Prin urmare, în temeiul Legii energiei electrice nr. 13/2007 şi a prevederilor Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie electrică din resurse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul nr. 42/2011, a fost emis Regulamentul de emitere a certificatelor verzi, denumit în continuare „Regulamentul”, aprobat prin Ordinul nr. 43/2011 şi publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 768 din 01.11.2011.
Aţi avut ocazia să vă întâlniţi cu membrii EEP, care reprezintă organismul ce reuneşte doar revistele nr. 1 de mediu din ţările europene. Care au fost principalele subiecte abordate? Le-am dat foarte multe cifre şi date concrete şi modul de organizare al managementului integrat al deşeurilor din România, pentru că asta i-a preocupat cel mai tare. În cadrul discuţiei cu membrii EEP am precizat faptul că noi nu am pregătit cum trebuia acest management şi că el nu este utilizat până la ultima resursă, respectiv până la cogenerare de energie sau de abur.
Comparativ cu târgurile organizate la noi în ţară, care credeţi că sunt cele mai importante diferenţe, pe care le-aţi observat, între aceste evenimente? Târgurile externe sunt mai cunoscute datorită bugetelor mari de care dispun şi de publicitatea aferentă. Sunt foarte importante organizarea şi marketingul. Ceea ce am notat şi mi s-a părut foarte interesant a fost organizarea de mese rotunde pe diverse teme de mediu. Pe site-ul târgului găseai toate informaţiile despre temă, oră, locaţie şi prezentatori. Te interesa tema? Te inscriai şi te prezentai. Erau fie mese rotunde, fie aranjate sub formă de amfiteatru, puneai întrebări sau doar asistai, într-un cuvânt erau discuţii libere pe teme de interes. România poate găzdui conferinţe şi expoziţii internaţionale la fel ca Franţa. Este important să reuşim să le organizăm şi să le facem atractive şi pentru publicul larg, nu numai pentru cei care se ocupă strict de acest domeniu.
Experienţa organizaţiei pe care o conduceţi în domeniul protecţiei mediului este mare. Care credeţi totuşi că sunt diferenţele între piaţa de specialitate din România şi cea din ţările Uniunii Europene? Având aceeaşi politică de mediu cu a celorlalte ţări ale Uniunii Europene, adică aceleaşi obiective, priorităţi, principii, programe de acţiune şi aceleaşi instrumente legislative de aplicare a politicii de mediu, aş spune că nu există diferenţe semnificative între „piaţa de mediu” din România şi cea din ţările UE. Sunt însă sectoare cum ar fi reciclarea deşeurilor, implementarea instalaţiilor pentru producerea energiei din surse regenerabile, conştien-tizarea şi educarea populaţiei privind reducerea consumului de apă şi energie, în care România este oarecum la început de drum şi acest lucru se vede. După părerea mea, ar fi un alt aspect care generează diferenţe majore şi anume abordarea problemelor de mediu pe traseul operator economic - consultant - autoritate de mediu şi mă refer aici la modul în care funcţionează acest veritabil parteneriat care îşi propune să evalueze, dar şi să rezolve, în mod real, problemele de mediu. Minimizarea, ori, mai grav, ignorarea cu bună ştiinţă a problemelor de mediu, duce la suportarea unor costuri foarte mari pentru operatori, afectează major credibilitatea şi, implicit,…
Ce procent din firmele ce activează în domeniul reciclării apelează la astfel de servicii? Nici companiile din domeniul reciclării deşeurilor nu fac excepţie, însă cred că aici lucrurile sunt pe cale să se schimbe în condiţiile în care proiectele privind sistemele regionale de management al deşeurilor urmează să fie preluate în gestiune de operatori privaţi prin intermediul procedurilor de licitaţie organizate de unităţile de implementare înfiinţate la nivelul fiecărui judeţ, iar activitatea de reciclare a deşeurilor rezultate din procesul de sortare devine o activitate complementară activităţii desfăşurate de către operatorii serviciului de salubrizare.
Târgul din acest an a avut şi o secţiune dedicată remedierii siturilor contaminate şi a gestionării deşeurilor industriale periculoase. Ce v-a atras atenţia, în mod deosebit, şi care dintre soluţiile prezentate ar trebui implementate în România? Secţiunea pe deşeuri periculoase a fost mai puţin medi-atizată decât celelalte şi, din păcate, aşa cum am mai spus, aici au fost doar câteva companii specializate în acest domeniu. O cauză poate fi, mă gândesc şi eu, faptul că în vestul Europei nu prea mai sunt multe de făcut în acest sens.
România a urcat pe locul 13 în topul celor mai atractive ţări din lume, privind investiţiile în energie regenerabilă, conform ultimului raport Country Attractiveness Indices, realizat de Ernst & Young. În noiembrie 2011, România a înregistrat un avans în privinţa tuturor criteriilor de clasificare comparativ cu august 2011 (data clasamentului precedent), astfel că indicele energiei eoliene este 51 (49 anterior), al energiei solare – 33 (32 anterior), energiei din biomasă – 44 (43 anterior), energiei geotermale – 41 (38 anterior) şi al infrastructurii – 45 (43 anterior). În total, Romania a obţinut, în 2010, 45 de puncte şi s-a clasat pe poziţia a 16-a.
Această scădere a producţiei se datorează secetei. De asemenea, producţia din centralele nuclearo-electrice a crescut cu 1,9%, la valoarea de 9,718 miliarde KWh. Pe de altă parte, o creştere a cunoscut-o energia produsă de sectorul eolian. Aici producţia a crescut cu 28.695%, în primele 10 luni din acest an, la 604,7 milioane KWh.
Sumele obţinute în urma scoaterii la licitaţie, prin platforma comună, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru sectorul aviaţie, se vor distribui Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, 70% din suma brută, şi Ministerului Mediului şi Pădurilor, 30% din suma brută. Ministerul Finanţelor Publice va avea calitatea de adjudecător, fiind instituţia care va scoate la licitaţie, în numele României, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe platforma comună de licitaţii de la nivelul UE. Sumele obţinute în urma scoaterii la licitaţie, prin platforma comună, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pentru instalaţiile staţionare, se vor distribui la bugetul de stat 29% din suma brută şi la ministerele beneficiare 71% din suma brută, în vederea implementării proiectelor care au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Anul trecut, emisiile au urcat cu 5,9% şi ameninţă eforturile globale de a reduce creşterea temperaturii la mai puţin de două grade Celsius. Descoperirile vin după ce un raport asemănător, realizat în septembrie de către Uniunea Europeană, a concluzionat că emisiile de dioxid de carbon au ajuns la 33 de miliarde de tone în 2010. Emisiile de CO2 au crescut, în 2010, cu 1,6 gigatone, cel mai mare nivel înregistrat vreodată.
Marți, 10 Ianuarie 2012 09:56

Natura 2000 are încă 166 de situri noi

Scris de
„Natura 2000”, reţeaua de arii protejate a Uniunii Europene, a întreprins recent o expansiune semnificativă, aducând sub tutelă încă 166 de situri noi, la cele 22.558 existente. Din cei aproape 18.800 km², 17.000 km² reprezintă zone marine. Reţeaua acoperă, în prezent, 18% din suprafaţa continentală a UE şi mai mult de 145.000 km² din mările sale. Aceasta cuprinde aproximativ 26.000 de situri, la care s-au adăugat recent încă 166 de situri noi din Marea Britanie, Franţa, Belgia, Grecia, Cipru, Ungaria, Lituania şi Italia.
În urma anunţării celei de-a doua etape a concursului a intrat în joc o nouă şcoală, anume „Geo Bogza” din Bălan, Harghita, după ce una dintre şcolile, din acelaşi judeţ, s-a retras. Aşadar, şcolile din ambele judeţe au colectat şi cumulat 9.582 kilograme de hârtie, în scădere cu 11,9%, faţă de prima etapă când au fost 10.877 kg. În ceea ce priveşte deşeurile din PET, şcolile au strâns 2.759 kg, mai puţin cu 24,2%. Din Covasna au fost strânse 1.297 kg PET, şi din Harghita 1.462 kg. Şcolile din cele două judeţe au strâns şi sticlă, cantitatea colectată ajungând la 1.308 kg. La capitolul deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice au fost strânse 5.468 kg, cu 41,4% mai multe kilograme decât în prima etapă. Dintre acestea, 3.830 kg au fost din Covasna şi 1.630 kg din Harghita.
Grupul de Presă REPORTER, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Ilfov, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Bucureşti, Inspectoratul Şcolar Judeţean Ilfov şi Inspectoratul Şcolar Bucureşti au susţinut 11 ore de ecologie în şcoli din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Acestea au colectat 58,1 metri cubi de hârtie, cu 1,93% mai puţin decât în prima etapă, când au însumat 59,25 mc. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte deşeurile din PET au fost colectate 44,6 mc, cu 5,68% mai mult, iar la capitolul DEEE au fost 1.537 kg, în creştere cu 64,3%, faţă de ediţia precedentă.
Iniţiativa în cele ce urmează a fost luată de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), prin emiterea Ordinului 509 / 2011. Aşadar Ordinul 509 / 2011 emis de preşedintele ANRMAP face referire la următoarele prevederi: Criteriile de calificare Criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură concretă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, iar nivelul cerinţelor minime solicitate, prin documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probează îndeplinirea lor se vor limita numai la cele strict necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului.
De ce este polibestul un ecomaterial? Masele plastice se reciclau oricum, dar azbocimentul nu avea o altă modalitate de recuperare la nivel mondial decât prin îngropare în pământ. Să ne gândim ce eşec reprezenta pentru omenire faptul că s-a produs atâţia zeci de ani azbociment şi singura soluţie era îngroparea sa. Soluţia mea este ca, prin câteva procese mecanice, să combinăm masele plastice cu azbocimentul, în aşa fel încât să le reutilizăm. În momentul de faţă se mai produce azbociment în Thailanda, Indonezia, India, China, Ucraina şi Republica Moldova. În Uniunea Europeană s-a oprit producţia de azbociment din cauza faptului că, în procesul de producere a produsului, muncitorii sunt supuşi cancerului pulmonar sau azbestozei, boală profesională.
Care este scopul proiectului? Prin implementarea acestui proiect, operatorul regional S.C. Apă-Canal Ilfov S.A. a deschis drumul unor parteneriate durabile în plan regional. Astfel, va oferi locuitorilor accesul neîngrădit la un sistem fiabil şi eficient, care va respecta cei mai înalţi indici de performanţă. Investiţiile care vor fi realizate, în scopul extinderii şi modernizării serviciilor de utilitate publică, reprezintă fundamentul dezvoltărilor socio-economice, baza creşterii nivelului de trai, îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi standardelor de mediu, prin care se vizează în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.
Supravegherea sistematică a calităţii aerului, prin laboratoarele Reţelei Naţionale de Supraveghere a Calităţii Aerului, relevă faptul că nivelul de poluare a atmosferei se menţine ridicat în unele zone de pe teritoriul ţării, depăşindu-se concentraţia maximă admisă pentru unele dintre noxele evacuate în mediu. Poluarea aerului şi a apei, lipsa parcurilor şi în general a spaţiilor verzi, defrişarea pădurilor, precum şi ameninţările cu dispariţia a unor specii de animale sunt, de asemenea, probleme stringente.
În sfârşit acum avem ordonanţa. A trebuit să analizăm totuşi să nu fie o suprafinanţare prin faptul că unii primesc bani de la Fondul de Mediu sau Ministerul Economiei şi primesc şi certificatele verzi. Am reevaluat strategia energetică a României pentru că noi trebuie să mărim la 24%, ceea ce înseamnă energie regenerabilă în cuantum total al energiei până în 2020. În momentul de faţă noi suntem la 6-7%, deci foarte jos. Dar sunt investiţii puternice în eoliene, în biomasă trebuie să vedem, vin şi fotovoltaice şi altele”, a spus Laszlo Borbely. Potrivit acestuia, anul viitor creşte cu minim preţul energiei pentru că nu vor fi probleme.
El a mai spus că este considerată infracţiune dacă omul fură mai mult de 5 metri cubi de lemn, iar 75% din procesele verbale sunt între 4,5 şi 4,8 metri cubi. Potrivit acestuia există un protocol încheiat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, intitulat „Scutul pădurii”. În cadrul acestui protocol, au fost organizate descinderi inopinate, în urma cărora au fost aplicate amenzi. „Am avut vreo 35 de descinderi inopinate care s-au lăsat cu amenzi. Dar, dacă vă uitaţi la eficienţa acestor dosare, care ar trebui instruite, doar 0,5% din ele se duc până în faza finală, iar altele se pierd pe drum”, a subliniat Laszlo Borbely.
iar Finlanda avea în anul 2000 aproximativ 23,3 milioane ha de teren împădurit, iar în 2010 puţin peste 23,2 milioane ha, ceea ce reprezintă o scădere de 0,15%. În termeni relativi, cele mai mari extinderi în zonă împădurită s-au înregistrat în Irlanda (21,4%), în timp ce Bulgaria şi Letonia au înregistrat creşteri mai mari de 10%. În termeni absoluţi, patru state membre au înregistrat o extindere în exces de 400.000 de ha, şi anume Franţa, Bulgaria, Italia şi Suedia, cel din urmă stat înregistrând cea mai mare creştere (594.000 de ha).
Pagina 79 din 81

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: