• Web Ecoatitudine
  • Web IMM 1
Bateriile sunt clasificate în general în: baterii de unică folosinţă şi baterii care pot fi reîncărcate de mai multe ori, acestea din urmă având de obicei o căutare mai mare. În întreaga lume, sute de milioane de baterii mari şi miliarde de baterii mici conţinând tone de metale toxice şi periculoase sunt produse şi utilizate în fiecare an. Până de curând, majoritatea erau pur şi simplu aruncate. Chiar şi astăzi, în multe locuri sunt reciclate doar cele ce conţin materiale valoroase cum ar fi nichelul şi cadmiul.
Proiectul are drept scop reconstrucţia ecologică a trei habitate prioritare din situl Natura 2000 Călimani - Gurghiu, afectate de activităţile antropice nedurabile din trecut şi combină măsuri consacrate de reconstrucţie ecologică cu metode demonstrative şi novatoare, ce vor constitui noi modele pentru zone similare din Uniunea Europeană. În această ediţie ne oprim asupra habitatului 6230* pajişti de Nardus stricta bogate în specii. Acesta cuprinde pajişti formate pe locul vechilor păduri defrişate din nevoia de extindere a suprafeţelor de păşuni şi fâneţe. Extinderea pajiştilor a fost necesară pentru asigurarea traiului comunităţilor rurale a căror existenţă se baza pe creşterea animalelor.
Marți, 13 Martie 2012 23:53

Perspective 2012

Scris de
Având în vedere că judeţul Satu Mare este judeţ de frontieră se impune necesitatea atragerii de fonduri europene şi în 2012, într-o pondere cât mai mare pe diverse domenii de interes: protecţia valorilor naturale, promovarea mijloacelor de transport alternativ, valorificarea energiilor regenerabile în tabere pentru tineret, promovarea biomonitorizării calităţii aerului, realizarea unui teatru de vară cu scenă ecologică pentru asigurarea unui cadru adecvat desfăşurării spectacolelor cu caracter ecologic, valorificarea oportunităţilor oferite de locaţiile din zonele de frontieră, în urma aderării la spaţiul Schengen.
Marți, 13 Martie 2012 23:51

Natura 2000 - Stânca Tohani

Scris de
Obiectivul general al proiectului este reprezentat de protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului şi a implementării reţelei Natura 2000 şi contribuie la mai buna cunoaştere a mediului natural din siturile de importanţă comunitară, făcând posibilă stabilirea măsurilor pentru conservarea acestora. Din respect pentru comunitatea locală, proiectul cuprinde şi o campanie de informare şi conştientizare a ceăţenilor din loc. Gura Vadului şi oraşul Mizil: oameni de afaceri, proprietari de terenuri, oficialităţi, elevi şi profesori, pasionaţi de natură, motto-ul acestei acţiuni fiind „Stânca Tohani - universul de calcar al plantelor rare… cunoaşte-l, iubeşte-l, protejează-l!”.
Cel mai productiv câmp geotermal - Gheizerele din Sonoma şi Lake, California, SUA În ciuda faptului că au scăzut de la nivelul unei producţii de vârf de 2.000 megawati atinsă la mijlocul anilor ’80, la 1.000 megawati astăzi, gheizerele americane răman cel mai productiv câmp geotermal al lumii, furnizând aproape 60% din electricitatea folosită în regiunea de nord a coastei californiene. Declinul a fost cauzat de diminuarea stratului de apă subteran din care centralele îşi extrag aburul; construcţiile mai noi reinjectează însă apa tocmai pentru a elimina această problemă. Centralele individuale din această locaţie produc acum, în medie, aproximativ 50 megawati, dar sunt eclipsate de cele mai mari centrale geotermale propuse în prezent, care vor fi construite în Sarulla, Sumatra de Nord şi Indonezia.
Marți, 13 Martie 2012 23:41

Zoli Toth: „Treceţi pe verde!”

Scris de
Ai luat parte la numeroase acţiuni şi campanii de mediu şi ai fost numit ambasador Earth Hour în România. Ce te-au învăţat? Am observat cu aceste ocazii că oamenii îşi doresc să ajute, să se implice, să lase ceva în urmă, dar de cele mai multe ori nu ştiu cum să o facă şi ce anume să facă. Faptul că Earth Hour a adunat în jurul lui două milioane de români cred că spune totul: este nevoie de un gest mic, care ne este la îndemâna tuturor, adăugat la alt gest mic făcut de alte milioane de oameni care ajung să conteze.
Peste tot în lume dependenţa excesivă de energie bazată pe combustibili fosili contribuie semnificativ la încălzirea periculoasă a planetei noastre. Cheia acestor provocări este furnizarea unei energii sustenabile pentru toţi – o energie accesibilă, mai curată şi mai eficientă. Energia sustenabilă oferă noi oportunităţi de dezvoltare în această criză economică, permite dezvoltarea afacerilor, generează locuri de muncă şi crează noi pieţe. Milioane de copii vor putea studia după lăsarea întunericului. Energia sustenabilă pentru toţi este o investiţie pentru viitorul nostru colectiv iar conferinţa Rio+20 nu este decât primul capitol al acestei iniţiative. Eforturile de a extinde energia durabilă au început deja şi se vor accelera în următorii 20 de ani. Recunoscând importanţa energiei pentru o dezvoltare durabilă, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a desemnat anul 2012, prin Rezoluţia 65/151, drept Anul Internaţional al Energiei Sustenabile pentru Toţi. Pe de altă parte, UN-Energy – o grupare de 20 de agenţii ale Naţiunilor Unite, în frunte cu secretarul general al UN, Ban Ki-Moon, a întreprins o nouă iniţiativă la nivel mondial, „Energia sustenabilă pentru toţi” (Sustainable Energy for All).
Modificările de preţ de 50 de centi într-o singură şedinţă de tranzacţionare nu vor fi surprinzatoare, iar aşteptările vor fi mai puţin optimiste. „Ca şi previziuni de preţ, Divori estimează o valoare de 8-10 EUR/EUA şi 4-6 EUR/CER pentru anul 2012. Aceste previziuni se vor ajusta în funcţie de capacitatea UE de a trece peste problemele economice presante şi de a aborda de o manieră vizionară implementarea unui sistem dovedit prea puţin convingator”, a mai spus Ghiuş.
Prin urmare, în temeiul Legii energiei electrice nr. 13/2007 şi a prevederilor Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie electrică din resurse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul nr. 42/2011, a fost emis Regulamentul de emitere a certificatelor verzi, denumit în continuare „Regulamentul”, aprobat prin Ordinul nr. 43/2011 şi publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 768 din 01.11.2011.
Aţi avut ocazia să vă întâlniţi cu membrii EEP, care reprezintă organismul ce reuneşte doar revistele nr. 1 de mediu din ţările europene. Care au fost principalele subiecte abordate? Le-am dat foarte multe cifre şi date concrete şi modul de organizare al managementului integrat al deşeurilor din România, pentru că asta i-a preocupat cel mai tare. În cadrul discuţiei cu membrii EEP am precizat faptul că noi nu am pregătit cum trebuia acest management şi că el nu este utilizat până la ultima resursă, respectiv până la cogenerare de energie sau de abur.
Comparativ cu târgurile organizate la noi în ţară, care credeţi că sunt cele mai importante diferenţe, pe care le-aţi observat, între aceste evenimente? Târgurile externe sunt mai cunoscute datorită bugetelor mari de care dispun şi de publicitatea aferentă. Sunt foarte importante organizarea şi marketingul. Ceea ce am notat şi mi s-a părut foarte interesant a fost organizarea de mese rotunde pe diverse teme de mediu. Pe site-ul târgului găseai toate informaţiile despre temă, oră, locaţie şi prezentatori. Te interesa tema? Te inscriai şi te prezentai. Erau fie mese rotunde, fie aranjate sub formă de amfiteatru, puneai întrebări sau doar asistai, într-un cuvânt erau discuţii libere pe teme de interes. România poate găzdui conferinţe şi expoziţii internaţionale la fel ca Franţa. Este important să reuşim să le organizăm şi să le facem atractive şi pentru publicul larg, nu numai pentru cei care se ocupă strict de acest domeniu.
Experienţa organizaţiei pe care o conduceţi în domeniul protecţiei mediului este mare. Care credeţi totuşi că sunt diferenţele între piaţa de specialitate din România şi cea din ţările Uniunii Europene? Având aceeaşi politică de mediu cu a celorlalte ţări ale Uniunii Europene, adică aceleaşi obiective, priorităţi, principii, programe de acţiune şi aceleaşi instrumente legislative de aplicare a politicii de mediu, aş spune că nu există diferenţe semnificative între „piaţa de mediu” din România şi cea din ţările UE. Sunt însă sectoare cum ar fi reciclarea deşeurilor, implementarea instalaţiilor pentru producerea energiei din surse regenerabile, conştien-tizarea şi educarea populaţiei privind reducerea consumului de apă şi energie, în care România este oarecum la început de drum şi acest lucru se vede. După părerea mea, ar fi un alt aspect care generează diferenţe majore şi anume abordarea problemelor de mediu pe traseul operator economic - consultant - autoritate de mediu şi mă refer aici la modul în care funcţionează acest veritabil parteneriat care îşi propune să evalueze, dar şi să rezolve, în mod real, problemele de mediu. Minimizarea, ori, mai grav, ignorarea cu bună ştiinţă a problemelor de mediu, duce la suportarea unor costuri foarte mari pentru operatori, afectează major credibilitatea şi, implicit,…
Ce procent din firmele ce activează în domeniul reciclării apelează la astfel de servicii? Nici companiile din domeniul reciclării deşeurilor nu fac excepţie, însă cred că aici lucrurile sunt pe cale să se schimbe în condiţiile în care proiectele privind sistemele regionale de management al deşeurilor urmează să fie preluate în gestiune de operatori privaţi prin intermediul procedurilor de licitaţie organizate de unităţile de implementare înfiinţate la nivelul fiecărui judeţ, iar activitatea de reciclare a deşeurilor rezultate din procesul de sortare devine o activitate complementară activităţii desfăşurate de către operatorii serviciului de salubrizare.
Târgul din acest an a avut şi o secţiune dedicată remedierii siturilor contaminate şi a gestionării deşeurilor industriale periculoase. Ce v-a atras atenţia, în mod deosebit, şi care dintre soluţiile prezentate ar trebui implementate în România? Secţiunea pe deşeuri periculoase a fost mai puţin medi-atizată decât celelalte şi, din păcate, aşa cum am mai spus, aici au fost doar câteva companii specializate în acest domeniu. O cauză poate fi, mă gândesc şi eu, faptul că în vestul Europei nu prea mai sunt multe de făcut în acest sens.
România a urcat pe locul 13 în topul celor mai atractive ţări din lume, privind investiţiile în energie regenerabilă, conform ultimului raport Country Attractiveness Indices, realizat de Ernst & Young. În noiembrie 2011, România a înregistrat un avans în privinţa tuturor criteriilor de clasificare comparativ cu august 2011 (data clasamentului precedent), astfel că indicele energiei eoliene este 51 (49 anterior), al energiei solare – 33 (32 anterior), energiei din biomasă – 44 (43 anterior), energiei geotermale – 41 (38 anterior) şi al infrastructurii – 45 (43 anterior). În total, Romania a obţinut, în 2010, 45 de puncte şi s-a clasat pe poziţia a 16-a.
Această scădere a producţiei se datorează secetei. De asemenea, producţia din centralele nuclearo-electrice a crescut cu 1,9%, la valoarea de 9,718 miliarde KWh. Pe de altă parte, o creştere a cunoscut-o energia produsă de sectorul eolian. Aici producţia a crescut cu 28.695%, în primele 10 luni din acest an, la 604,7 milioane KWh.
Sumele obţinute în urma scoaterii la licitaţie, prin platforma comună, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru sectorul aviaţie, se vor distribui Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, 70% din suma brută, şi Ministerului Mediului şi Pădurilor, 30% din suma brută. Ministerul Finanţelor Publice va avea calitatea de adjudecător, fiind instituţia care va scoate la licitaţie, în numele României, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe platforma comună de licitaţii de la nivelul UE. Sumele obţinute în urma scoaterii la licitaţie, prin platforma comună, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pentru instalaţiile staţionare, se vor distribui la bugetul de stat 29% din suma brută şi la ministerele beneficiare 71% din suma brută, în vederea implementării proiectelor care au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Anul trecut, emisiile au urcat cu 5,9% şi ameninţă eforturile globale de a reduce creşterea temperaturii la mai puţin de două grade Celsius. Descoperirile vin după ce un raport asemănător, realizat în septembrie de către Uniunea Europeană, a concluzionat că emisiile de dioxid de carbon au ajuns la 33 de miliarde de tone în 2010. Emisiile de CO2 au crescut, în 2010, cu 1,6 gigatone, cel mai mare nivel înregistrat vreodată.
Marți, 10 Ianuarie 2012 09:56

Natura 2000 are încă 166 de situri noi

Scris de
„Natura 2000”, reţeaua de arii protejate a Uniunii Europene, a întreprins recent o expansiune semnificativă, aducând sub tutelă încă 166 de situri noi, la cele 22.558 existente. Din cei aproape 18.800 km², 17.000 km² reprezintă zone marine. Reţeaua acoperă, în prezent, 18% din suprafaţa continentală a UE şi mai mult de 145.000 km² din mările sale. Aceasta cuprinde aproximativ 26.000 de situri, la care s-au adăugat recent încă 166 de situri noi din Marea Britanie, Franţa, Belgia, Grecia, Cipru, Ungaria, Lituania şi Italia.
În urma anunţării celei de-a doua etape a concursului a intrat în joc o nouă şcoală, anume „Geo Bogza” din Bălan, Harghita, după ce una dintre şcolile, din acelaşi judeţ, s-a retras. Aşadar, şcolile din ambele judeţe au colectat şi cumulat 9.582 kilograme de hârtie, în scădere cu 11,9%, faţă de prima etapă când au fost 10.877 kg. În ceea ce priveşte deşeurile din PET, şcolile au strâns 2.759 kg, mai puţin cu 24,2%. Din Covasna au fost strânse 1.297 kg PET, şi din Harghita 1.462 kg. Şcolile din cele două judeţe au strâns şi sticlă, cantitatea colectată ajungând la 1.308 kg. La capitolul deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice au fost strânse 5.468 kg, cu 41,4% mai multe kilograme decât în prima etapă. Dintre acestea, 3.830 kg au fost din Covasna şi 1.630 kg din Harghita.
Pagina 81 din 83

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: