• Webbanner Ecomondo
  • Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Web 04072019
Restul regnului animal şi vegetal suferă sau este supus presiunilor, în special celor determinate de activitatea omului. De exemplu, un sfert din speciile de animale se confruntă cu riscul dispariţiei. Printre acestea se numără foca-călugăr mediteraneeană (Monachus monachus), linxul iberic (Lynx pardinus) şi broasca Karpatos (Pelophylax cerigensis). Diminuarea biodiversităţii reprezintă o pierdere enormă, afectând sistemele naturale de care depind economia şi societatea. Alături de schimbările climatice, pierderea biodiversităţii reprezintă cea mai gravă ameninţare la adresa mediului.
Muflonul euopean (Ovis ammon musimon) Specie cu răspândire mediteraneană (pe baza ultimelor descoperiri, muflonii europeni sunt originari din insulele Sardinia şi Corsica), strămoşul direct al oii domestice a fost dintotdeauna una dintre cele mai preţuite specii de vânat. Acesta e şi motivul pentru care a fost colonizat nu doar în ţara noastră, ci în aproape toată Europa. Un prim lot de mufloni a fost eliberat în celebrul (astăzi) ţarc de vânătoare de la Balc, din judeţul Bihor. În cursul celui de-al doilea război mondial, ţarcul a fost distrus, populaţia rurală înfometată vânând toţi muflonii. Aventura românească a muflonului în România a început în anul 1966, când statul român a cumpărat un lot de 27 exemplare din Austria. La acest nucleu s-au adăugat alţi 6 mufloni, oferiţi de grădinile zoologice din ţară. Cei 33 de mufloni au fost eliberaţi în pădurile Negureni şi Mihai Eminescu, din sudul judeţului Constanţa, precum şi în apropierea oraşului Cernavodă. În prezent, se pare că mai trăiesc mufloni doar în judeţul Constanţa. Cerbul lopătar (Dama dama) În cazul acestei specii impresionante de cervide, se poate vorbi de o revenire. Cerbul lopătar - mai sigur, o subspecie a acestuia adaptată la clima rece, a trăit şi pe…
Astăzi în jur de 800 de specii de plante sunt în pericol de dispariţie şi majoritatea resurselor piscicole din Europa au scăzut sub limita de siguranţă, ceea ce face ca Natura 2000 să fie un instrument esenţial pentru salvarea capitalului natural. Declararea siturilor protejate Natura 2000 are la bază două directive ale Uniunii Europene care reglementează modul de selectare, desemnare şi protecţie a siturilor: Directiva Păsări (1979) pe baza căreia au fost declarate Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) și Directiva Habitate (1992) pe baza căreia au fost declarate Ariile Speciale de Conservare (SCI). Siturile au fost deliminate pe baza identificării ştiinţifice a habitatelor şi speciilor de pe teritoriul lor. La sfârşitul anului 2010, în Uniunea Europeană existau 26.106 situri Natura 2000, acoperind circa 20% din teritoriul total pe o suprafaţă de 949.910 kmp.
Rezultatele provin din ultimul Raport anual privind apa pentru scăldat al Agenției Europene de Mediu (EEA) şi al Comisiei Europene, care descrie calitatea apei înregistrată în ultimul an în peste 22 000 de zone de scăldat (plaje, râuri și lacuri) din toată Europa. Comisarul pentru mediu, Janez Potočnik, declara: „Calitatea apei de care dispun plajele şi alte zone de scăldat este una din cele mai importante preocupări de mediu ale cetăţenilor europeni. Dar în mai multe ţări există încă probleme cu poluarea provenind din agricultură şi din apele uzate menajere, aşa că sunt necesare mai multe eforturi pentru ca publicul să beneficieze de apă sigură şi curată”, a declarat Jacqueline McGlade, profesor şi director executiv al Agenţiei Europene de Mediu.
Un studiu realizat de departamentul Scripps Institution of Oceanography din cadrul Universităţii California San Diego a relevat că în apa oceanelor se găseşte în prezent de 100 de ori mai mult plastic decât în anii '70. Aceste bucăţi de plastic sunt deseori confundate cu hrană şi înghiţite de vieţuitoarele marine, iar apariţia acestui material în oceane avantajază dezvoltarea anumitor specii, ducând la dezechilibre în ecosistemele marine.
Constructorii indieni de la compania auto Tata Motors au anunţat că au trecut în faza a doua a proiectului de dezvoltare a primei maşini din lume care funcţionează doar cu aer. Inven-tatorul francez al tehnologiei, Guy Negre, a reuşit să dezvolte doar o serie de prototipuri care utilizează aer comprimat, stocat în mai multe rezervoare aflate sub maşină şi care este eliberat treptat, oferind suficientă forţă pentru a propulsa motorul.
Miercuri, 13 Iunie 2012 21:36

Sibiul reciclează

Scris de
În cadrul Campaniei Sibiul Reciclează, va fi promovat în rândul cetăţenilor proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în Judeţul Sibiu”, cofinanţat de UE prin FEDR. Locuitorilor prezenţi la întâlniri vor afla modul în care vor fi gestionate deşeurile generate în localitatea lor.
Poluarea cu nutrienţi din gunoiul de grajd este tema principală a unui proiect finanţat de Ministerul Mediului şi Banca Mondială, prin care se vor dota gospodăriile individuale cu platforme de depozitare a acestui tip de gunoi (astfel încât să nu mai aibă loc scurgeri care poluează apele şi solul).
Miercuri, 13 Iunie 2012 21:30

Gazeificarea deşeurilor la Braşov

Scris de
În Săcele, Jud Braşov, funcţionează o staţie experimentală de valorificare a deşeurilor, printr-un procedeu mai rar întâlni: gazeificarea cu ajutorul plasmei – considerată a patra stare de agregare. Materialele reciclabile (hârtie, cartoane, sticlă, plastic) sunt sortate, iar restul deşeurilor sunt mărunţite, apoi trimise în gazeificator, unde are loc iniţial o preîncălzire a deşeurilor (180-190 grade Celsius).
Proiectul cu titlul „Biomasa înlocuieşte lemnul de foc” al Fundaţiei Terra Mileniul III a câştigat National Energy Globe în cadrul celei mai importante competiţii de soluţii de mediu, distincţie considerată „Oscarul pentru mediu”. Prin intermediul proiectului, se urmăreşte valorificarea deşeurilor agricole şi utilizarea acestora pentru încălzirea clădirilor din comuna Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi.
Operatorii economici, producători şi importatori de ambalaje de desfacere, producători/importatori de produse ambalate, precum şi cei care supraambalează produse ambalate, care îşi îndeplinesc în mod individual obiectivele privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, sunt obligaţi să raporteze agenţiei judeţene/regionale pentru protecţia mediului datele privind cantităţile de deşeuri de amabalaje, conform Ordinului Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 794/2012.
În continuarea articolului, la alin. (4) se precizează că „persoanele desemnate trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate”. În Anexa 1 a actului normativ sunt definiţi termenii: deţinător de deşeuri - producătorul deşeurilor sau persoana fizică ori juridică ce se află în posesia acestora, producător de deşeuri - orice persoană ale cărei activităţi generează deşeuri, producător de deşeuri sau orice persoană care efectuează operaţiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziţiei acestor deşeuri şi comerciant - orice întreprindere/operator economic care acţionează în nume propriu pentru cumpărarea şi pentru vânzarea ulterioară a deşeurilor, inclusiv acei comercianţi care nu intră fizic în posesia deşeurilor. Cu titlul de exemplu, doar în activitatea de birou se generează cca. şapte tipuri de deşeuri (hârtie/carton, plastic, menajere, DEEE, cartuşe de imprimantă, becuri/ neoane, baterii portabile) din care patru sunt periculoase.
Astfel, inventatorul japonez Akinori Ito a dezvoltat o maşinărie care poate recicla plasticul, de tipurile PE (polietilenă - pungi de plastic, unele haine, dopurile PETurilor, ambalaje de cadouri etc), PP (polipropilenă - recipienţi de plastic, flacoane de medicamente, funii, componente auto etc) şi PS (polistiren - caserola de mâncare, styrofoam etc), prin topirea şi transformarea în ulei ce poate fi utilizat apoi ca şi combustibil. „Plasticul este făcut, de fapt, din petrol. Ne-am gândit că nu poate fi foarte dificil să converteşti plasticul într-un combustibil”, a spus inventatorul japonez. Aparatul care face acest lucru posibil foloseşte doar electricitate şi apă.
Cum vi se pare ediţia din acest an? MS: Mai mult decât impresionant ca diversitate, ca grad de reprezentare pentru ţări cu tradiţie pe parte de tehnologii de reciclare, sisteme de colectare şi aşa mai departe. Haideţi să facem o paralelă între ceea ce se întâmplă de câţiva ani şi la noi în România, mă refer aici la colectare, la reciclarea deşeurilor. VP: Din păcate, la capitolul colectare nu ne putem lăuda ca ţară. Ideea este următoarea: cu cât colectezi mai mult, cu atât devii mai interesant pentru cei care reciclează. Avem o mare capacitate de tratare în România, dar deocamdată, la nivel naţional nu se colectează cât se poate recicla. Dacă vom depăşi această capacitate, cu siguranţă vom deveni interesanţi pentru industria de profil din Europa.
A câta oară participaţi la IFAT ENTSORGA şi ce anume v-a stârnit interesul în cele cinci zile ale târgului? Am fost prezenţi în fiecare an la acest târg unic încă de la apariţia acestuia. Pe vremea când IFAT şi ENTSORGA erau două târguri separate, în München şi Köln, Remondis a participat ca şi co-organizator al ENTSORGA. Aş putea spune că am avut un rol important în dezvoltarea acestui târg.
Care este situaţia staţiilor de epurare din România în acest moment? Ne-am integrat în UE, ce trebuie să facem în acest sector? Este foarte simplu: odată cu aderarea României la UE, automat am preluat şi o serie de obligaţii. Acestea constau în atingerea unor ţinte de reciclare, respectiv de valorificare deşeuri. Din staţiile de epurare se generează în mod natural două tipuri de nămoluri: periculos şi nepericulos. Pentru ambele trebuie găsite soluţii de valorificare, astfel încât să minimizăm cantităţile depozitate. Una dintre acestea este, de exemplu, pentru nămolul clasificat ca nepericulos, amestecarea cu deşeuri biodegradabile de tip vegetal şi obţinerea unui compost. Pentru cel periculos – uscarea lui şi valorificarea în instalaţii termice autorizate, prin ardere.
Cu ce noutăţi au venit organizatorii anul acesta? Aş vrea să evidenţiez faptul că prin buna organizare, infrastructură, informare şi ghidaj, la care se adaugă numărul ridicat de expozanţi şi vizitatori ce a crescut comparativ cu alte ediţii, a devenit cel mai puternic târg de profil din Europa. Tot legat de spaţiul propriu-zis, organizatorii au fost inspiraţi când au instalat, împreună cu una dintre companiile expozante, un cub imens chiar în faţa intrării. Astfel, s-a încurajat colectarea telefoanelor mobile nefolosite în scopul reciclării. Organizatorii au oferit posibilitatea câştigării, prin tragere la sorţi, a două telefoane mobile de ultimă generaţie, în fiecare zi, pe parcursul desfăşurării târgului. În a treia zi, trei sferturi din suprafaţa cubului era plină cu telefoane mobile strânse de la participanţi. De asemenea, organizatorii au oferit workshop-ul pe tema conţinutului unui telefon mobil: „Ce materii prime şi materiale rare sunt folosite şi care este procesul recuperării materialelor prime şi rare”.
Consideraţi că ar fi importantă o prezenţă mai mare la târg a firmelor româneşti? Consider că în primul rând oamenii de afaceri ar trebui să vină în număr mai mare la acest târg, să înveţe să facă afaceri în acest domeniu şi după aceea să avem şi noi firme la fel de puternice ca cele pe care le văd aici şi să putem să avem un cuvânt de spus, atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă în acest domeniu al întregii tehnologii care vizează de la colectare deşeuri, reciclare deşeuri, biomasă la obţinerea de energie verde. Sunt foarte multe posibilităţi de a face afaceri în acest domeniu şi sunt foarte bănoase.
Din experienţa dumneavoastră, care sunt cele mai bune metode pentru a nu irosi deşeurile? Din experienţa Statelor Membre, o combinare a următoarelor elemente reprezintă cea mai bună cale de îmbunătăţire a gestionării deşeurilor: - Taxe şi/sau interdicţii pentru depunerea deşeurilor în gropile de gunoi şi incinerarea lor – cantitatea de gunoaie ajunse în gropile de gunoi şi în incineratoare a scăzut în ţările în care au fost introduse interdicţii sau taxe pentru aceste metode de tratare; - Sistemele de plată în funcţie de cantitatea de gunoi generată s-au dovedit foarte eficiente în împiedicarea producerii de deşeuri, încurajând astfel cetăţenii să participe la colectarea separată a acestora; - Programele de responsabilizare a producătorilor au permis câtorva State Membre să strângă şi să redistribuie fondurile necesare în vederea îmbunătăţirii colectării separate şi a reciclării.
Conferinţa a fost deschisă de domnul Luca Serena, Preşedinte Cofindustria România, care a spus că „În România s-au făcut paşi foarte importanţi în ultimii ani, prin legi care susţin utilizarea energiei regenerabile. Reglementările sunt cele care stabilesc succesul sau insuccesul în acest domeniu, iar birocraţia întârzie lucrările. Foarte importantă este stabilitatea legislativă şi neaplicarea retroactivă a noilor reglementări”. România este în prezent a 40-a ţară în lume şi a 13-a în Europa ca atractivitate pentru investiţii în energii din surse regenerabile (ESR). Legislaţia primară în acest domeniu este repre-zentată în special de L 220/2008 + modificarile din 2011, Ordonanţa 29/2010, OUG 88/2011, iar cea secundară de Ordinele ANRE 42, 43, 44 si 45 din 20.10.2011, norma 51 şi alte reglementări ce pot fi găsite pe website-urile ANRE şi OPCOM.
Pagina 78 din 84

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: