda tuturor explicațiilor oferite, în ciuda deschiderii mele la dialog și colaborare, dumneavoastră ați ales să denaturați adevărul și să lansați atacuri nefondate, nu pot să nu vă pun la îndoială buna credință.

 

Atitudinea dumneavoastră nu va afecta, cel puțin în ceea ce mă privește, spiritul deschiderii și dialogului cu societatea civilă. Nutresc însă speranța că dumneavoastră veți reflecta la acțiunile întreprinse în ultimele zile, vă veți gândi la românii care vă urmăresc și vă susțin activitatea, îi veți identifica pe aceia dintre dumneavoastră care aleg calea dezinformării și veți ”cerne singuri bobul de grâu de neghină”. Doar în acest mod cred că putem construi un parteneriat solid, care să genereze beneficii pentru pădurile României. Eu vă asigur că, indiferent dacă îmi veți fi sau nu alături, voi continua dezvoltarea tuturor instrumentelor care contribuie la stoparea și eradicarea tăierilor ilegale.

 

 

Doina PANĂ

MINISTRUL APELOR ȘI PĂDURILOR

 

Stimată doamnă Doina Pană, ministru al apelor și pădurilor,
 
Vă mulțumim pentru scrisoarea deschisă[1] adresată către Agent Green și Greenpeace. Apreciem activitatea și eforturile Dumneavoastră la care și noi v-am fost alături și am contribuit semnificativ în ultimii 3 ani, atât când ați fost ministru, cât și când ați fost membru al Parlamentului. Împreună am îmbunătățit codul silvic și ne-am luptat cu mafia lemnului.

Am continuat eforturile noastre și cu succesorii Dumenavoastră pentru norme de aplicare mai bune și am sprijinit activ Inspectorul Pădurilor despre care trebuie să recunoaștem că dacă ar fi fost operaționalizat la întreaga sa capacitate atunci s-a fi oprit cu adevărat tăierile ilegale, acesta având printer altele capacitatea de a preveni transporturi multiple cu aceleași acte și ”albirea” lemnului în depozite. Vestea revenirii Dumneavoastră la minister ne-a bucurat și vă promitem că vă vom sprijini de fiecare data când veți face ceea ce este bine pentru pădure.

Am devenit însă îngrijorați atunci când ministerul și-a negat și-a atacat în mod voalat propria legislație pentru protejarea pădurilor virgine[2] (OM 3397/2012 și OM 2525/2016), și recentele acțiuni luate de ministerul Dumneavoastră prin care publicului i s-a eliminat deja accesul la datele esențiale despre păduri care erau disponibile initial prin portalul www.inspectorulpadurii.ro Totodată, Hotărârea de Guvern pentru operaționalizarea completă a Inspectorului Pădurilor a fost prorogată prin HG 219/2017 până în luna octombrie. Prorogarea este de asemenea discutabilă având în vedere că ministerul a recepționat în prezent de la dezvoltatorul aplicației toate obiectivele cuprinse în caietul de sarcini asumat[3].

Am luat la cunoștință faptul că ați depus plângere penală la PÎCCJ și că așteptați finalizarea anchetei, pentru a relua procesul de dezvoltare al sistemelor informatice. Doamnă ministru, avem suspiciunea rezonabilă că în acest răgaz hoții de lemne vor putea în continuare să exploateze lemn illegal, să facă transporturi multiple cu aceleași acte, să albească lemnul în depozite și să îl pună pe piața globală. De aceea vă rugăm să faceți dovada că sunteți de bună credință și să găsiți soluții intermediare pro active și constructive până la finalizarea și soluționarea anchetei în curs.

Doamnă ministru, Inspectorul Pădurilor era singurul instrument de transparență și trasabilitate care putea implica cetățenii în lupta pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri. De aceea vă rugăm nu doar să restaurați imediat accesul publicului la informațiile care erau disponibile publicului larg la începutul anului, ci chiar să extindeți cantitatea și tipul de informații accesibile publicului prin Inspectorul Pădurii. Tăierile ilegale rămân o problemă serioasă și persistentă, care continuă să amenințe mediul, societatea și creșterea economică. Gestionarea corespunzătoare a pădurilor – un tezaur national prețios și sursă de mândrie pentru țară – necesită acces la informații cheie de genul celei oferită prin Inspectorul Pădurii.

Vă felicităm pentru crearea Radarului Pădurilor în anul 2014. Extinderea sistemului în anul 2016 prin testarea aplicației Inspectorul Pădurii reprezintă o abordare extraodrinară a Guvernului de a-și angaja cetățenii în lupta pentru combaterea fenomenului tăierilor ilegale. De aceea vă cerem să ne redați accesul la toate informațiile care au fost eliminate și mai mult, să asigurați accesul la informația despre trasabilitatea lemnului prin:

  1. Publicarea legăturii dintre transporturile de lemn și amenajamentele silvice adăugând numărul APV-ului (actul de punere în valoare) care arată exact de unde s-a tăiat lemnul, ce specie, volum aprobat și coordonatele GPS pentru perimetrul  aprobat.
  2. Adăugarea de straturi suplimentare pentru a evidenția limitele siturilor Natura 2000, a parcurilor naționale și naturale, a monumentelor naturii și a rezervațiilor.
  3. Garantarea accesului pentru terți prin utilizarea de API cu scopul de a oferi publicului posibilitatea de a dezvolta noi aplicații care pot conduce atât la îmbunătățirea eficienței aplicației cât și la facilitarea conformării industriei lemnului cu legislația în vigoare, permițând de exemplu calcularea automata a APV-ului, planificarea și monitorizarea operațiunilor forestiere

România are oportunitatea de a demonstra lumii că este ferm angajată în lupta împotriva corupției și a fraudei prin transparență și inovație. Țări precum Ghana, Peru sau Brazilia care se luptă cu tăierile ilegale oferă deja mai multă transparență decât România, însă Inspectorul Pădurii reprezintă o platformă unică și inovativă pentru implicarea publicului.

Industria lemnului din Uniunea Europeană este obligată din anul 2013 să verifice proveniența lemnului, iar publicarea trasabilității este esențială pentru a reda lumii încrederea că lemnul din România corespunde standardelor naționale și internaționale.

Pădurile din România sunt recunoscute ca fiind printre cele mai sălbatice din Europa și că adăpostesc cea mai vastă suprafață de păduri virgine cu cea mai însemnată biodiversitate.
Acest unic patrimoniu national este pe cale de a fi pierdut pentru totdeauna cu efecte devastatoare pe termen lung pentru sectorul lemnului și pentru ecologie.

Lupta pentru salvarea pădurilor din România poate fi câștigată doar dacă Guvernul va implica publicul prin transparență și garantarea accesului la informație cheie despre cum sunt gospodărite pădurile țării.
Doamnă ministru, tot ce vă cerem de fapt este să redați românilor șansa să lupte pentru protejarea propriilor păduri.
 
Cu deosebită stimă și cu speranță,
Gabriel Păun, Președinte Agent Green

București, 20 iulie 2017. Greenpeace România și Federația Coaliția Natura 2000 România au luat act de anunțul Ministerului Apelor și Pădurilor, referitor la sistarea acțiunilor de îmbunătățire a Sistemului de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL), respectiv sistarea funcționării aplicației  www.inspectorulpadurii.ro*. Cele două aplicații informatice

ar trebui sa permită controlul tăierilor de masă lemnoasă în timp real (cu ajutorul sateliților

geostaționari) și să înlesnească activitatea de pază a pădurilor . Întrucât

42% din tăierile ilegale depistate în 2016 au fost semnalate de către cetățeni**, considerăm că deblocarea celor două instrumente reprezintă o prioritate pentru asigurarea exercitării

drepturilor constituționale (dreptul la informație, dreptul la un mediu sănătos etc.) a

cetățenilor acestei țări.

 

În cadrul unor declarații transmise către presă în data de 18 iulie 2017, Ministrul Apelor și Pădurilor, doamna Doina Pană, a justificat decizia prin prisma faptului că, în 2016, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor de la acea vreme a încheiat un contract a cărui legalitate este considerată îndoielnică, si neadecvat pentru îmbunătățirea SUMAL și implicit pentru realizarea platformei. Ne dorim ca cercetările ce urmează a fi efectuate de organele penale în urma sesizării MAP să nu genereze un blocaj pe termen nedefinit, care ar putea conduce astfel la o reducere a transparenței în domeniul combaterii tăierilor ilegale în România.

 

Situația pădurilor fiind una de interes public național, întrucât de integritatea și sănătatea pădurilor noastre depind sănătatea și siguranța cetățenilor, solicităm de asemenea Ministerului Apelor și Pădurilor să comunice  măsurile proiectate pentru perioada imediat următoare și organizarea unor dezbateri publice pentru pentru îmbunătățirea Sistemului de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL) încă din faza de proiectare.

 
SURSĂ ȘI MAI MULTE DETALII:

  Greenpeace România si Federatia Coalitia Natura 2000 

 

 

Domnul Eugen Constantin URICEC, secretar de stat din cadrul Ministerului Mediului, a participat, în perioada 13-14 iulie 2017, la reuniunea Consiliului Informal de Mediu al Uniunii Europene, organizată la Tallinn, de Estonia, țară ce deține Președinția Consiliului UE. Printre subiectele aflate pe agenda de lucru s-au aflat: Eco-inovarea – instrumentul cheie pentru economia circulară și Implementarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice. În cadrul alocuțiunii sale privind eco-inovarea, domnul secretar de stat Eugen Constantin URICEC a reafirmat interesul și angajamentul României privind participarea la procesul de luare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene pentru asigurarea tranziției la economia circulară, subliniind că „un rol semnificativ în procesul de implementare îl vor avea transparența în luarea deciziilor și implicarea tuturor grupurilor majore (organizațiile neguvernamentale, mediul academic, mediul de business, parlamentele, guvernele), ca părți direct interesate.” În ceea ce privește schimbările climatice, domnul secretar de stat Eugen Constantin URICEC a menționat că „Acordul de la Paris transmite un semnal puternic sectorului privat de a reorienta fluxurile financiare spre investiții în tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. (…) Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon ar putea contribui la crearea de noi locuri de muncă și la asigurarea securității energetice. Acesta este motivul pentru care trebuie să fim perseverenți în a inspira partenerii noștri internaționali să adopte modelul european de creștere cu emisii reduse de carbon”.



DIRECȚIA DE COMUNICARE, TRANSPARENȚĂ ȘI IT

MINISTERUL MEDIULUI ȘI A PĂDURILOR

București, 17 iulie 2017Kaufland România reinventează conceptul de hipermarket și lansează prima rețea de grădini urbane comunitare, transformându-și acoperișurile, exteriorul parcărilor și al magazinelor în spații verzi cultivate cu legume, fructe, arbuști, plante aromatice și flori, care pot fi folosite de comunitate.

„Grădinescu”, cum este denumit proiectul dezvoltat de Kaufland împreună cu partenerii de la Asociația Institutul de Cercetare în Permacultură din România, este o premieră în România și promovează grija față de natură, spiritul comunitar și susține dezvoltarea agriculturii urbane prin propriul exemplu. De asemenea, „Grădinescu” își propune să îi familiarizeze pe copii și adulți cu grădinăritul și ușurința de a avea o alimentație sănătoasă chiar și în mediul urban.

Proiectul Grădinescu” constă într-o rețea de nouă grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperișurile magazinelor Kaufland, patru în parcările sau în spatele magazinelor și două în școli din Capitală.

Primul magazin Kaufland cu acoperișul și exteriorul deja transformate în grădini urbane este cel din bd-ul Bucureștii Noi, iar până la toamnă vor fi dotate și cele din strada Barbu Văcărescu, din cartierele Tudor Vladimirescu, Apărătorii Patriei și din școli. 

Prima grădină urbană amenajată din cadrul magazinului din Bd-ul Bucureștii Noi are 2300 mp și este destinată pentru a fi folosită de către comunitate. De aceea, Kaufland România lansează o invitație oamenilor din vecinătatea magazinului să vină să își adopte propria parcelă de grădină pe care să o îngrijească, sub îndrumarea specialiștilor de la Institutul partener, devenind astfel un membru al familiei „Grădinescu”. De asemenea, grădina va deservi și ca spațiu de învățare pentru școlile și grădinițele din zonă.

Prin această inițiativă, Kaufland reinventează conceptul de hipermarket în România și propune din nou un model de responsabilitate. Pe lângă rolul estetic și educativ, grădinile de pe acoperiș și din exteriorul parcărilor aduc și avantaje pentru mediul înconjurător, prin purificarea aerului și reducerea poluării, a zgomotelor și reglarea umidității.

Inițiativa vine în contextul în care agricultura urbană sau „grădinăritul pe balcon” este o ocupație din ce în ce mai întâlnită.

În acest sens, Kaufland prezintă rezultatele primului studiu[1] privind răspândirea grădinăritului urban în România. Potrivit sondajului, 7 din 10 români practică agricultura urbană, cultivând la domiciliu legume, verdețuri sau fructe, din dorința de a se bucura de propriile culturi, naturale.   

Dintre aceștia, peste jumătate aleg să cultive verdețuri (57% respondenți), în timp ce 39% cultivă fructe, iar 27% cultivă legume, unii combinând mai multe tipuri. Plantele cel mai des cultivate de români în urban sunt căpșunile (25%), lămâile (20%), urmate de roșii, cartofi, pătrunjel, cimbru și rozmarin.

Balconul este locul preferat pentru agricultură urbană de aproape 50% dintre români, în timp ce 14% cultivă în fața blocului, 8% la periferia orașului, iar restul nu găsesc un loc în oraș, orientându-se spre parcele din afara acestuia.

„Proiectul de grădini urbane „Grădinescu” oferă bucureștenilor posibilitatea de a se bucura de spații verzi aparent nefolosite în Capitală. Am identificat în 4 magazine Kaufland din București spații pentru grădini, astfel încât elevii, vecinii și toți cei interesați să aibă un loc unde își pot cultiva o roșie, verdeață, să aibă grijă de flori și plante, sau pur și simplu să poată sta la iarbă verde. Suntem mândri de acest proiect pe care îl lansăm astăzi împreună cu ICPR și vă invităm să ne bucurăm de aceste spații verzi", declară Katharina Scheidereiter, responsabil CSR Kaufland România.

Am structurat grădinile după principiile și eticile permaculturii, dar și astfel încât să invite comunitatea locală să interacționeze cu plantele și să o protejeze, să o adopte și să învețe cât mai multe despre protecția mediului din această interacțiune”, declară Ionuț Bădică, coordonator al proiectului și Președinte al Asociației Institutul de Cercetare în Permacultură din România.

Grădinile urbane amenajate în cadrul hipermarket-urilor Kaufland sunt comestibile și decorative, pe diferite tematici, în funcție de magazine, cu legume și fructe, plante aromatice, exotice, livezi, solarii, sere, parcele care pot fi adoptate de membri ai comunității vecine, pajiști cu flori, dar și mini-iazuri, ochiuri de apă pentru păsări, hotel de insecte și spații de co-working, evenimente și de relaxare.

De asemenea, de-a lungul anului, grădinile vor găzdui activități de semănare și grădinărit, dar și de relaxare, precum picnicuri sau vizionări de filme la cinematograful în aer liber, dar și cursuri educaționale desfășurate în grădină de specialiștii Institutului partener, pentru copii și adulți.

Despre prima Grădină urbană comunitară din cadrul magazinului Kaufland Bucureștii Noi

Grădina urbană ocupă o suprafață totală amenajată de 2300 mp, este de tip „plot share”, fiind concepută astfel încât să se autosusțină, după principii de permacultură.

Aceasta cuprinde: o zonă de peisaj comestibil, o zonă de loturi individuale de legume, un solar, o răsadniță și vermicompost, o livadă ce va fi plantată în toamnă, un spațiu multifuncțional pentru  evenimente (proiecție de film, loc de joacă, pajiște), un spațiu de lucru amenajat special pentru co-working (prevăzut cu wi-fi, ceai și alte facilități), ochiuri de apă, sistem de irigații, hotel de insecte.

Printre plantele cultivate, anuale sau perene, se numără:

  • legume (roșii, castraveți, dovlecei, fasole, varză, vinete, pepeni, țelină)
  • plante aromatice/ierburi (coriandru, pătrunjel, mărar, oregano, maghiran, busuioc)
  • flori (crăițe, moțul curcanului, cârciumărese, gura-leului, dalii)
  • ierburi aromatice și medicinale (isop, cimbru, cimbrișor, tarhon, lavandă, tătăneasă, limba mielului)
  • plante cu fructe comestibile (căpșuni, măcriș, mangold)
  • plante decorative (graminee perene, regina nopții, trandafiri)

Livezi de arbuști (zmeur, coacăz, alun) și pomi fructiferi (măr, păr, gutui, cais, prun, vișin, cireș).

Despre rețeaua Grădinescu” de grădini urbane amenajate în magazinele Kaufland

  1. Grădina din spatele magazinului Bucureștii Noi are o suprafață de 2300 mp și este de tipul „plot-share”, în care membrii comunității sunt invitați să adopte o parcelă de grădină pe care să o îngrijească.
  2. Grădina de pe acoperișul acestui magazin este de tip hidroponic (metodă ce păstrează cultura pe un substrat prin care circulă permanent apă cu soluții nutritive)
  3. Grădina din parcarea magazinului Barbu Văcărescu va fi dată în folosință la finalul lunii iulie și va avea o suprafață de 1200 mp și va cuprinde peisaj comestibil, de tip food forest, cu numeroase tipuri de legume, fructe și copaci, dar și hotel de insecte, iaz și alei.
  4. Grădină recreativă la locul de muncă – destinată angajaților Kaufland, pe terasa sediului Barbu Văcărescu – formată din terase cu paturi de legume, plante cățărătoare, alee senzorială, pomișori și arbuști, mobilier de grădină, o mini-seră, hotel pentru insecte, ochiuri de apă etc.
  5. Grădina din parcarea magazinului Kaufland din Apărătorii Patriei va fi amenajată în colaborare cu persoanele cazate în clădirile din imediata vecinătate și va conține foișor, paturi pentru legume, ochiuri de apă, sistem de irigații, hotel de insecte etc.
  6. Grădina de pe acoperișul magazinului Kaufland Tudor Vladimirescu – va cuprinde plante aromatice (mentă, busuioc, rozmarin, salvie etc), roșii de talie mică, dovlecei baby, iar primăvara și toamna salată și spanac.
  7. Grădina din parcarea acestui magazin va cuprinde un dom geodezic (seră), zonă de plante exotice, plante aromatice, răsadniță, legume și altele.
  8. Școala 143
  9. Școala 136 – vor fi amenajate grădini și spații pentru grădinărit în școli.
Aproape 100 de hectare de pădure tăiată la ras ilegal pe Valea Sadului – Greenpeace cere intervenția Ministerului Apelor și Pădurilor

Echipa Greenpeace România a documentat anul acesta opt tăieri ilegale de pădure, de aproape 100 de hectare în total, pe Valea Sadului, în munții Cîndrel. Sesizările au fost trimise la Romsilva - Direcția Silvică Sibiu și Garda Forestieră Brașov, instituții care au dat un răspuns complet nesatisfăcător: lucrările silvice au fost executate conform normelor, doar într-un singur caz s-au dat niște mici amenzi contravenționale. Greenpeace cere intervenția Ministerului Apelor și Pădurilor pentru cercetarea situației.

Tăierile la ras nu sunt permise în păduri de amestec rășinoase-foioase și nu pot depăși 3 hectare în pădurile de molid. După o tăiere la ras, regenerarea pădurii trebuie să aibă loc în termen de două sezoane de vegetație. 

Inițial, echipa Greenpeace a trimis sesizări la Direcția Silvică Sibiu și Garda Forestieră Brașov, care a verificat sesizările și au răspuns că aproape totul este în regulă și că s-au dat și niște amenzi derizorii într-un singur caz:

-  au fost executate lucrări de împăduriri și completări conform prevederilor amenajamentelor silvice și a normelor tehnice în vigoare, în termele legale;

-  tăierile au fost autorizate cu respectarea prevederilor amenajamentului silvic;

-  pentru tăierea la ras executată în locul unei tăieri de conservare (cazul 1) s-a aplicat o amendă contravențională de 2 mii lei și una de 4 mii lei.






Sursă și mai multe detalii :


www.greenpeace.org/romania/ro/


Conservarea speciilor de carnivore mari (urs brun, lup, râs) trebuie să reprezinte o parte integrantă a conservării naturii.  Prădători de vârf, aceste specii joacă un rol-cheie în menținerea sănătății ecosistemelor, echilibrând balanța ecologică și contribuind la menținerea unui nivel ridicat al biodiversității. Omul beneficiază în final de toate aceste servicii pe care le furnizează carnivorele mari, cu costuri incomparabil mai mici decât în cazul în care ele ar trebui prestate de către acesta. Dacă în multe zone din Europa sunt pe cale de dispariție sau au dispărut deja, noi ne mai putem mândri cu aceste specii emblematice nu doar pentru Carpați, ci și pentru întregul continent.

Aceste specii au nevoie însă de teritorii întinse pentru satisfacerea tuturor nevoilor biologice, motiv pentru care interacțiunea acestora cu omul într-o formă sau alta este inevitabilă. Această interacțiune care deseori duce la conflicte între oameni și carnivore este cauzată și de intruziunea omului în habitatele acestor specii. Frecvent oamenii și carnivorele utilizează în anumite perioade ale anului aceleași habitate și aceleași tipuri de resurse, cele din urmă fiind uneori produse cu costuri de către oameni etc. De aceea, pentru a avea populații viabile de carnivore mari pe termen lung, este necesar pe de o parte ca oamenii să învețe să împartă habitatul cu aceste specii, iar pe de altă parte, să prevină și să evite potențialele conflicte.

Principalele probleme care au condus la nivelul actual al conflictelor cu carnivorele mari în România

După aderarea României la UE, fapt ce a întărit statutul de protecție al acestor carnivore, vânătoarea, în special la speciile urs brun și lup, a continuat în baza derogărilor de la acest statut special, prin cote de recoltă (denumite ulterior de intervenție) care au crescut de la un an la altul. Deși cotele au fost justificate de obiective de „menținere a populației sub control” și de reducere a pagubelor, opinia unor factori  interesați este că atât numărul pagubelor provocate de aceste două specii, cât și populația au crescut peste un nivel la care toleranța socială poate fi amenințată. În acest context credem că sistemul implementat în perioada 2007-2017 nu a oferit rezultatele așteptate de către public, factorii interesați și de către autorități.

1. Această creștere a numărului de pagube a fost alimentată de un sistem de management cinegetic orientat în special către profit economic și nu spre conservarea speciilor de carnivore. Această abordare a destructurat în special populația de urși bruni prin eliminarea/ împușcarea cu precădere a masculilor dominanți, utilizând practici la limita legii, precum condiționarea lor prin hrănire artificială excesivă și repetată. Efectul imediat, pe care îl resimțim în acest moment, este faptul că, în special în zonele în care s-a hrănit excesiv, în cadrul populației de urși bruni clasa de vârstă predominantă este cea a indivizilor tineri, care provoacă frecvent cele mai multe conflicte cu oamenii. Hrănirea excesivă cu diferite scopuri este o practică obișnuită, fapt ce induce schimbări în comportamentul indivizilor în sensul creșterii toleranței față de om (acești urși, pe lângă faptul că sunt mai curajoși datorită lipsei de experiență, devin obișnuiți cu prezența omului).


Intruziunea și deranjul provocat de om în habitatul carnivorelor mari prin lucrări silvice executate simultan pe suprafețe mari, culegerea haotică de fructe de pădure la scară industrială pe o perioadă mai lungă de timp, utilizarea abuzivă a mijloacelor motorizate în păduri și la altitudini mai mari etc. sunt activități antorpice ce influențează distribuția spațială a acestor specii. În relație cu condiționarea față de hrana de origine antropică, distribuită intenționat sau neintenționat,  anumite zone care nu erau populate permanent de carnivore mari sunt în prezent utilizate mai intens.

3. Fragmentarea și reducerea habitatelor carnivorelor mari de infrastructura liniară de transport, dezvoltarea rezidențială, dezvoltarea infrastructurii turistice și de vizitare etc. este de asemenea un factor care induce modificări în ceea ce privește distribuția carnivorelor mari la nivel de peisaj și poate fi generatoare de conflicte cu carnivorele mari.

4. Gestionarea precară a deșeurilor menajere, în special în comunitățile rurale din proximitatea zonelor populate cu carnivore mari, amplifică șansa conflictelor cu oamenii. O bună gestionare a acestor deșeuri nu ar atrage ursul brun în localități, ceea ce ar reduce practic incidența conflictelor.

5. Lipsa susținerii și promovării implementării unor măsuri adecvate de prevenire a conflictelor (cum ar fi garduri electrice dimensionate în funcție de specia căreia i se adresează sau câini specializați la stâne) în zonele cu carnivore mari duce la conflicte directe cu oamenii. Există o mulțime de exemple de bună practică în alte țări populate cu carnivore mari unde aplicarea unor asemenea măsuri a redus cu până la 100% conflictele cu aceste specii. Strâns legat de implementarea unor asemenea măsuri este și sistemul de compensare a pagubelor care nefiind deplin funcțional în țara noastră, uneori acceptanța față de carnivorele mari scade și astfel se pot încuraja actele de braconaj.

Recomandările Platformei UE privind coexistența dintre oameni și carnivore mari

Pentru a facilita o discuţie mai deschisă cu privire la modul în care se iau deciziile privitoare la managementul carnivorelor mari, Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (AGVPS) şi WWF România au organizat prin intermediul „Platformei UE privind coexistența dintre oameni și carnivore mari”, în perioada 8-9 iunie 2017, un atelier de lucru comun dedicat problematicii conservării şi managementului carnivorelor mari din România (declarația finală este anexată). Participanţii au convenit că managementul carnivorelor mari trebuie întemeiat pe dovezi ştiinţifice temeinice, utilizându-se cele mai bune date disponibile şi cele mai demne de încredere. Aceasta ar trebui să implice cercetare continuă, dezvoltarea și integrarea metodelor de monitorizare cu implicarea tuturor grupurilor de interes în colectarea datelor.

Împreună cu reprezentanții Platformei UE, s-au identificat următoarele obiective ca fiind prioritare pentru îmbunătățirea managementului carnivorelor mari:

• Crearea unui proces incluziv, transparent, pe baza căruia să se poată aborda în mod eficient problemele carnivorelor mari;
• Elaborarea unei politici clare pentru deciziile privitoare la managementul carnivorelor mari;
• Îmbunătăţirea metodologiei de monitorizare a carnivorelor mari;
• Crearea unei scheme de compensare eficiente pentru pagubele cauzate de carnivorele mari;
• Aplicarea urgentă a unui sistem de gestionare eficientă a urşilor-problemă. Interdicţia de vânătoare actuală nu soluţionează această problemă;
• Crearea unei motivaţii economice pentru abordarea problemelor legate de coexistență, utilizând reputaţia recunoscută a României ca destinaţie pentru carnivore mici.



SURSĂ ȘI ALTE DETALII:

www.wwf.ro


Este un fapt cunoscut că expunerea la substanțe chimice nocive are efecte asupra sănătății umane și asupra mediului. Cu o producție de substanțe chimice în creștere la nivel mondial și cu un proces permanent de dezvoltare și utilizare a unor substanțe noi, cum putem ști ce este considerat sigur? Am discutat cu Xenia Trier, expert în produse chimice la AEM, despre diferite probleme legate de utilizarea sigură a substanțelor chimice în Europa și despre acțiunile pe care le întreprinde UE pentru a reduce potențialele efecte secundare ale acestora.

Care sunt principalele motive de îngrijorare cu privire la impactul substanțelor chimice asupra sănătății umane și asupra mediului?

Am progresat mult față de situația de dinaintea ultimelor decenii, când poluarea chimică era foarte vizibilă, iar in Uniunea Europeană avem la ora actuală o protecție mult mai bine pusă la punct împotriva multor substanțe nocive. Pe de altă parte, din 1950 până în 2000 volumul de substanțe chimice produse în lume a crescut de peste 50 de ori, iar la nivel mondial se înregistrează zilnic multe substanțe noi. Acest fapt mărește presiunea generală exercitată de substanțele chimice asupra mediului și asupra oamenilor, deci și riscul de efecte nocive. Expunerea la substanțe chimice nocive, atât la interior cât și la exterior, poate avea multe efecte asupra sănătății, printre care boli cardiovasculare și respiratorii, alergii și cancer.

În mod similar, fauna sălbatică și ecosistemele sunt afectate  de exemplu din cauza utilizării pesticidelor și a acumulării de poluanți persistenți. Se efectuează teste, dar acestea sunt costisitoare și necesită timp și nu pot acoperi toate scenariile de expunere. De asemenea, experiența ne învață că, adesea, lucrurile pe care odată le credeam sigure dovedesc că au efecte care se manifestă mai târziu. Dificultatea constă în a păstra beneficiile substanțelor chimice pentru oameni și pentru economie, minimizând totodată efectele lor secundare.

Încă se mai utilizează substanțe chimice care ar trebui să ne îngrijoreze?

Majoritatea eforturilor făcute în trecut s-au axat pe substanțe individuale care erau considerate nocive. Problema este că poate dura mult timp până când obținem date suficiente pentru a dovedi nocivitatea, iar între timp substanțele se răspândesc. Soluționarea problemelor cauzate de plumbul din benzină și de anumite pesticide reprezintă un exemplu de intervenție de acest tip. Câteodată, substanța folosită ca înlocuitor poate să fie la fel de nocivă, într-un fel sau altul.

O altă problemă este faptul că există o îngrijorare tot mai mare legată de riscurile pe care le prezintă amestecurile de substanțe și modul în care acestea acționează împreună, ceea ce în mod obișnuit nu se ia în considerare în cursul evaluării substanțelor chimice. De asemenea, acum știm că unele categorii ale populației, de exemplu copiii și oamenii cu afecțiuni cronice, sunt mult mai vulnerabile la substanțele chimice decât alte categorii.

Mai mult, nu toate substanțele prezintă efecte imediate – unele pot cauza boli mult mai târziu în viață, precum în cazul perturbatorilor endocrini care scad fertilitatea și cauzează creșterea nivelului de colesterol și obezitate. Unele substanțe au efecte în doze foarte mici, în timp ce altele pot trece neobservate până când se acumulează și ating un nivel critic, cauzând probleme de sănătate. În ansamblu, cunoștințele noastre despre impactul pe care îl pot avea în general substanțele chimice sunt încă foarte restrânse, atât în ceea ce privește efectele asupra oamenilor, cât și asupra ecosistemelor. 

Ce acțiuni întreprinde Uniunea Europeană pentru soluționarea problemei substanțelor chimice?

Uniunea Europeană lucrează pe mai multe fronturi pentru protejarea cetățenilor. Avem legislația REACH, care este probabil cea mai avansată legislație privind substanțele chimice din lume și care la ora actuală este în curs de revizuire. De asemenea, Comisia Europeană efectuează o verificare în vederea adaptării legislației privind produsele chimice. Parlamentul European a ridicat problema amestecurilor de substanțe chimice și a ciclurilor de materiale nepoluante în economia circulară, iar în acest sens Comisia lucrează la o strategie pentru un mediu lipsit de toxicitate.

În plus, mai multe agenții ale UE studiază diferite aspecte legate de substanțele chimice. Agenția Europeană pentru Produse Chimice din Helsinki susține punerea în aplicare a legislației REACH, Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară din Parma studiază substanțele care ar putea ajunge în alimentele noastre. Avem o agenție a UE care se ocupă de siguranța medicamentelor, o altă agenție pentru sănătate și securitate în muncă, iar acum există o nouă inițiativă specială privind biomonitorizarea umană, care caută să obțină informații mai bune despre expunerea efectivă a cetățenilor la substanțe chimice. Prin urmare, se depun multe eforturi, însă mereu apar întrebări noi: oare utilizăm instrumentele corespunzătoare pentru a rezolva problema combaterii a atât de multe substanțe chimice? Oare putem să facem mai mult pentru a examina ciclul de viață al produselor și al substanțelor chimice?

Ce este inițiativa biomonitorizării umane?

Inițiativa biomonitorizării umane în Europa (HBM4EU), din care face parte și AEM, analizează în mod specific expunerea cetățenilor europeni la substanțe chimice, indiferent de sursa din care provin acestea. Planul este ca, prin colectarea și analizarea probelor de sânge, să aflăm, de exemplu, dacă există zone de tip focar, regionale sau locale, de expunere la substanțe chimice, la ce substanțe suntem expuși și dacă anumite categorii de populație sunt mai expuse decât altele. Aceste informații ar trebui să ajute la localizarea surselor de poluare și să fie un instrument pe care factorii de decizie îl pot utiliza pentru stabilirea priorității și a țintei intervențiilor.

Un alt obiectiv al proiectului constă în punerea la dispoziția cetățenilor a unor informații riguroase și concrete despre substanțele chimice. În trecut s-a observat, mai ales în nordul Europei, că implicarea activă a cetățenilor, de exemplu prin ONG-uri, poate încuraja acel tip de dialog și de colaborare cu întreprinderile și cu factorii de decizie care este necesar pentru o schimbare pozitivă.

Ce alte acțiuni mai întreprinde AEM în contextul substanțelor chimice și al mediului?

AEM are un rol destul de cuprinzător în ceea ce privește dezvoltarea cunoștințelor despre impactul substanțelor chimice asupra sănătății umane și asupra mediului, ca și despre prevenirea și gestionarea deșeurilor în economia circulară.

În același timp, multe dintre acțiunile pe care le realizăm în diferite domenii tematice au legătură cu substanțele chimice. De exemplu, efectele pe care le au poluarea aerului, emisiile din industrie, gazele cu efect de seră, substanțele care diminuează stratul de ozon și contaminanții din apă și din sol sunt cauzate, în mare parte, de substanțe chimice. Pentru mai multe dintre aceste efecte, noi generăm indicatori și contribuim la deschiderea accesului cercetătorilor, al factorilor de decizie și al publicului la datele privind substanțele chimice. Acest lucru se realizează prin intermediul site-ului nostru, dar și prin alte site-uri, precum Platforma de Informații pentru Monitorizarea Substanțelor Chimice (IPCHEM). În ansamblu, suntem un jucător relativ mic în domeniu, dar consider că putem juca un rol important în analizarea contextului societal mai larg, de exemplu a modului în care substanțele acționează ca bariere sau catalizatori ai tranziției către o economie circulară și cu emisii scăzute de carbon în Europa.

SURSĂ

www.eea.europa.eu/ro


Pagina 4 din 16

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: