• Ecoatitudine Multumiri Web
Redactia Infomediu

Redactia Infomediu

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării informează că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139/23.02.2017 a fost publicat Ordinul comun al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministrului Mediului, cu nr. 12/144 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. 
Ordinul privind prohibiţia pescuitului instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie – 30 mai inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 1 aprilie – 15 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în ordin.
 
Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie -30 mai inclusiv. 
În Complexul Razim-Sinoe şi în lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie – 30 mai inclusiv. 
O excepţie de la perioadele menţionate anterior o constituie pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial la ştiucă, perioada de prohibiţie pentru această specie de peşti începe la data intrării în vigoare a prezentului Ordin (23 februarie) pâna la data de 15 martie inclusiv, dar şi cu respectarea prevederilor art. (1), a respectivelor perioade de prohibiţie.
 
Din prevederile Ordinului privind prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial și recreativ al scrumbiei de Dunăre, aceasta se stabileşte pe sectoare, astfel (Art. 8): 
 
a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 14 aprilie – 23 aprilie inclusiv; 
 
b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 de zile, în perioada 15 aprilie 1 mai inclusiv;
 
c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 15 aprilie – 15 mai inclusiv; 
 
d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setci în perioada 4 aprilie – 13 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării,,.
 
Ţinând seama de prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul privind prohibiţia pescuitului în anul 2017 interzice:
 
- folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării și în  complexul Razim – Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie – 30 septembrie inclusiv; 
 
- folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, în perioada 1 iunie - 30 septembrie inclusiv;
 
- folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim – Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.
- prin excepție, se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării,, în condiții hidrologice nefavorabile, prin Decizia Guvernatorului R.B.D.D.
 
Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” este permis pescuitul cu cârlige cu nadă (paragate şi pripoane), cu interzicerea folosirii ca momeală a speciilor de peşti și alte viețuitoare acvatice protejate.
 
Ordinul privind prohibiţia pescuitului prevede că dimensiunile minime ale peştilor şi ale altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite să fie conforme cu cele aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.
 
Art. 11, alin. 1, 2 şi 3 prevăd condiţiile care permit desfăşurarea activităţii de pescuit, în perioada de prohibiţie, în amenajările piscicole situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării’’.
 
 
 
 
SURSĂ: COMUNICAT PRESĂ -REZERVAȚIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
 
 

Garda Naţională de Mediu îşi arată îngrijorarea faţă de faptul că în ultima perioadă s-au înregistrat tot mai multe abandonări de deşeuri periculoase şi nepericuloase în locuri nepermise, precum şi falsificări ale actelor de transport şi eliminare ale acestor deşeurilor. Cele mai noi evenimente de acest fel s-au înregistrat în judeţele Caraş Severin şi Gorj. În Caraş Severin nu mai puţin de 200 tone de deşeuri menajere au fost “deturnate” de către operatorul de transport. În loc să ajungă la un depozit autorizat, această cantitate uriaşă de gunoi a fost abandonată într-un loc nepermis, direct pe sol, deşi actele de transport indicau că deşeurile au fost transportate şi eliminate la un depozit autorizat. În urma unui control, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au aplicat operatorului de transport o amendă în valoare de 20.000 lei şi s-a înaintat şi o sesizare penală în acest sens. Un alt caz grav s-a înregistrat în jud Gorj, acolo unde de-a lungul unui drum sătesc din satul Vârtopul, comună Ciuperceni, a fost găsită abandonată o cantitate importantă de produse farmaceutice cu termen de valabilitate expirat, estimată la aproximativ 500 kg, ocupând o suprafaţă de cca 30 mp. de teren în pantă, acoperit cu vegetaţie forestieră, în imediata apropiere a unui curs de apă. Deşeurile medicale au ajuns în custodia Poliţiei, iar zona urmează să fie igienizată. În acest caz s-a deschis, deja, un dosar penal cu două capete de acuzare, respectiv abandonarea de deşeuri periculoase şi trafic de droguri. Bogdan Trif, Comisarul General al Gărzii de Mediu a declarat: „Atragem atenţia că în perioada imediat următoare Garda Naţională de Mediu îşi va intensifica controalele pe linie de gestiune a deşeurilor, iar cei ce au de gând să comită astfel de fapte să ştie că riscă sancţiuni drastice, atât contravenţional, cu amenzi de până la 100.000 lei, cât şi penal, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.” 

 

 

 

SURSĂ: GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU, COMISARIATUL GENERAL

Acțiunile de intervenție au continuat și astăzi, în vederea limitării efectelor poluării accidentale cu hidrocarburi și produse petroliere, de pe platforma industrială a S.C. FORTUS S.A. produsă, în după amiaza zilei de 23 februarie.

Efectele poluării pe râurile Nicolina, Bahlui și Jijia sunt considerabil diminuate, faţă de situaţia anterioară.

În continuare, se intervine cu material granular absorbant, cu lavete, perne, rulouri şi covoare absorbante pentru colectarea poluantului rămas îndeosebi pe vegetaţia acvatică, acesta fiind antrenat pe cursul de apă o dată cu fluctuaţiile de nivel.

 

    Totodată, personalul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad din cadrul S.G.A. Iaşi, S.G.A. Botoşani şi S.G.A. Vaslui a recuperat și înlocuit materialele absorbante impregnate cu hidrocarburi (lavete, rulouri, perne absorbante). Acestea au fost colectate, în pubele, puse la dispoziție de S.C. SALUBRIS S.A., descărcate în remorci protejate cu folie, și trimise ulterior către o firmă specializată în vederea neutralizării.

În urma intervenţiei de până acum s-au colectat cca. 7 tone de material îmbibat cu substanţe poluatoare.

 

Se acționează, în continuare, și pentru igienizarea malurilor cursurilor de apă afectate, în vederea recuperării și neutralizării  tuturor materialelor folosite la intervenții.

În zonele greu accesibile, se intervine şi cu utilaje (excavator cu braţ lung şi buldoexcavator) pentru curăţarea vegetaţiei îmbibate cu substanţe poluatoare.

Până la această oră, au fost utilizate peste 14.100 bucăți de lavete/pad-uri absorbante, 3.335 de kg de material granular absorbant, 500 ml de rulouri absorbante, 700 ml de baraj absorbant. S-au amplasat în total un număr de 56 baraje absorbante, după cum urmează: 46 pe  râul Nicolina, 5 pe râul Jijia şi 5 pe râul Bahlui.

În cursul acestei dimineți, de la Administraţia Bazinală de Apă Siret (S.G.A. Suceava) s-au relocat suplimentar încă 1700 de kg de material absorbant granular ecologic.

            Reprezentanţii Laboratorului de Calitate a Apelor de la Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad prelevează zilnic probe de apă din toate cele patru cursuri de apă, iar rezultatul analizelor confirmă o îmbunătăţire majoră a calităţii apei.

            Până în prezent, nu s-a semnalat mortalitate piscicolă.

 

 

 

 

SURSĂ: ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE, COMPARTIMENTUL DE COMUNICARE ȘI RELAȚII CU PRESA

În ciuda provocărilor bugetare, orașe și localități din Europa iau măsuri pentru a pune în aplicare măsuri care îi va ajuta să se adapteze la efectele schimbărilor climatice. Un nou raport al Agenției Europene de Mediu (AEM) evidențiază oportunitățile municipalităților pentru a împărtăși cele mai bune practici și modul în care acestea pot sprijini proiecte, cum ar fi acoperișuri verzi sau extinderea parcurilor de oraș pentru a ajuta la atenuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.

Raportul a SEE intitulat "Finanțarea adaptării urbane la schimbările climatice," se focuseaza asupra opțiunilor de finanțare inovatoare, acum fiind utilizate, cum ar fi obligațiunile și strângere de fonduri verzi, alături de canalele tradiționale de finanțare. Raportul include studii de caz care analizează modul în care sunt în curs de dezvoltare 11 orașe din Europa, finanțarea și punerea în aplicare a măsurilor de adaptare urbană. Studiile de caz conturează diverse proiecte care vor ajuta orașele se proteja de daunele provocate de fenomene meteorologice extreme mai bine. Printre acestea se numără construirea mai multor spații verzi și instalarea de acoperișuri verzi, care sporesc retenția apei și asigură răcirea precum și izolarea termică.

Costurile necesare pentru adaptarea orașelor la efectele schimbărilor climatice variază, dar poate fi vorba de milioane de euro. Lipsa de finanțare a fost citată de către primari, manageri de oraș și planificatori ca fiind unul dintre principalele motive pentru absorbția lentă a adaptării. Fondurile publice pentru măsurile de adaptare pot fi dificil de a găsi în urma altor priorități bugetare. În același timp, multe orașe și orașele europene se confruntă cu nevoi semnificative de investiții pentru înlocuirea infrastructurii vechi pentru serviciile de bază (cum ar fi sistemele de canalizare), clădiri și transporturi în următorul deceniu. Integrarea cerințelor de adaptare la climă în astfel de investiții ar economisi bani pe termen lung.

 

 

 

Sursa si mai multe detalii:

www.eea.europa eu

Imagine:Mathias Friedel

Vicepremierul și Ministrul Mediului, Daniel Constantin va participa mâine, 28 februarie, la reuniunea Consiliului de Mediu al Uniunii Europene, care reunește miniștrii mediului din Statele Membre.
Ministrul Mediului urmează să dezbată alături de omologii săi subiectele menționate în agenda prestabilită a Consiliului de Mediu de la Bruxelles.
Principalele subiecte de discuție vor fi:
Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu.
Discuția va avea în vedere obținerea unui acord la nivelul consiliului (poziție comună) cu privire la regulile care vor guverna modul în care operatorii economici vor contribui la atingerea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030 față de nivelul din 1990.
Implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă: Implicații pentru politica de mediu a UE.
Agenda 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă reconsideră mediul ca fiind unul dintre principalele repere în dezvoltarea la nivel global. În acest moment, România este în curs de elaborare a setului de obiective de dezvoltare durabilă care vor stabili prioritățile de acțiune la nivel național.
Înverzirea semestrului european și evaluarea implementării legislației și politicii de mediu.
România în calitate de stat membru este obligată să pună în aplicare politicile și legislația de mediu.
În acest  moment, Ministerul Mediului implementează programe de creștere a eficienței implementării legislației de mediu cu efecte în diminuarea emisiilor de poluanți în mediu (aer, apă, sol) și reducerea cantității de deșeuri.
Consiliul este principalul organism de decizie al Uniunii Europene și are rolul de a supraveghea dezvoltarea durabilă armonioasă și echilibrată a activităților economice și sociale cu respectarea legislației și standardelor pentru protecția mediului.
Pentru a asigura acest lucru, se are în vedere păstrarea calității factorilor de mediu, sănătății umane, utilizarea rațională a resurselor naturale și promovarea la nivel internațional a măsurilor de soluționare a problemelor din domeniul mediului.

 

Sursa: Direcția de Comunicare,Transparență și IT, Ministerul Mediului

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a câștigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, 166.813 hectare de fond forestier rămânând astfel în proprietatea publică a statului român și în administrarea Romsilva.
Procesul a fost intentat acum 16 ani de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut recunoașterea dreptului de proprietate pentru cele 166.813 de hectare, aflate în județul Suceava.
Litigiul s-a judecat în acești ani la mai multe instanțe din țară, în mai multe cicluri procesuale, la Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Cluj, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Acțiunea Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Cluj și irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție acum trei ani, iar calea extraordinară de atac a revizuirii a rămas irevocabilă în acest an, prin Decizia 192 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În cursul anului trecut, juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit să păstreze în proprietatea publică a statului român încă 21.387 de hectare de fond forestier, cele mai multe în județele Buzău, 2.754 de hectare, Gorj, 2.622 de hectare și Argeș, 1.276 de hectare.
În urma aplicării legilor pentru restituirea proprietăților, fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, s-a diminuat la 3,14 milioane de hectare, adică aproape 49% din totalul fondului forestier național.

 

 

 

 

Sursa:Biroul de presă al Regiei Naționale a pădurilor-Romsilva

Dezvoltarea economică a Indiei și creșterea populației a distrus suprafețe întinse de pădure din cauza creșterii cererii de lemne de foc, pășini și terenuiri pentru construirea de locuințe. Din 2013 și până în prezent peste 2.500 kilometri pătrați de pădure au dispărut, o suprafață cu 30% mai mare decât cea a municipiului Bucureși și județului Ilfov la un loc.

 

În ciuda acestui fapt, guvernul indian raportează că suprafața totală a terenurilor împădurite a crescut și se fac noi eforturi pentru a le extinde și mai mult. Scopul final este ca 33% din teritoriul Indian să fie acoperit de pădure.

Ca parte a inițiativei de reîmpădurire, 800.000 de voluntari din statul indian Uttar Pradesh, a stabilit un nou record mondial: au plantat 50,4 milioane de copaci în doar 24 de ore. Astfel, peste 80 de specii diferite de puieți au fost ridicate din pepinierele locale și plantate în peste 6.000 de situri din întreagul stat.

Recordul mondial precedent, stabilit de Pakistan în 2013, a fost de 847.275 copaci.

Efortul a făcut parte din angajamentul Indiei de la Conferința climatică de la Paris, în 2015. În acest acord, India a acceptat să aloce 6 miliarde de doalri pentru a replantarea de păduri pe 12% din suprafață, pentru a ridica gradul total de acoperire până la 29%.

 

 

 

Pentru mai multe detalii,accesați sursa:

www.green-report.ro

Autorii unui studiu estimează că numărul de rinoceri negri a scăzut de mai bine de 20 de ori la mijlocul anilor `90. După această perioadă, specia a fost protejată mai bine și până în 2014 au fost salvați 5.000 de rinoceri. Însă, un kilogram de coarne de rinoceri a ajuns să valoreze 65.000 de dolari și suma se află în creștere. Rinocerii negri se mai regăsesc astăzi doar în cinci țări – Africa de Sud, Namibia, Kenya, Zimbabwe și Tanzania. 

Potrivit studiului, începând cu a doua jumătate a secolului XX, în special în Kenya și Tanzania, vânătoarea pentru coarne a rinocerilor negri le-a decimat specia. Animalele ucise în urma braconajului a crescut în Africa de Sud, de la 13 pe an în 2007, la 455 pe an până la jumătatea lunii octombrie 2012. În Zimbabwe, unde populațiile de rinoceri sunt mai reduse, între 2000 și 2011, au dispărut în medie 39 de rinoceri pe an.

Cercetătorii avertizează că braconajul a atins un nivel critic și că dacă uciderile continuă, mortalitatea în rândul rinocerilor va depăși natalitatea între 2016 – 2018. Începând cu 2013, în fiecare an,  peste 1.000 de animale au murit în urma actelor de braconaj.

În același timp, nu numai că numărul de rinoceri negri s-a diminuat considerabil, dar evoluția speciei a făcut ca animalele să aibă gene mai slabe decât strămoșii lor. Cercetătorii numesc acest lucru diversitate genetică și concluzionează că, în cazul rinocerilor negri, ea s-a diminuat cu 69%. Ceea ce înseamnă că rinocerii negri supraviețuiesc, se reproduc și se adaptează mai greu la schimbări. Autorii studiului au stabilit această diminuare a ratei de adaptare, comparând mostre ADN prelevate de la rinocerii negri, care trăiesc în prezent, cu mostrele din muzee.

 

 

 

Sursa: www.green-report.ro

Din analizele gama spectrometrice efectuate în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) din România, asupra probelor prelevate în luna ianuarie 2017, nu s-a pus în evidență prezența radionuclidului artificial Iod-131 în aerosolii atmosferici. Precizăm că, în România, monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu (aer, apă de suprafaţă, sol, vegetaţie) se realizează permanent prin RNSRM, aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului (Ministerul Mediului) și în coordonarea științifică, tehnică și metodologică a Laboratorului Național de Referinţă Radioactivitate din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM). RNSRM funcţionează în prezent cu un număr de 37 de Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, precum şi cu 86 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama în aer. În cadrul programului standard de monitorizare, RNSRM efectuează și prelevări de probe de aerosoli atmosferici, care sunt analizați beta global imediat (analiză de screening cu rol de avertizare/alarmare timpurie a factorilor de decizie naționali și a populaței), iar rezultatele sunt centralizate, verificate, validate și raportate zilnic de către Laboratorul Național de Referință din cadrul ANPM, în calitate de coordonator al RNSRM. Datele obținute ca urmare a efectuării determinărilor beta globale ale aerosolilor atmosferici sunt publice, ele fiind postate zilnic pe web-site-ul ANPM (http://www.anpm.ro/probe-deaerosoli-atmosferici-analize-beta-globale). Ulterior, probele sunt cumulate lunar și transmise spre analiză gama spectrometrică, în scopul punerii în evidență ale oricăror variații față de cele ale fondului natural.

 

 

 

SURSĂ:DIRECȚIA DE COMUNICARE, TRANSPARENȚĂ ȘI IT, MINISTERUL MEDIULUI

Primăvara aceasta prospețimea vlăstarilor va invada comuna Ariceștii Rahtivani, aflată la doar 14 de km de Ploiești. Haiducii Pădurii Copiilor împreună cu voluntarii dornici de mişcare pentru bine vor planta puieţi pe 8,5 hectare pentru o pădure nouă, pentru un aer mai curat şi pentru o viaţă sustenabilă.

 

Din 2016, programul Pădurea Copiilor a devenit Asociația Pădurea Copiilor. Cu energia, cu entuziasmul, cu încrederea că putem contribui la un viitor mai bun pentru copiii de astăzi, ne continuăm misiunea de a readuce viața acolo unde aceasta a devenit nesustenabilă, de a terraforma.

 

Pădurea Copiilor este moștenirea a 10.000 de voluntari ce au refăcut 36 de hectare ale Vlăsiei de odinioară, plămâni verzi de care beneficiază zeci de mii de oameni. Numeroase companii și ambasadori extremi au rezistat și s-au dedicat cauzei noastre, pentru ca în 2017 încă 21 de hectare* să redevină verzi.

Despre Asociaţia Pădurea Copiilor

Pădurea Copiilor este o asociație nouă, înființată în 2016, desprinsă organic din Asociația ViitorPlus, unde a început în anul 2007 sub numele: „Adoptă un copac!”.

Pădurea Copiilor este un program de mediu cu o componentă puternic educațională, care își propune dezvoltarea comunităților din sudul tarii, aflate în dificultate și schimbarea de mentalități. Obiectivul nostru de a împăduri suprafeţe degradate din sudul României este atins prin implicarea comunităţilor locale, cu ajutorul a mii de voluntari şi cu susţinerea companiilor partenere, ce aleg să aibă un comportament responsabil. Pentru aceasta avem parteneriate pe termen lung cu companii şi donatori, organizăm  evenimente şi campanii educaţionale şi sportive, care să susţină proiectele de împădurire.

În 2016, domeniile noastre de implicare au devenit mai vaste oferind soluții pentru împădurire, voluntariat, sport, educație, eco-inovație, dezvoltare comunitară.

 

 

 

 

 

 

SURSĂ: Direcția de Comunicare Padurea Copiilor

Pagina 20 din 23

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: