Marți, 18 Iulie 2017 02:13

Poziție referitoare la proiectul de Ordin de Ministru din data de 05.07.2017 privind nivelul de intervenţie în cazul speciilor urs şi lup

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Conservarea speciilor de carnivore mari (urs brun, lup, râs) trebuie să reprezinte o parte integrantă a conservării naturii.  Prădători de vârf, aceste specii joacă un rol-cheie în menținerea sănătății ecosistemelor, echilibrând balanța ecologică și contribuind la menținerea unui nivel ridicat al biodiversității. Omul beneficiază în final de toate aceste servicii pe care le furnizează carnivorele mari, cu costuri incomparabil mai mici decât în cazul în care ele ar trebui prestate de către acesta. Dacă în multe zone din Europa sunt pe cale de dispariție sau au dispărut deja, noi ne mai putem mândri cu aceste specii emblematice nu doar pentru Carpați, ci și pentru întregul continent.

Aceste specii au nevoie însă de teritorii întinse pentru satisfacerea tuturor nevoilor biologice, motiv pentru care interacțiunea acestora cu omul într-o formă sau alta este inevitabilă. Această interacțiune care deseori duce la conflicte între oameni și carnivore este cauzată și de intruziunea omului în habitatele acestor specii. Frecvent oamenii și carnivorele utilizează în anumite perioade ale anului aceleași habitate și aceleași tipuri de resurse, cele din urmă fiind uneori produse cu costuri de către oameni etc. De aceea, pentru a avea populații viabile de carnivore mari pe termen lung, este necesar pe de o parte ca oamenii să învețe să împartă habitatul cu aceste specii, iar pe de altă parte, să prevină și să evite potențialele conflicte.

Principalele probleme care au condus la nivelul actual al conflictelor cu carnivorele mari în România

După aderarea României la UE, fapt ce a întărit statutul de protecție al acestor carnivore, vânătoarea, în special la speciile urs brun și lup, a continuat în baza derogărilor de la acest statut special, prin cote de recoltă (denumite ulterior de intervenție) care au crescut de la un an la altul. Deși cotele au fost justificate de obiective de „menținere a populației sub control” și de reducere a pagubelor, opinia unor factori  interesați este că atât numărul pagubelor provocate de aceste două specii, cât și populația au crescut peste un nivel la care toleranța socială poate fi amenințată. În acest context credem că sistemul implementat în perioada 2007-2017 nu a oferit rezultatele așteptate de către public, factorii interesați și de către autorități.

1. Această creștere a numărului de pagube a fost alimentată de un sistem de management cinegetic orientat în special către profit economic și nu spre conservarea speciilor de carnivore. Această abordare a destructurat în special populația de urși bruni prin eliminarea/ împușcarea cu precădere a masculilor dominanți, utilizând practici la limita legii, precum condiționarea lor prin hrănire artificială excesivă și repetată. Efectul imediat, pe care îl resimțim în acest moment, este faptul că, în special în zonele în care s-a hrănit excesiv, în cadrul populației de urși bruni clasa de vârstă predominantă este cea a indivizilor tineri, care provoacă frecvent cele mai multe conflicte cu oamenii. Hrănirea excesivă cu diferite scopuri este o practică obișnuită, fapt ce induce schimbări în comportamentul indivizilor în sensul creșterii toleranței față de om (acești urși, pe lângă faptul că sunt mai curajoși datorită lipsei de experiență, devin obișnuiți cu prezența omului).


Intruziunea și deranjul provocat de om în habitatul carnivorelor mari prin lucrări silvice executate simultan pe suprafețe mari, culegerea haotică de fructe de pădure la scară industrială pe o perioadă mai lungă de timp, utilizarea abuzivă a mijloacelor motorizate în păduri și la altitudini mai mari etc. sunt activități antorpice ce influențează distribuția spațială a acestor specii. În relație cu condiționarea față de hrana de origine antropică, distribuită intenționat sau neintenționat,  anumite zone care nu erau populate permanent de carnivore mari sunt în prezent utilizate mai intens.

3. Fragmentarea și reducerea habitatelor carnivorelor mari de infrastructura liniară de transport, dezvoltarea rezidențială, dezvoltarea infrastructurii turistice și de vizitare etc. este de asemenea un factor care induce modificări în ceea ce privește distribuția carnivorelor mari la nivel de peisaj și poate fi generatoare de conflicte cu carnivorele mari.

4. Gestionarea precară a deșeurilor menajere, în special în comunitățile rurale din proximitatea zonelor populate cu carnivore mari, amplifică șansa conflictelor cu oamenii. O bună gestionare a acestor deșeuri nu ar atrage ursul brun în localități, ceea ce ar reduce practic incidența conflictelor.

5. Lipsa susținerii și promovării implementării unor măsuri adecvate de prevenire a conflictelor (cum ar fi garduri electrice dimensionate în funcție de specia căreia i se adresează sau câini specializați la stâne) în zonele cu carnivore mari duce la conflicte directe cu oamenii. Există o mulțime de exemple de bună practică în alte țări populate cu carnivore mari unde aplicarea unor asemenea măsuri a redus cu până la 100% conflictele cu aceste specii. Strâns legat de implementarea unor asemenea măsuri este și sistemul de compensare a pagubelor care nefiind deplin funcțional în țara noastră, uneori acceptanța față de carnivorele mari scade și astfel se pot încuraja actele de braconaj.

Recomandările Platformei UE privind coexistența dintre oameni și carnivore mari

Pentru a facilita o discuţie mai deschisă cu privire la modul în care se iau deciziile privitoare la managementul carnivorelor mari, Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (AGVPS) şi WWF România au organizat prin intermediul „Platformei UE privind coexistența dintre oameni și carnivore mari”, în perioada 8-9 iunie 2017, un atelier de lucru comun dedicat problematicii conservării şi managementului carnivorelor mari din România (declarația finală este anexată). Participanţii au convenit că managementul carnivorelor mari trebuie întemeiat pe dovezi ştiinţifice temeinice, utilizându-se cele mai bune date disponibile şi cele mai demne de încredere. Aceasta ar trebui să implice cercetare continuă, dezvoltarea și integrarea metodelor de monitorizare cu implicarea tuturor grupurilor de interes în colectarea datelor.

Împreună cu reprezentanții Platformei UE, s-au identificat următoarele obiective ca fiind prioritare pentru îmbunătățirea managementului carnivorelor mari:

• Crearea unui proces incluziv, transparent, pe baza căruia să se poată aborda în mod eficient problemele carnivorelor mari;
• Elaborarea unei politici clare pentru deciziile privitoare la managementul carnivorelor mari;
• Îmbunătăţirea metodologiei de monitorizare a carnivorelor mari;
• Crearea unei scheme de compensare eficiente pentru pagubele cauzate de carnivorele mari;
• Aplicarea urgentă a unui sistem de gestionare eficientă a urşilor-problemă. Interdicţia de vânătoare actuală nu soluţionează această problemă;
• Crearea unei motivaţii economice pentru abordarea problemelor legate de coexistență, utilizând reputaţia recunoscută a României ca destinaţie pentru carnivore mici.



SURSĂ ȘI ALTE DETALII:

www.wwf.ro


Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: