Finanţarea programului se realizează din veniturile Fondului pentru mediu. Programul se derulează în limita fondurilor prevăzute cu această destinaţie prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii. Suma alocată sesiunii, distribuită pe judeţe conform numărului de locuitori, se publică odată cu anunţarea deschiderii sesiunii de depunere a dosarelor de finanţare, prin dispoziţie a preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu. Dispoziţia presedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu se publică pe pagina de internet a Autorităţii, cel puţin cu 10 zile înainte de data deschiderii sesiunii de finanţare. Etapele sesiunii de finanţare sunt următoarele: a) publicarea pe pagina de internet a Autorităţii a ghidului şi a anunţului de deschidere a sesiunii de finanţare; b) depunerea dosarelor de finanţare; c) analiza conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitantului şi a proiectului; d) aprobarea dosarelor de finanţare selectate; e) postarea pe site-ul Autorităţii a listei dosarelor de finanţare aprobate şi respinse; f) soluţionarea contestaţiilor; g)încheierea contractelor de finanţare; h) implementarea proiectului. Prin program se finanţează următoarele instalaţii pentru încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv instalaţii pentru înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire: a) instalarea de panouri solare; b) instalarea de pompe de căldură, exclusiv aparate de aer condiţionat; c) centrale termice pe bază de…
Vorbind în mod concret despre cele două Directive EU-ETS, respectiv 2003/87/CE şi 2009/29/CE, trebuie să precizez faptul că ISPE a acţionat şi acţionează atât în calitate de consultant la nivelul instituţiilor guvernamentale, cât şi la nivelul instalaţiilor industriale din domeniile menţionate anterior. În calitatea sa de fondator al primului Plan Naţional de Alocare în anul 2007, ISPE a câştigat încrederea experţilor instituţionali şi pe cea a experţilor la nivelul celor mai importanţi clienţi. Lista studiilor/proiectelor de consultanţă EU-ETS a ISPE este impresionantă. Practic orice lucrare/studiu ISPE elaborată pentru una din industriile sau instalaţiile aflate sub incidenţa Directivei conţin în mod obligatoriu atât calculele privind influenţa acestor Directive în costurile de producere, cât şi propuneri privind gestionarea optimizată a portofoliului de certificate la nivelul instalaţiilor industriale. În calitatea sa de consultant la nivelul instituţiilor guvernamentale, ISPE a elaborat o serie de documente strategice importante prin care a semnalat pe de o parte impactul legislaţiei europene asupra competitivităţii economice a sectoarelor industriale din România, pe de altă parte, modalităţile de atenuare a acestuia (prin accesarea unora dintre derogările propuse de legislaţia europeană). Valorificarea surselor de finanţare care se constituie în conformitate cu prevederile Directivei EU-ETS, pentru promovarea proiectelor cu impact semnificativ asupra…
Peste 2.600 de vizitatori din 110 ţări s-au întâlnit în capitala catalană pentru a discuta starea actuală şi viitorul pieţei carbonului şi finanţarea în domeniul climei. Accentul a stat şi pe stabilirea de relaţii, întrucât târgul Carbon Expo a oferit ocazia a 220 de expozanţi să prezinte proiectele şi soluţiile tehnologice actanţilor principali de pe aceste pieţe. Prioritare au fost apelurile expozanţilor la acţiuni solide şi semnalele guvernamentale clare pentru o schemă viitoare privind schimbările de mediu. Ţările participante au arătat că nu se află într-un impas, aşteptând un acord global, ci se dezvoltă continuu şi rapid prin iniţiative bazate pe pieţele locale. Au fost apreciate iniţiativele comerciale prezentate de ţări precum China, care a discutat despre noul său program pilot de a crea scheme de plafonare şi schimbare în patru oraşe şi două provincii. Aşa cum susţine Peter Zapfel, Şeful Coordonării de Politici din cadrul DG Clima la Comisia Europeană, „am privit spre vest – mai ales gândindu-ne la Statele Unite – pentru internaţionalizarea pieţei carbonului. Dar acum va trebui să privim spre est, la China şi Coreea de Sud." Conferinţa Carbon Expo a pus în prim‑plan problemele importante de azi şi de mâine, cum ar fi faza a…
Miercuri, 13 Iulie 2011 02:44

REW Istanbul 2011

Scris de
Dintre expozanţi mentionăm WEISE WATER SYSTEMS, din Germania, VONTRON MEMBRANE TECHNOLOGY CO, din China, MOLINARI OFFICINA MECCANICA, Italia, NIHOT RECYCLING TECHNOLOGY B.V., din Olanda, İZAYDAŞ, din Turcia, HITACHI, din Japonia, FESA FİLTRE LTD. ŞTİ., din Turcia, EPSILON PALFINGER, din Austria, BIOVERSAL INTERNATIONAL GmbH, din Austria, AUSTRIA, AIR-SEAL PRODUCTS, din Marea Britanie. În cadrul standului Infomediu Europa au fost prezenţi atât reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, ai Gărzii Naţionale de Mediu, cât şi partenerii economici care ne-au însoţit în acest an în Turcia: SetCar S.A., EcoSud, Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec, VIVANI Salubritate, Asociaţia AMDISC. Toţi vizitatorii interesaţi de România şi de piaţa românească în general au primit răspunsuri de la delegaţia română, formată anul acesta din: Silvian Ionescu - Comisar General al Gărzii Naţionale de Mediu; Nagy Iosif - Preşedinte Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului; Simona Săceanu – Director Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti; Genica Bădănoiu - Director adjunct Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti; Dana Haranaciu - Consilierul Comisarului General al Gărzii Naţionale de Mediu; Ninel Peia - Director Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov; Sorina Marin – Director Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti. În prima zi a conferinţei, delegaţia română s-a întâlnit cu reprezentanţi din…
Colectarea, transportul autorizat, depozitarea temporară şi eliminarea deşeurilor de substanţe toxice cu termen de valabilitate depăşit; Elaborarea de tehnologii, proiectarea şi execuţia de dotări tehnice pentru realizarea activităţilor de depoluare/decontaminare solicitate de clienţi; Eliminarea deşeurilor periculoase: băi galvanice, echipamente electrice cu ulei cu PCB, pesticide, mercur şi compuşi cu mercur, acizi reziduali, ape uzate industriale, soluţii uzate etc; Eliminarea reactivilor chimici, inclusiv toxici; Depoluarea depozitelor de carburanţi, a secţiilor de galvanizare şi a amplasamentelor industriale; Decontaminarea solurilor contaminate cu hidrocarburi, hidrogen sulfurat, mercur, pesticide; Decontaminarea transformatoarelor cu ulei cu PCB; Efectuarea de analize pentru diverşi beneficiari în vederea determinării conţinutului de PCB, în uleiuri, sol, apă. Principalele teme dezbătute în cadrul simpozionului au făcut referire la tehnologii de tratare a deşeurilor periculoase şi la instalaţiile folosite în activităţile de decontaminare. Scopul simpozionului, precum şi ultimele noutăţi tehnologice ale SETCAR le-am aflat chiar de la Directorul General, Iulian Franga care ne-a declarat că „este un moment de bilanţ după 17 ani de la înfiinţarea SETCAR si mai ales după 10 ani de când realizăm activităţi de mediu. Ne-am propus să trecem în revistă 10 decizii importante luate în aceşti ani. Şi rezultatul este unul pozitiv. Este un bilanţ al tehnologiilor de…
Un centru de colectare DEEE este un serviciu destinat comunităţii, un spaţiu amenajat conform standardelor europene, pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice într-un mod organizat şi în condiţii de deplină siguranţă, cu respectarea normelor de mediu. „Legislaţia impune existenţa unui centru de colectare a DEEE-urilor la un număr de 50.000 locuitori, dar nu mai puţin de unul în fiecare localitate. Noul nostru proiect vine în sprijinul autorităţilor, prin oferirea unor soluţii de colectare a DEEE-urilor la standarde europene, având în vedere atingerea cotei impuse de către Uniunea Europeană, şi anume 4 kg DEEE-uri colectate anual pe cap de locuitor, şi nu în ultimul rând protejarea mediului înconjurător”, a declarat Liviu Popeneciu, Preşedinte Asociaţiei Române pentru Reciclare RoRec. Constantin Hogea, Primarul Municipiului Tulcea a punctat importanţa acordată de tulceni înfiinţării primului centru de colectare a DEEE-urilor. „Suntem onoraţi să fim primii care deschid Reţeaua Naţională RoRec a Centrelor de Colectare, grija faţă de mediul înconjurător fiind una dintre priorităţile noastre. Locuitorii judeţului Tulcea au acum o soluţie la îndemână pentru colectarea la standarde europene a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice”, a adăugat Constantin Hogea, Primar Tulcea. De ce a fost ales Municipiul Tulcea, ca primă locaţie pentru Reţeaua…
În ultimii doi ani, piaţa certificatelor pentru dioxid de carbon s-a confruntat cu mai multe probleme, precum recomercializarea unor permise deja vândute, o escrocherie de tip phishing şi fraude cu taxa pe valoarea adaugată. Etape şi scheme de acordare a certificatelor de carbon Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene (EU Emission Trading Scheme - EU ETS) s-a aplicat în prima fază pentru perioada 2005 - 2007, iar a doua fază a schemei se desfăşoară în perioada 2008 – 2012. Cea de-a treia etapă a schemei EU ETS va avea o durată de 8 ani, în intervalul 2013 - 2020. Acordul de la Kyoto prevede, pentru ţările industrializate, o reducere a emisiilor poluante cu 5.2% în perioada 2008-2012 în comparaţie cu valorile emisiilor din 1990. Recent, Comisia Europeană (CE) a anunţat că aceste certificatele de emisii vor fi alocate cu titlu gratuit prin aplicarea aceloraşi reguli pentru toate statele membre, dar şi că începând cu 2013, majoritatea certificatelor alocate pentru instalaţiile EU ETS din sectorul energetic nu vor mai fi alocate cu titlu gratuit, ci urmând metoda licitaţiei. Comisia Europeană a stabilit şi un calendar pentru analiza şi monitorizarea instalaţiilor…
Datele statistice indică faptul că cei mai fierbinţi 11 ani din ultimii 125 de ani au fost după anul 1990, anul 2005 fiind considerat cel mai cald. Aceste creşteri ale temperaturii medii anuale sunt cauzate în primul rând de emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din activităţile umane. Emisiile antropogene globale anuale de CO2 aproape că s-au triplat în perioada 1960 – 2002, înregistrând o creştere cu cca 33% faţă de anul 1987. Pentru acest secol se preconizează o creştere a temperaturii medii anuale cu 1,4 – 5,80C (http://www.energy.eu/publications/KH7807164ENC_002.pdf). În contextul utilizat de cel de-al „4-lea Raport Global de Evaluare a Schimbărilor Climatice (AR4), schimbările climatice sunt definite ca: „ orice modificări în climat de-a lungul timpului, apărute fie datorită variabilităţii naturale fie ca rezultat al activităţii umane” iar adaptabilitatea este descrisă ca „acomodarea în sistemele naturale sau antropice ca răspuns la stimulii climatici actuali sau de perspectivă precum şi la efectele acestora” (http://www.ipcc.ch/). La nivel naţional, au fost elaborate: Strategia Naţională privind Schimbările Climatice (SNSC), precum şi Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice (PNASC). Pe baza acestor două documente a fost emis Planul Naţional pentru Adaptarea la efectele schimbărilor climatice (PNAd). Surse de emisii şi principalele…
Sâmbătă, 09 Iulie 2011 16:11

O nouă tehnologie. Epurarea terţiară

Scris de
1. Metode fizice de epurare avansată: 1.1 Microfiltrarea (micrositarea): Microfiltrarea sau micrositarea constă în trecerea apelor uzate epurate prin procedee mecano-biologice printr-o sită deasă, alcătuită dintr-o pânză de oţel inoxidabil, sau din masă plastică cu ochiuri extrem de fine, cu interspaţii microscopice. În timpul procesului de filtrare sunt reţinute pe site particulele rămase în apa epurată după decantoarele secundare şi ale căror particule sunt mai mici decât cele ale ochiurilor. 1.2 Filtrarea prin mase granulare: Filtrarea prin pământ de diatomee, prin nisip, sau prin nisip şi antracit este folosită cu bune rezultate pentru epurarea terţiară a apelor uzate. Prin aceste instalaţii şi în mod deosebit prin filtrele rapide de nisip, s-a asigurat reducerea materiilor solide în stare de suspensie şi a CBO5-ului, în paralel cu eliminarea fosforului şi a azotului. 1.3 Sisteme cu membrane pentru epurarea apelor uzate: Procesul cuprinde folosirea unor membrane imersate direct în bazinele tehnologice, acest lucru ducând la scăderea cheltuielilor de investiţie şi exploatare. Membranele imersate au o structură de fire tubulare, acestea funcţionează sub o depresiune slabă atrăgând apa curată spre interiorul firelor, lăsând în reactor masa biologică şi poluanţii. Cu ajutorul acestor tehnologii de epurare se reduce semnificativ încărcarea apelor uzate în CBO5, CCO,…
o staţie de trafic amplasată în localitatea Turnu Măgurele: evaluează influenţa traficului asupra calităţii aerului; raza ariei de reprezentativitate este de 10 – 100 m; poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10), şi parametrii meteo (directia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii). Punctele de control ale reţelei de monitorizare au fost alese astfel încât datele rezultate din analizele efectuate să furnizeze informaţii asupra poluării locale. Datele despre calitatea aerului, provenite de la staţii, sunt prezentate publicului cu ajutorul unui panou exterior amplasat în localitatea Alexandria (la intersecţia str. Dunării cu str. Bucureşti) şi cu ajutorul unui panou interior amplasat la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Teleorman. Cele două panouri indică atât valorile înregistrate în municipiul Alexandria cât şi în municipiul Turnu Măgurele. Din dorinţa de a informa cât mai prompt publicul, datele prezentate sunt cele transmise on-line de către senzorii analizoarelor din staţii (datele brute). Prin urmare, valorile trebuie privite sub rezerva că acestea sunt practic validate numai automat (de către software), urmând ca la centrul local al APM Teleorman să fie validate manual toate aceste date, iar ulterior să fie certificate…
Sâmbătă, 09 Iulie 2011 07:10

Desulfurarea

Scris de
Progresul tehnico-ştiinţific a afectat echilibrul om-natură prin accentuarea riscului real de epuizare a unor resurse naturale, modificarea calităţii aerului, apei şi solului, sporirea volumului şi a diversităţii deşeurilor, realizarea unor tehnologii generatoare de materiale reziduale şi toxice ce au constituit originea unor frecvente accidente, creând astfel, noi riscuri pentru sănătatea oamenilor şi a mediului. Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de noxe gazoase, pulberi şi aerosoli, ducând la probleme de mediu grave: schimbările climatice, poluarea urbană şi ploile acide. În acest context, este evident că problemele privind poluarea atmosferei să se trateze pe cât posibil în mod global. Organismele din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite studiază poluarea atmosferică a oraşelor, a zonelor industriale şi rurale. După mai multe statistici făcute, concentraţia dioxidului de sulf în atmosferă, în mai multe state dezvoltate, a scăzut ca urmare a aplicării diferitelor reglementări, dar există zone unde emisiile au crescut. Principalele surse de poluare industrială sunt: - Industria siderurgică şi metalurgică. Industria de prelucrare a minereurilor în vederea extragerii componenţilor feroşi sau neferoşi se bazează în special pe procedee de topire şi înnobilare la temperaturi înalte în urma cărora rezultă cantităţi extrem de mari de gaze nocive şi pulberi. - Industria…
EU ETS - primul sistem internaţional de comercializare al emisiilor de CO2 din lume, înregistrează cca. 11.500 de instalaţii mari consumatoare de energie din Uniunea Europeană, care emit aproape jumătate din emisiile de CO2 din Europa; schema include instalaţiile de ardere, instalaţiile de producere fontă şi oţel, fabricile de ciment şi var, fabricile de ceramică, hârtie, sticlă şi rafinăriile de petrol. Prin intermediul Planurilor Naţionale de Alocare (PNA), Statele Membre UE stabilesc cantitatea totală de certificate de emisii de GES (emisii de CO2) care se acordă la nivel naţional şi la nivel de instalaţie EU ETS. Prima perioadă de comercializare a fost 2005 – 2007, cea de-a doua este între 2008 – 2012, iar a treia perioadă va începe din 2013. În calitate de stat membru al UE, România a realizat prin HG nr.780/2006 transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2003/87/EC (EU ETS), care face parte din acquis-ul comunitar de mediu. În România, numărul total de instalaţii EU ETS, în care se desfăşoară activităţile prevăzute în Anexa nr. 1 a HG nr.780/2006, aşa cum rezultă din Planul Naţional de Alocare, se prezintă astfel: - anul 2007: 244 instalaţii; - perioada 2008-2012: 229 instalaţii. Directiva EU ETS stabileşte la nivelul statelor…
În prezent, omenirea se confruntă cu trei provocări majore: creşterea economică; consumul de energie şi resurse; conservarea mediului ambiant. În condiţiile specifice sectorului energetic sunt necesare investiţii care implică eforturi financiare semnificative. Transpunerea legislaţiei europene de mediu implică obligaţii deosebite pentru sectorul industrial şi implicit pentru cel energetic, obligaţii care nu se pot realiza decât prin utilizarea unor tehnici performante, care au ajuns acum la un nivel mondial de disponibilitate. Directiva europeană pentru instalaţii mari de ardere – 2001/80/EC – are ca scop îmbunătăţirea calităţii aerului în ţările Uniunii Europene şi protecţia contra riscurilor de sănătate datorate poluării aerului. Instalaţiile mari de ardere contribuie considerabil la emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, astfel că este necesară conformarea instalaţiilor mari de ardere existente la cerinţele stadiului actual al celor mai bune tehnici disponibile. Utilizarea acestora face posibilă arderea unor cărbuni inferiori, permiţând încadrarea funcţionării instalaţiilor energetice în prevederile reglementărilor europene de mediu. Efectele nocive ale oxizilor de azot sunt următoarele: ● dăunează organismului uman, ● determină formarea ploilor acide, ● contribuie la distrugerea stratului de ozon din stratosferă, ● influenţează clima prin accentuarea efectului de seră. Pentru a limita efectele nocive ale acestora, concentraţia oxizilor de azot…
Chiar dacă în privinţa integrării şi coerenţei structurale a zonelor situate de-a lungul frontierei româno – ucraniene s-au înregistrat progrese, nu putem ignora faptul că în acest domeniu persistă încă deficienţe serioase: § cooperarea inter-instituţională transfrontalieră este încă insuficient dezvoltată; § conexiunile dintre reţelele de infrastructură sunt încă insuficiente; § forumurile organizate pentru facilitarea apropierii dintre locuitorii şi instituţiile vecine sunt încă puţine. Pornind de la aceste premise, din iniţiativa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare, în parteneriat cu Primăria municipiului Satu Mare, s-a obţinut o finanţare în valoare de 780000 Euro pentru proiectul „Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier”, prin Programul Phare CBC România – Ucraina 2005 şi va fi finalizat în luna iunie 2009 urmărind realizarea unui „Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier” ce va avea ca scop extinderea infrastructurii de monitorizare a aerului în zona de frontieră şi dezvoltarea capacităţii instituţionale de acţiune şi cooperare în domeniul mediului. Obiectivele proiectului: Ø pe termen scurt Realizarea unui sistem modern de monitorizare a calităţii aerului şi comunicare în regiunea transfrontalieră; Creşterea capacităţii instituţionale de acţiune în domeniul educaţiei privind protecţia mediului; Crearea cadrului necesar pentru…
În scopul promovării cooperării transfrontaliere, Uniunea Europeană a alocat fonduri şi a organizat variate iniţiative şi programe, astfel Statele Membre participă într-o politică regională europeană co-finanţată de fonduri europene. Politica de vecinătate a Uniunii Europene prevede obiective ambiţioase bazate pe angajamente comune şi implementarea reformelor economice şi instituţionale. În acest sens, componenta „Dezvoltare economică şi socială” are ca obiectiv intensificarea cooperării economice şi sociale trasfrontaliere. Pe această prioritate, în cadrul Programului Phare CBC 2006 România – Republica Moldova, la măsura 1.1. – Protecţia mediului şi naturii – Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui, în parteneriat cu Asociaţia ECOVAS Vaslui – România şi Asociaţia Obştească Cutezătorul Făleşti -Republica Moldova derulează proiectul „Management comun România – Republica Moldova pentru protecţia calităţii aerului”, pe o durată de 14 luni, începând cu septembrie 2008. Proiectul contribuie la dezvoltarea unui sistem comun de management pentru protecţia calităţii aerului în regiunea de graniţă România – Moldova, prin înfiinţarea Centrului de Management Comun pentru Protecţia Aerului, instruirea specialiştilor de mediu din cadrul autorităţilor de mediu din România şi Republica Moldova, achiziţionarea şi amplasarea în zona de graniţă a unei staţii automate pentru monitorizarea calităţii aerului, asigurarea unui sistem informatizat de transmitere şi afişare a datelor în România şi…
Pagina 80 din 80

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: