• Web IMM
  • Web Ecoatitudine
  • WebMD
Redactia Infomediu

Redactia Infomediu

Fortum Charge & Drive va construi primul coridor de  încărcare de mare putere (HPC) dintre Oslo, Stockholm și Helsinki. Coridorul  oferă posibilități de încărcare pentru modelele viitoare de rază lungă, peste 300 km, vehicule electrice cu viteze mai mari de încărcare. În practică, aceasta înseamnă că modelele electrice care urmează să fie pe piață până la începutul anului 2018 vor fi capabile de a conduce de la Helsinki la Oslo, în același timp, ca și cu o mașină convențională.

 Stațiile de încărcare de mare putere vor fi capabile să genereze 150-350 de putere kW și vor fi echipate pentru a deservi toate modelele principale de autoturisme. Acesta este primul pas în stabilirea unei rețele nordice, care va permite șoferilor să profite pe deplin de noua generație de vehicule electrice (EV) și de a face călătoriile pe distanțe lungi o posibilitate reală. Primele patru stații de HPC vor fi construite în anul 2017. Norvegia este până în prezent singura piață de masă pentru EVS, cu mai mult de 100.000 de vehicule electrice pe drum. În scopul de a asigura instalațiile în timp util și de înaltă calitate, de încărcare și unitate, s-au  recrutat resurse cu ample hands-on experiență în construirea rețelei Tesla Super încărcător în Norvegia.

Reteaua noastra  este formată din 1200 de încărcătoare, 450 dintre ele fiind  încărcătoare rapide (50 kW). Clienții pot utiliza rețeaua Charge & Drive și partenerii săi existenți, de la săli de parcare la transportul pe distanțe lungi. Se continuă a se  căuta o abordare deschisă și de a invita mai mulți parteneri pentru colaborare și interconectivitate în toată Europa. "Acum este timpul pentru a lua rețeaua de încărcare și  a o conduce la nivelul următor, astfel încât întregul potențial al BEV să poată fi pus la dispoziție pentru clienții noștri. Proiectul a început în 2010 ca un proiect pentru a conecta capitalele nordice prin încărcare rapidă, iar acum vrem să se întâmple din nou, cu încărcare de  mare putere. Noi am fost la începutul jocului și au învățat foarte mult, și, de asemenea, am reușit să construim un serviciu de lider foarte apreciat de către clienții noștri ", a declarat Markus Hökfelt, Vice President, Fortum

 

 

 

 

SURSĂ:

Fortum Corporation

Group Communications

 

Proiectul JOINTISZA (Consolidarea cooperării în cadrul realizării planurilor de management a bazinelor hidrografice și a planurilor de prevenire a riscului la inundații pentru îmbunătățirea stării apelor în Bazinul Tisei) crează cadrul de cooperare transnațională pentru viitorii 2 ani în cel mai mare sub-bazin al Bazinului Dunarea.

Proiectul este finanțat de Programul Interreg al Uniunii Europene, prin Programul Transnațional pentru Dunăre, are o durată de 30 luni și aduce împreună 17 parteneri din cinci state (România, Ungaria, Serbia, Slovacia și Ucraina) care au suprafețe situate în bazinul hidrografic al Tisei.

Cei trei parteneri care participă la proiect din partea României sunt:

  • Ministerul Apelor și Pădurilor,
  • Administrația Națională “Apele Române”
  • Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor.

 

În cadrul proiectului vor fi identificate soluții pentru provocările comune din întregul bazin, care se referă la supraexploatare, modificarea regimului apei, contaminarea apelor, intensificarea inundațiilor pe fondul amplificării efectelor schimbărilor climatice. Totodată, proiectul are ca scop îmbunătățirea stării apelor din bazin prin consolidarea cooperării transnaționale și îmbunătățirea interacțiunii între stakeholderi (ca părți interesate) și autoritățile care administrează și monitorizează, în cooperare, același bazin hidrografic.

În cadrul ședinței de lansare a proiectului (kick off meeting) partenerii vor trece în revistă activitățile din proiect și planul de lucru și vor conveni acțiunile ce trebuie întreprinse în viitoarele 6 luni.

La prima întalnire a stakeholderilor, intitulată “JOINTISZA – Open Doors / Uși deschise”, vor fi prezentate publicului interesat obiectivele proiectului JOINTISZA, activitățile și rezultatele așteptate. Un alt scop al acestei întâlniri este acela de a genera discuții și un schimb de opinii cu privire la modul în care proiectul poate maximiza rezultatele sale în beneficiul părților interesate, al dezvoltării teritoriale și al cetățenilor.

 

Informații suplimentare:

Proiectul JOINTISZA a început în ianuarie 2017 și se va încheia în 2019.

Proiectul este implementat sub umbrela programului Interreg Europe, un Program al Uniunii Europene pentru cooperare regional care ajuta administrațiile locale și regionale din întreaga Europă să elaboreze și să implementeze politici mai bune prin Programul Transnational Dunarea, care promovează coziunea economică, socială și teritorială în Regiunea Dunării, prin integrarea politicilor în zone selectate.

Proiectul este finanțat prin Programul Interreg V-B al Uniunii Europene, componenta a Programului Transnațional pentru Dunăre (DTP 2014-2020), axa prioritară 2 (Responsabilitate pentru mediu și cultura în Regiunea Dunării), componenta 2.1 (Consolidarea managementului apelor transnaționale și prevenirea riscului la inundații) .

Valoarea totală a proiectului JOINTISZA este de 2.2 millioane EURO din care 446 mii EURO revin partenerilor romani.

Site-ul destinat proiectului :

JOINTISZA Project and the Danube Transnational Programme (DTP)

 

 

 

 

sursă:

Directia de Comunicare

Ministerul Apelor si Padurilor

Vicepremierul și Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a participat marți, 28 februarie, la Consiliul de Miniștri ai Mediului din Statele Membre ale U.E, organizat la Bruxelles.

În cadrul Consiliului au fost abordate o serie de subiecte, printre care și revizuirea Schemei de Comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada     2021-2030 (modificarea Directivei 2003/87/ CE).

 

Poziția României a fost una constructivă, menită să dea un semnal clar industriei, dar nu în orice condiții, iar în acest sens Ministrul Mediului a declarat că:

 

„România consideră că adoptarea unei abordări generale echilibrate, care să poată fi susținută de toate Statele Membre, este ceea ce trebuie să ne ghideze. România nu neagă faptul că piața de carbon trebuie consolidată, dar suntem de acord că abia după ce vom ști rezultatele aplicării MSR (Market Stability Reserve - Rezerva pentru stabilitate a pieței) am putea discuta necesitatea aprobării unor măsuri suplimentare”.

 

Propunerile finale nu au fost în linie cu mandatul României, care nu susține o decizie referitoare la limitarea valabilității certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră din MSR, fără o evaluare clară a efectelor acestei decizii. Prin urmare, România a votat alături de alte opt State Membre împotriva adoptării abordării generale.

În urma supunerii la vot, miniștrii mediului din Statele Membre au adoptat poziția comună (abordarea generală) a Consiliului U.E pentru Trialogul cu Parlamentul European (codecizie).

 

Un alt subiect dezbătut a fost implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Vicepremierul a apreciat că „asigurarea unei raportări coordonate la nivel european este esențială, prin stabilirea de acțiuni și termene de implementare concrete și a unor mecanisme de raportare cu roluri și responsabilități precise ale tuturor actorilor implicați în procesul de implementare”. Totodată, a fost evidențiat faptul că, în România funcționează un Comitet Interministerial pentru Coordonarea Integrării Protecției Mediului în politicile și strategiile sectorialele la nivel național, pe care Viceprim-ministrul Daniel Constantin îl coordonează. Consiliul a fost informat că în cadrul acestui comitet a fost inițiat procesul de elaborare a setului național de obiective de dezvoltare durabilă (ODD).

 

Pe tema înverzirii semestrului european și a valorii implementării legislației și politicii de mediu s-a purtat un schimb de opinii, în care ministrul a apreciat că este necesară introducerea aspectelor care vizează îmbunătățirea comunicării și colaborării în scopul protecției mediului, la toate nivelurile.

În cadrul discuțiilor, delegația lituaniană a adus la cunoștința Consiliului situația extraordinară generată de construcția unei centrale nucleare de către Belarus în apropiere de Ostravets, la circa 40 km de capitala lituaniană Vilnius.

Îngrijorările Consiliului se referă la lipsa de conformitate a construcției, cât și la respectarea normelor internaționale de protecție a mediului. Legat de acest subiect, Ministrul Daniel Constantin a declarat că, România a urmărit cu atenție procedurile de evaluare în ceea ce privește conformitatea proiectului de la Ostravets și și-a afirmat susținerea pentru activitatea Comitetului de Implementare a Convenției de la Espoo.

 

 

 

 

SURSĂ: MINISTERUL MEDIULUI, DIRECȚIA DE COMUNICARE,TRANSPARENȚĂ ȘI IT

 

 

Specialiştii spun că acest eveniment reprezintă un semnal de alarmă fiindcă planeta se încălzește din ce în ce mai mult.

"Cred că acest eveniment este echivalentul unei replici după un seism puternic. Se pare că există puncte mai slabe în banchiză care duc la producerea unor astfel de fragmentări", a explicat Howat.

 Pine Island este unul dintre ghețarii de foarte mari dimensiuni care se deplasează dinspre interiorul Antarcticii de Vest spre ocean și pierde un volum mare de gheață în golful Pine Island, în jur de 79 de kilometri cubi pe an, scrie Agerpres.

 Evenimentul a fost de 10 ori mai mic decât cel desfășurat în iulie 2015, atunci când din ghețar s-a desprins un aisberg de 583 de kilometri pătrați.

 

 

SURSĂ: www.evz.ro

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării informează că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139/23.02.2017 a fost publicat Ordinul comun al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministrului Mediului, cu nr. 12/144 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. 
Ordinul privind prohibiţia pescuitului instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie – 30 mai inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 1 aprilie – 15 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în ordin.
 
Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie -30 mai inclusiv. 
În Complexul Razim-Sinoe şi în lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie – 30 mai inclusiv. 
O excepţie de la perioadele menţionate anterior o constituie pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial la ştiucă, perioada de prohibiţie pentru această specie de peşti începe la data intrării în vigoare a prezentului Ordin (23 februarie) pâna la data de 15 martie inclusiv, dar şi cu respectarea prevederilor art. (1), a respectivelor perioade de prohibiţie.
 
Din prevederile Ordinului privind prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial și recreativ al scrumbiei de Dunăre, aceasta se stabileşte pe sectoare, astfel (Art. 8): 
 
a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 14 aprilie – 23 aprilie inclusiv; 
 
b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 de zile, în perioada 15 aprilie 1 mai inclusiv;
 
c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 15 aprilie – 15 mai inclusiv; 
 
d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setci în perioada 4 aprilie – 13 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării,,.
 
Ţinând seama de prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul privind prohibiţia pescuitului în anul 2017 interzice:
 
- folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării și în  complexul Razim – Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie – 30 septembrie inclusiv; 
 
- folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, în perioada 1 iunie - 30 septembrie inclusiv;
 
- folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim – Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.
- prin excepție, se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării,, în condiții hidrologice nefavorabile, prin Decizia Guvernatorului R.B.D.D.
 
Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” este permis pescuitul cu cârlige cu nadă (paragate şi pripoane), cu interzicerea folosirii ca momeală a speciilor de peşti și alte viețuitoare acvatice protejate.
 
Ordinul privind prohibiţia pescuitului prevede că dimensiunile minime ale peştilor şi ale altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite să fie conforme cu cele aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.
 
Art. 11, alin. 1, 2 şi 3 prevăd condiţiile care permit desfăşurarea activităţii de pescuit, în perioada de prohibiţie, în amenajările piscicole situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării’’.
 
 
 
 
SURSĂ: COMUNICAT PRESĂ -REZERVAȚIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
 
 

Garda Naţională de Mediu îşi arată îngrijorarea faţă de faptul că în ultima perioadă s-au înregistrat tot mai multe abandonări de deşeuri periculoase şi nepericuloase în locuri nepermise, precum şi falsificări ale actelor de transport şi eliminare ale acestor deşeurilor. Cele mai noi evenimente de acest fel s-au înregistrat în judeţele Caraş Severin şi Gorj. În Caraş Severin nu mai puţin de 200 tone de deşeuri menajere au fost “deturnate” de către operatorul de transport. În loc să ajungă la un depozit autorizat, această cantitate uriaşă de gunoi a fost abandonată într-un loc nepermis, direct pe sol, deşi actele de transport indicau că deşeurile au fost transportate şi eliminate la un depozit autorizat. În urma unui control, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au aplicat operatorului de transport o amendă în valoare de 20.000 lei şi s-a înaintat şi o sesizare penală în acest sens. Un alt caz grav s-a înregistrat în jud Gorj, acolo unde de-a lungul unui drum sătesc din satul Vârtopul, comună Ciuperceni, a fost găsită abandonată o cantitate importantă de produse farmaceutice cu termen de valabilitate expirat, estimată la aproximativ 500 kg, ocupând o suprafaţă de cca 30 mp. de teren în pantă, acoperit cu vegetaţie forestieră, în imediata apropiere a unui curs de apă. Deşeurile medicale au ajuns în custodia Poliţiei, iar zona urmează să fie igienizată. În acest caz s-a deschis, deja, un dosar penal cu două capete de acuzare, respectiv abandonarea de deşeuri periculoase şi trafic de droguri. Bogdan Trif, Comisarul General al Gărzii de Mediu a declarat: „Atragem atenţia că în perioada imediat următoare Garda Naţională de Mediu îşi va intensifica controalele pe linie de gestiune a deşeurilor, iar cei ce au de gând să comită astfel de fapte să ştie că riscă sancţiuni drastice, atât contravenţional, cu amenzi de până la 100.000 lei, cât şi penal, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.” 

 

 

 

SURSĂ: GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU, COMISARIATUL GENERAL

Acțiunile de intervenție au continuat și astăzi, în vederea limitării efectelor poluării accidentale cu hidrocarburi și produse petroliere, de pe platforma industrială a S.C. FORTUS S.A. produsă, în după amiaza zilei de 23 februarie.

Efectele poluării pe râurile Nicolina, Bahlui și Jijia sunt considerabil diminuate, faţă de situaţia anterioară.

În continuare, se intervine cu material granular absorbant, cu lavete, perne, rulouri şi covoare absorbante pentru colectarea poluantului rămas îndeosebi pe vegetaţia acvatică, acesta fiind antrenat pe cursul de apă o dată cu fluctuaţiile de nivel.

 

    Totodată, personalul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad din cadrul S.G.A. Iaşi, S.G.A. Botoşani şi S.G.A. Vaslui a recuperat și înlocuit materialele absorbante impregnate cu hidrocarburi (lavete, rulouri, perne absorbante). Acestea au fost colectate, în pubele, puse la dispoziție de S.C. SALUBRIS S.A., descărcate în remorci protejate cu folie, și trimise ulterior către o firmă specializată în vederea neutralizării.

În urma intervenţiei de până acum s-au colectat cca. 7 tone de material îmbibat cu substanţe poluatoare.

 

Se acționează, în continuare, și pentru igienizarea malurilor cursurilor de apă afectate, în vederea recuperării și neutralizării  tuturor materialelor folosite la intervenții.

În zonele greu accesibile, se intervine şi cu utilaje (excavator cu braţ lung şi buldoexcavator) pentru curăţarea vegetaţiei îmbibate cu substanţe poluatoare.

Până la această oră, au fost utilizate peste 14.100 bucăți de lavete/pad-uri absorbante, 3.335 de kg de material granular absorbant, 500 ml de rulouri absorbante, 700 ml de baraj absorbant. S-au amplasat în total un număr de 56 baraje absorbante, după cum urmează: 46 pe  râul Nicolina, 5 pe râul Jijia şi 5 pe râul Bahlui.

În cursul acestei dimineți, de la Administraţia Bazinală de Apă Siret (S.G.A. Suceava) s-au relocat suplimentar încă 1700 de kg de material absorbant granular ecologic.

            Reprezentanţii Laboratorului de Calitate a Apelor de la Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad prelevează zilnic probe de apă din toate cele patru cursuri de apă, iar rezultatul analizelor confirmă o îmbunătăţire majoră a calităţii apei.

            Până în prezent, nu s-a semnalat mortalitate piscicolă.

 

 

 

 

SURSĂ: ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE, COMPARTIMENTUL DE COMUNICARE ȘI RELAȚII CU PRESA

În ciuda provocărilor bugetare, orașe și localități din Europa iau măsuri pentru a pune în aplicare măsuri care îi va ajuta să se adapteze la efectele schimbărilor climatice. Un nou raport al Agenției Europene de Mediu (AEM) evidențiază oportunitățile municipalităților pentru a împărtăși cele mai bune practici și modul în care acestea pot sprijini proiecte, cum ar fi acoperișuri verzi sau extinderea parcurilor de oraș pentru a ajuta la atenuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.

Raportul a SEE intitulat "Finanțarea adaptării urbane la schimbările climatice," se focuseaza asupra opțiunilor de finanțare inovatoare, acum fiind utilizate, cum ar fi obligațiunile și strângere de fonduri verzi, alături de canalele tradiționale de finanțare. Raportul include studii de caz care analizează modul în care sunt în curs de dezvoltare 11 orașe din Europa, finanțarea și punerea în aplicare a măsurilor de adaptare urbană. Studiile de caz conturează diverse proiecte care vor ajuta orașele se proteja de daunele provocate de fenomene meteorologice extreme mai bine. Printre acestea se numără construirea mai multor spații verzi și instalarea de acoperișuri verzi, care sporesc retenția apei și asigură răcirea precum și izolarea termică.

Costurile necesare pentru adaptarea orașelor la efectele schimbărilor climatice variază, dar poate fi vorba de milioane de euro. Lipsa de finanțare a fost citată de către primari, manageri de oraș și planificatori ca fiind unul dintre principalele motive pentru absorbția lentă a adaptării. Fondurile publice pentru măsurile de adaptare pot fi dificil de a găsi în urma altor priorități bugetare. În același timp, multe orașe și orașele europene se confruntă cu nevoi semnificative de investiții pentru înlocuirea infrastructurii vechi pentru serviciile de bază (cum ar fi sistemele de canalizare), clădiri și transporturi în următorul deceniu. Integrarea cerințelor de adaptare la climă în astfel de investiții ar economisi bani pe termen lung.

 

 

 

Sursa si mai multe detalii:

www.eea.europa eu

Imagine:Mathias Friedel

Vicepremierul și Ministrul Mediului, Daniel Constantin va participa mâine, 28 februarie, la reuniunea Consiliului de Mediu al Uniunii Europene, care reunește miniștrii mediului din Statele Membre.
Ministrul Mediului urmează să dezbată alături de omologii săi subiectele menționate în agenda prestabilită a Consiliului de Mediu de la Bruxelles.
Principalele subiecte de discuție vor fi:
Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu.
Discuția va avea în vedere obținerea unui acord la nivelul consiliului (poziție comună) cu privire la regulile care vor guverna modul în care operatorii economici vor contribui la atingerea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030 față de nivelul din 1990.
Implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă: Implicații pentru politica de mediu a UE.
Agenda 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă reconsideră mediul ca fiind unul dintre principalele repere în dezvoltarea la nivel global. În acest moment, România este în curs de elaborare a setului de obiective de dezvoltare durabilă care vor stabili prioritățile de acțiune la nivel național.
Înverzirea semestrului european și evaluarea implementării legislației și politicii de mediu.
România în calitate de stat membru este obligată să pună în aplicare politicile și legislația de mediu.
În acest  moment, Ministerul Mediului implementează programe de creștere a eficienței implementării legislației de mediu cu efecte în diminuarea emisiilor de poluanți în mediu (aer, apă, sol) și reducerea cantității de deșeuri.
Consiliul este principalul organism de decizie al Uniunii Europene și are rolul de a supraveghea dezvoltarea durabilă armonioasă și echilibrată a activităților economice și sociale cu respectarea legislației și standardelor pentru protecția mediului.
Pentru a asigura acest lucru, se are în vedere păstrarea calității factorilor de mediu, sănătății umane, utilizarea rațională a resurselor naturale și promovarea la nivel internațional a măsurilor de soluționare a problemelor din domeniul mediului.

 

Sursa: Direcția de Comunicare,Transparență și IT, Ministerul Mediului

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a câștigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, 166.813 hectare de fond forestier rămânând astfel în proprietatea publică a statului român și în administrarea Romsilva.
Procesul a fost intentat acum 16 ani de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut recunoașterea dreptului de proprietate pentru cele 166.813 de hectare, aflate în județul Suceava.
Litigiul s-a judecat în acești ani la mai multe instanțe din țară, în mai multe cicluri procesuale, la Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Cluj, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Acțiunea Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Cluj și irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție acum trei ani, iar calea extraordinară de atac a revizuirii a rămas irevocabilă în acest an, prin Decizia 192 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În cursul anului trecut, juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit să păstreze în proprietatea publică a statului român încă 21.387 de hectare de fond forestier, cele mai multe în județele Buzău, 2.754 de hectare, Gorj, 2.622 de hectare și Argeș, 1.276 de hectare.
În urma aplicării legilor pentru restituirea proprietăților, fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, s-a diminuat la 3,14 milioane de hectare, adică aproape 49% din totalul fondului forestier național.

 

 

 

 

Sursa:Biroul de presă al Regiei Naționale a pădurilor-Romsilva

Pagina 18 din 21

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: