Redactia Infomediu

Redactia Infomediu

În ședința din datade 04.08.2017 a Guvernului României, a fost adoptată Ordonanța de Urgență privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Este vorba despre o hotărâre dorită de către cetățeni, prin care Guvernul PSD-ALDE corectează o situație de fapt sesizată și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia, este dreptul contribuabilului de a obține rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii. Ordonanța reglementează restituirea pe cale administrativă, la cerere, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. BENEFICIARII acesteia sunt contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, conform Legii 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 140/2011, cu modificările și completările ulterioare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012, și timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările și completările ulterioare, care nu au beneficiat de restituire pâna la intrarea în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă și care vor solicita în scris, organului central fiscal competent, până la 31 august 2018, sub sancțiunea decăderii, restituirea sumelor achitate și a dobânzilor aferente acestora, datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data restituirii. Nivelul dobânzii va fi cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Modelul cererii va fi aprobat, prin ordin comun, de Ministerul Mediului şi Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, iar normele metodologice de aplicare- în termen de 60 de zile. Bd. Libertăţii, nr.12, Sector 5, Bucureşti Tel.: +4 021 408 9605 e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. Menționăm că restituirea sumelor se realizează, în baza deciziilor emise de organul fiscal central competent, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: - pentru taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018; - pentru timbrul de mediu pentru autovehicul, în perioada 1 septembrie 2018 – 31 martie 2019.

„Ministerul Mediului anunţă publicul interesat asupra desfăşurării Dezbaterii publice a raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectul Construcția unei unități noi B 3 la Centrala  termoelectrică Kostolac B.”, titular: Public Enterprise Electric Power Industry of Serbia, Republica Serbia, în data de 31 august 2017 începând cu ora 12.00, la Casa de Cultură “Mihai Eminescu”  str. 1 Decembrie 1918, nr. 3, orașul ORAVIȚA.

Informaţii privind documentația EIA se găsesc pe site-ul Ministerului Mediului la secțiunea “Domenii’  subdomeniul “Evaluare impact asupra mediului pentru proiecte” proiectul “Construcția unei unități noi B 3 la Centrala  termoelectrică Kostolac B.”.

Publicul interesat poate transmite în scris comentarii/opinii/observaţii justificate privind documentele afişate spre consultare, prin poştă la Ministerul Mediului– Direcţia Controlul Poluării şi Evaluare Impact, B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti si pe email la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.  sau  la APM Caraș Severin, Str. Maior Petru nr. 73, Reșița judeţul Caraș Severin , 0255 223 053 sau e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 29 august 2017”.

În scopul corectei informări a locuitorilor județului Sibiu în legătură cu stadiul în care se află procedura de aprobare a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), document care va reglementa modul în care vor fi gestionate și deșeurile din județul dumnealor, facem următoarele precizări:

 

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) a fost elaborat în cadrul proiectului de asistență tehnică ”Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a implementa politica în domeniul managementului deșeurilor și al siturilor contaminate- C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21.

 

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, în luna aprilie a.c., Ministerul Mediului a informat publicul asupra realizării primei variante a PNGD (vezi www.mmediu.ro) și, ca urmare a demarării acestui proces, publicul a avut posibilitatea să transmită observații/comentarii la acest document.

 

TOATE solicitările înregistrate la Ministerul Mediului au fost/sunt/vor fi analizate, astfel încât să se asigure integrarea considerațiilor cu privire la mediu în pregătirea și adoptarea formei finale a PNGD.

 

În prezent, procedura de evaluare strategică de mediu, OBLIGATORIE, menționată, este în desfășurare, urmând a fi elaborat și un Raport de mediu, care va IDENTIFICA, DESCRIE și EVALUA potențialele EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, urmare a implementării prevederilor PNGD.

Într-o etapă ulterioară, publicul interesat își poate exprima opinia asupra proiectului de Plan propus/Raportului de mediu și, PE BAZA OBSERVAȚIILOR JUSTIFICATE, se vor putea aduce modificări conținutului acestor documente, înainte de a fi aprobate prin Hotărâre de Guvern.

 

Orice alte informații vehiculate privind procedura de aprobare și stadiul elaborării PNGD nu sunt reale.

 

Urmare a recentelor relatări de presă privind ORDINUL Nr. 1078/2017 din 1 august 2017, în scopul corectei informări a cetețenilor, Ministerul Mediului face următoarele precizări:

Exploatarea forestieră este reglementată de Codul Silvic.

Acesta prevede că exploatarea masei lemnoase în baza unui amenajament silvic se face pe baza autorizațiilor de exploatare, eliberate de șeful ocolului silvic, care cuprind obligații referitoare la condițiile din punct de vedere al protecției mediului pentru desfășurarea activității și măsurile pentru monitorizarea acesteia.

 

Prin Ordinul nr. 1708/2017 s-au realizat următoarele:

1. Eliminarea dublei reglementări  și debirocratizarea administrativă

Pentru a fi aprobate, amenajamentele silvice sunt supuse avizării de mediu din partea Agențiilor de Protecția Mediului (APM)inclusiv în ceea ce privește planul de recoltare a masei lemnoase, motiv pentru care a fost eliminată autorizația de mediu pentru exploatare forestieră.

În situația anterioară, APM-urile verificau de 2 ori aceeași activitate, ajungându-se la blocaje foarte mari în activitatea de exploatare, mai ales din cauza termenelor procedurale foarte lungi.

2. Separarea clară a competențelor

În actuala reglementare, fiecare instituție își realizează atribuțiile specifice, fără a exista imixtiuni sau depășiri de competențe, astfel:

- A.P.M. realizează evaluarea de mediu a planului de recoltare a masei lemnoase, în cadrul procedurii de avizare a amenajamentului silvic;

- Gărzile Forestiere verifică dacă tăierile se realizează conform legislației silvice în vigoare;

- Gărzile de Mediu monitorizează strict măsurile de protecția mediului înconjurător, referitoare la activitatea de exploatare.

În vechea reglementare, personalul cu atribuții de control în domeniul protecției mediului era pus în situația de a verifica procesul tehnologic de recoltare a masei lemnoase, reglementat separat prin Ordinului nr. 1540/2011. Aceste verificări reprezentau o depășire a competențelor profesionale și o imixtiune în activitatea inspectorilor Gărzilor Forestiere.

3. Creșterea eficienței controlului, prin stabilirea clară a măsurilor de mediu și a modului de impunere a acestora, astfel:

-  Ocoalele silvice au obligația respectării amenajamentelor silvice și specifică în autorizațiile de exploatare pe care le emit măsurile privind protecția mediului;

Nu se va mai realiza nicio tăiere fără avizul administratorului/custodelui ariei protejate, responsabilul cu măsurile de protecție și conservare având astfel un rol activ în activitatea de exploatare;

-  Măsurile de mediu sunt aplicate strict pe zona unde se realizează tăierile și sunt specifice tipului de pădure/zonă protejată. Aceste măsuri sunt obligatorii pentru titularul activității de exploatare și se asigură respectarea acestora, fiind specificate în autorizația de exploatare forestieră

4. Creșterea transparenței în controlul de mediu asupra exploatării forestiere  

În actuala reglementare, pentru a putea fi asigurat controlul asupra respectării măsurilor de mediu, Garda de Mediu este notificată despre toate activitățile de exploatare forestieră, în termen de 7 zile de la emiterea autorizației de exploatare.

De asemenea, anual, ocoalele silvice furnizează Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și autorităților competente pentru protecția mediului, toate datele privind activitatea de exploatare forestieră.

În concluzie, actuala reglementare nu numai că NU scoate exploatarea forestieră de sub controlul de mediu, ci chiar crește eficiența controlului tuturor instituțiilor abilitate (A.N.P.M., Garda de Mediu, Garda Forestieră), prin debirocratizare și separarea competențelor, concomitent cu creșterea transparenței asupra întregii activități.

 

DIRECȚIA DE COMUNICARE, TRANSPARENȚĂ ȘI IT

Ca urmare a aprobării dosarelor de finanțare în ședința Comitetului de Avizare din data de 10 august 2017, Administraţia Fondului pentru Mediu a publicat listele cu persoanele juridice acceptate în Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional (Programul Rabla) şi în Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic (Programul Rabla Plus) și cu persoanele fizice aprobate în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire (Programul Casa Verde). În această etapă, pentru Programul Rabla au fost acceptate 331 de dosare pentru 895 autovehicule și 5 contestații pentru 8 autovehicule. Pentru Programul Rabla Plus au fost acceptate 33 dosare pentru 104 autovehicule, dintre care 87 autovehicule pur electrice și 17 electrice hibride.
                 Listele persoanelor juridice acceptate în programe sunt publicate pe site-ul AFM, (www.afm.ro), la secțiunile aferente Programelor Rabla şi Rabla Plus. Persoanele juridice care au fost acceptate în programe se pot adresa unuia dintre producătorii/dealerii auto validaţi în Programele Rabla şi Rabla Plus 2017. De asemenea, persoanele juridice interesate pot depune dosare de acceptare în cadrul Programelor Rabla și Rabla Plus până la data de 29 septembrie 2017. În cadrul Programului Casa Verde – persoane fizice, au fost aprobate 814 cereri de finanțare și 6 contestații, lista acestora fiind disponibilă pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu, la secțiunea aferentă programului.






Sursa -Biroul Comunicare Administrația Fondului pentru Mediu

În perioada 3-6 august, în cadrul festivalului UNTOLD 2017 de la Cluj-Napoca, Asociația Environ în parteneriat cu Ursus Breweries organizează un program special de conștientizare asupra colectării selective și reciclării deșeurilor.

 

Astfel, pe durata evenimentului, sunt amenajate 5 puncte speciale pentru colectarea deseurilor de ambalaje. Mai mult decât atât, participanții vor avea posibilitatea să predea în mod gratuit atât bateriile uzate, cât și deșeurile electrice de mici dimensiuni. Zonele în care se află aceste pubele vor fi semnalizate cu indicatoare pentru a putea fi mai ușor de reperat de către public și de asemenea vor fi indicate cu un simbol special pe aplicația dedicată festivalului. Participanții care predau 3 pahare de plastic sau 3 doze de aluminiu, vor fi recompensați pe loc cu o brățară ”Recycler of the year”, iar cei care contribuie la reciclarea a 20 de baterii uzate, vor primi un powerbank util pentru reîncărcarea telefoanelor mobile..

 

,,Ne-am propus ca prin acest proiect să promovăm subiectele de colectare selectivă și reciclare, încă străine pentru mare parte din consumatorii români deși au trecut mai bine de 10 ani de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Suntem încrezători că în cadrul unui eveniment de asemenea anvergură, îndemnul la reciclare  va avea un ecou răsunător în rândul tinerilor participanți. Este important să ne amintim permanent că schimbarea începe cu fiecare dintre noi și de aceea, este bine-venit orice prilej de a ne implica atât la nivel individual, cât și din perspectiva companiilor, în inițiative care vizează protejarea mediului înconjurător, precum cele care încurajează deprinderea obiceiurilor de gestionare responsabilă a resurselor”, a declarat Andrei Orban, președintele Asociației Environ.

 

“Ursus Breweries îmbrățișează o abordare holistică a dezvoltării durabile, regăsindu-se între primele 3 cele mai responsabile companii din România. Protecția mediului înconjurător, inclusiv prin colectarea deșeurilor de ambalaje, reprezintă o prioritate pentru modalitatea în care ne derulăm activitățile. Integrarea acțiunilor de colectare și reciclare în povestea noastra de la UNTOLD, este un îndemn din partea regelui berii din România pentru a completa atmosfera vibrantă a festivalului, cu grija pentru mediu,” a adăugat Oana Mateescu, Senior External Relations Manager, Ursus Breweries.

 

Toate deșeurile colectate în cadrul festivalului vor fi transferate către centrele de colectare autorizate și ulterior vor intra în procese de tratare folosind instalațiile moderne și automatizate ale facilităților de reciclare. Participanții care doresc să afle mai multe informații despre procesele de reciclare, sau importanța recuperării deseurilor de ambalaje si a materiilor din echipamentele electrice vechi, pot discuta pe toată perioada festivalului cu voluntarii Environ la oricare din cele cinci puncte de colectare special amenajate.

 

 

 

În ședința de pe data 04.08.2017 a Guvernului României, a fost adoptată Ordonanța de Urgență privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.

Este vorba despre o hotărâre dorită de către cetățeni, prin care Guvernul PSD-ALDE corectează o situație de fapt sesizată și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia, este dreptul contribuabilului de a obține rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii.

Ordonanța reglementează restituirea pe cale administrativă, la cerere, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.

BENEFICIARII acesteia sunt contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, conform Legii 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 140/2011, cu modificările și completările ulterioare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012, și timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările și completările ulterioare, care nu au beneficiat de restituire pâna la intrarea în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă  și care vor solicita în scris, organului central fiscal competent, până la 31 august 2018, sub sancțiunea decăderii, restituirea sumelor achitate și a dobânzilor aferente acestora, datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data restituirii.

Nivelul dobânzii va fi cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Modelul cererii va fi aprobat, prin ordin comun, de Ministerul Mediului şi Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, iar normele metodologice de aplicare- în termen de 60 de zile.

Menționăm că restituirea sumelor se realizează, în baza deciziilor emise de organul fiscal central competent, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:

- pentru taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018;

- pentru  timbrul de mediu pentru autovehicul, în perioada 1 septembrie 2018 – 31 martie 2019.

 

Direcția de Comunicare, Transparență și IT

Ministerul Apelor și a Pădurilor 

 

In Romania sunt 107 depozite de deseuri neconforme, dintre care 7 in Brasov, acestea trebuind inchise, in caz contrar Romania risca un proces la Curtea Europeana de Justitie. Ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, a declarat, joi, ca o solutie pentru inchiderea depozitelor ar fi prin POIM.

Daca nu reusim sa inchidem aceste depozite suntem pasibili de amenzi foarte mari si totul se va rasfrangere asupra buzunarului cetateanului. Le-am explicat celor sapte primari din Brasov, dar si ceilalti primari din tara aflati in aceeasi situatie trebuie sa inteleaga ca trebuie sa se implice direct in inchiderea acestor depozite.

Acum suntem deja in ceasul al doisprezecelea, iar ultima solutie este ori accesarea de fonduri prin POIM (Programul Operational Infrastructura Mare - n.r.) de catre unitatile administrativ teritoriale sau de catre agentiile de dezvoltare intercomunitata, ori sa alocam noi de la Fondul de Mediu banii necesari pentru inchiderea celor 107 depozit si apoi sa recuperam fondurile tot de la POIM", a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX, ministrul Mediului Gratiela Gavrilescu.

In ceea ce priveste progresele facute in ultima perioada la nivelul Brasovului, acestea sunt doar de ordin birocratic, vicepresedintele Consiliului Judetean, Adrian Gabor, precizand faptul ca fiecare primarie care are rampe neconforme a primit din bugetul judetului cate 500.000 de lei, fonduri ce au fost folosite pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate, ce sunt in prezent in curs de avizare de catre Agentia pentru Protectia Mediului.

Ministrul Mediului este de parere ca s-a ajuns in aceasta situatie critica si din cauza faptului ca prevederile Legii Salubrizarii, emisa inca din 2011, nu au fost aplicate in totalitate in ceea ce priveste colectarea selectiva, care ar fi redus semnificativ cantitatea de deseuri depusa la rampa.

"I-am informat pe primari ca sunt primii controlori ai operatorilor de salubritate, respectiv cei care le pot cere acestora sa respecte criteriile de performanta si abia apoi trebuie sa intervina Garda de Mediu. Tinta de colectare selectiva pentru 2017, in urma negocierilor cu Comisia Europeana, este de 25%, fiindca a trebuit sa punem ceva in locul taxei la depozit de 80 lei care este suspendata pana in 2019.

Am considerat ca cetateanul nu poate fi sanctionat atata timp cat nu e invatat cu colectarea selectiva, cat nu exista un tarif diferentiat. Trebuie ca in perioada urmatoare, impreuna cu toate primariile si consiliile judetene sa implementam procedura de colectare selectiva, astfel incat in 2050 sa atingem tinta de deseu zero la rampa", a explicat ministrul Mediului.

Aceasta a dat drept exemplu de buna practica orasul Rasnov, din judetul Brasov, unde a vazut implementat un sistem de colectare pe model occidental.

"Oamenii colecteaza in saci separati reciclabilele si acestea se colecteaza tot separat de catre operatorul de salubritate, care este de fapt o societate in subordinea primariei. In acest fel, si taxa pe gunoi este mai mica, fiindca cetateanul plateste doar pentru fractia umeda de gunoi menajer. Degeaba cetateanul colecteaza separat daca firmele de salubritate aduna gunoiul la gramada", a precizat Gratiela Gavrilescu.

Gavrilescu a spus ca in luna septembrie va fi lansat un program de colectare selectiva pe care il va promova, astfel incat si cetateanul sa inteleaga importanta reciclarii, dar si operatorii. In sensul acesta, va exista un termen de acomodare si apoi vor curge amenzi usturatoare.

Nu in ultimul rand, Gratiela Gavrilescu a punctat ca, in chestiunea inchiderii depozitelor neconforme, termenul de gratie este 2023, cand se finalizeaza POIM, insa, lunar, Ministerul Mediului va transmite raportari Comisiei Europene, fiindca aceasta vrea sa vada o evolutie.

"Daca nu este nici un fel de evolutie, si din 2018 Comisia Europeana ne poate aplica amenzi, dar avem tot intersul sa deblocam situatia. Rolul nostru este sa absorbim cat mai multi bani europeni si cu banii de la stat sa facem altfel de lucrari decat cele de rutina pentru un trai civilizat.

Sunt destui bani europeni si Romania este membru cu drepturi depline si ar fi trebuit sa absorbim aceeasi suma ca Polonia, de exemplu. Poate ca procedurile au fost noi, mai groaie, si nu au fost transpuse prin filtrul gandirii romanesti, dar acum trebuie sa ne implicam cu totii, de la primari, la minister si sa accesam aceste fonduri", a conchis ministrul Mediului.


Toți operatorii termocentralelor din România vor trebui să realizeze modificări ale instalațiilor pentru a putea funcționa legal sau să își înceteze activitatea în următorii patru ani, datorită noilor norme UE publicate astăzi. Standardele revizuite impun reduceri ale emisiilor poluante, însă companiile și statul par a fi nepregătite, se arată într-un raport lansat de Asociația Bankwatch. Chiar dacă noile limite sunt aparent mult mai stricte comparativ cu precedentele, acestea sunt bazate pe tehnologii și soluții care funcționează deja în Europa.

Noile limite devin mai stricte pentru emisiile de oxizi de azot (NOx), dioxid de sulf (SO2) și particule în suspensie (PM 10), cărora li se adaugă limite pentru substanțe poluante care nu au fost monitorizate până în prezent, precum mercur, acid fluorhidric (HF) sau acid clorhidric (HCL).  Aceste substanțe toxice sunt asociate cu o serie de probleme de mediu și de sănătate, inclusiv creșterea incidenței cazurilor de astm și bronșită sau apariția ploilor acide. Asigurarea faptului că termocentralele vor utiliza cele mai bune tehnici disponibile pentru a reduce poluarea va contribui la o reducere semnificativă a emisiilor și va avea un efect pozitiv asupra calității aerului în Europa.

 La ora actuală, în România funcționează 6 termocentrale pe lignit și 2 pe huilă, alcătuite din 16 instalații mari de ardere (IMA). O IMA este alcătuită din una sau mai multe unități care emit gaze prin același coș. Față de limitele de emisie prevăzute de Legea 278/2013 privind emisiile industriale, numai termocentralele Turceni IMA 2 și 3, Rovinari, Ișalnița și Craiova II respectă limitele de emisie, în timp ce Mintia, Paroșeni, Govora nu respectă limitele de emisie sau nu au autorizație integrată de mediu valabilă. CET Iași II nu a comunicat limitele de emisie. În următorii patru ani toate cele 8 termocentrale analizate în raportul realizat de Asociația Bankwatch vor trebui să realizeze modificări importante ale instalaților, împreună cu proceduri de emitere sau revizuire a autorizațiilor integrate de mediu. În aceste condiții este posibil ca până în 2021 niciuna dintre cele 8 termocentrale să nu mai poată funcționa legal.

Conformarea la nivel comunitar la noile norme s-ar ridica la un cost de aproximativ 15.4 miliarde euro, în timp ce 82% din capacitatea de producție pe bază de cărbune prevăzută pentru 2021 nu îndeplinește în prezent standardele minime. Înregistrând un declin dramatic al cărbunelui, incertitudinea creată de limitele mai stricte privind poluarea determină centralele pe bază de cărbune să considere închiderea activității ca singura alternativă.

„Aceste reguli stricte semnalează sfârșitul iminent al cărbunelui în Europa. Guvernele UE au acum la dispoziție o perioadă de maximum 4 ani pentru a-și adapta sistemele energetice la noile limitări și pentru a asigura o tranziție justă pentru lucrătorii și comunitățile care vor fi afectate direct de aceste schimbări”, consideră Alexandru Mustață, coordonator de campanii pentru Asociația Bankwatch.

”Aceste noi cerințe vor contribui la accelerarea tranziției energetice, dar nu toate termocentralele vor avea determinarea, mijloacele financiare sau chiar accesul la echipamentele necesare pentru a reduce nivelul de poluare. Termocentralele care promit încheierea activității vor putea beneficia de excepții pe termen scurt, în condiții stricte și în schimbul reducerii activității, dar Europa va fi nevoită să elimine complet cărbunele până în 2030“, a adăugat Christian Schaible, Industrial Production Manager la EEB și membru al Grupului tehnic de lucru care a contribuit la elaborarea standardelor revizuite.



SURSĂ:

ASOCIAȚIA BANKSWATCH


Asociația Rangerilor din România și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în colaborare cu Primăria Municipiului Hunedoara, marchează astăzi, la Castelul Corvinilor, Ziua Internațională a Rangerilor, o sărbătoare internațională dedicată profesioniștilor care protejează, prin activitatea lor, patrimoniul natural și cultural al parcurilor naționale și naturale din întreaga lume.

De asemenea, Ziua Internațională a Rangerilor este un prilej de comemorare a rangerilor din întreaga lumea uciși sau răniți în timpul exercitării profesiei. Conform Thin Green Line Foundation, în ultimul an cel puțin 119 rangeri au murit la datorie în întreaga lume, mulți din ei uciși de braconieri.

La evenimentul desfășurat la Castelul Corvinilor participă rangeri din cele trei parcuri de pe raza județului Hunedoara, Parcul Național Retezat, Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, membri ai Asociației Rangerilor din România, reprezentanți ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și oficiali locali.

Ziua Internațională a Rangerilor a fost proclamată oficial cu un deceniu în urmă și este celebrată în 31 iulie de 63 de asociații ale rangerilor din 46 de state ale lumii, de pe șase continente.

Inițiativa proclamării sărbătorii a aparținut președintelui Federației Internaționale a Rangerilor, australianul Sean Willmore, iar vicepreședintele organizației internaționale, este Florin Hălăștăuan, membru al Asociației Rangerilor din România.

Ziua Internațională a Rangerilor este marcată oficial în România din anul 2013 în toate cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

”Activitatea rangerilor este vitală pentru protejarea parcurilor naționale sau naturale și a ariilor protejate și le mulțumim pentru efortul depus zi de zi. Rezultatul muncii lor este vizibil, avem parcuri și arii protejate de care ne mândrim și apreciate de cei care aleg să-și petreacă timpul liber în natură. Este o zi specială pentru rangeri și pentru noi, colegii lor, și doresc să le transmit un sincer La Mulți Ani!” a declarat Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Rangerii din parcurile naționale și naturale administrate de Romsilva se implică în activități ce au ca scop conservarea si protejarea patrimoniului natural, cultural si istoric de pe raza ariilor naturale protejate, în supravegherea ecosistemelor și a tuturor activităților care se desfășoară pe teritoriul parcurilor, participă la acțiuni de salvare a persoanelor aflate în dificultate, îndrumă și monitorizează turiștii pe teritoriul parcului și organizează activități educative.

 

BIROUL DE PRESĂ AL REGIEI NAȚIONALE A PĂDURILOR – ROMSILVA

 

Pagina 1 din 14

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: