• Web IMM
  • Web Ecoatitudine
  • WebMD
Infomediu Europa

Infomediu Europa

Marele Zid Chinezesc a fost acoperit în această săptămână de un strat de zăpadă, numeroase imagini cu obiectivul turistic fiind postate pe rețelele de socializare.

Autoritățile chineze au emis avertizări de căderi de zăpadă în nordul țării, acestea afectând și Beijingul. Peste 200 de zboruri au fost anulate, iar aeroportul din Beijing a fost chiar închis pentru câteva ore, duminică.

Căderile de zăpadă sunt unele dintre cele mai mari din luna noiembrie, mai multe școli și drumuri fiind închise, informează CNN.

Aceasta este cea mai rece lună noiembrie din ultimii 60 de ni, temperaturile maxime atingând marți doar -4 grade Celsius. Temperatura maximă medie în luna noiembrie este de 8 grade Celsius în China. În Beijing, cea mai mică temperatură înregistrată vreodată în luna noiembrie a fost de -12 grade Celsius, în 1970.

Milioane de păianjeni au invadat un cartier din orașul american Memphis, construind o pânză ce se întinde pe o lungime de aproape un kilometru, informează NY Daily News.

”Nu am mai văzut niciodată așa ceva. Este ca un film horror. Sunt în aer, pe casă, pe ferestre, sunt peste tot”, a declarat o localnică.

Experții sunt de părere că acești păianjeni probabil s-au aflat în zonă de ceva timp, dar au trecut neobservați.

”Pe câmpuri și pe pajiști sunt deseori milioane de păianjeni care nu sunt observați și apreciați de oameni. Nu aș vrea să locuiesc într-o lume în care acest lucru nu mai este posibil. Prezența acestor păianjeni ne spune că totul este în regulă cu natura în acest loc”, a declarat Steve Reichling, curator la grădina zoologică din Memphis.

Locuitorii orașului nu sunt însă de aceeași părere, aceștia susținând că păianjenii trebuie omorâți pentru siguranța oamenilor.

Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben de ninsori și strat consistent de zăpadă pentru mai multe județe din țară, valabilă din 24 noiembrie de la ora 16:00 până pe 25 noiembrie la ora 14:00.

În intervalul menţionat, temporar va ninge în zona de munte, iar în Carpaţii Meridionali şi în cea mai mare parte a Carpaţilor Orientali se va depune strat de zăpadă, local mai consistent. Treptat, vor predomina ninsorile şi în estul şi sudul Transilvaniei, precum şi în Subcarpaţii Moldovei.

Trecător şi izolat, precipitaţii mixte vor fi şi în zonele deluroase din restul teritoriului. În sudul şi sud-estul ţării se vor cumula cantităţi de apă ce pot atinge pe arii restrânse 15...20 l/mp. Precipitaţii, local mai abundente, se vor semnala şi pe parcursul zilelor următoare.

 

Administrația Națională de Meteorologie a realizat o estimare a temperaturilor și cantităților de precipitații în perioada 23 noiembrie - 6 decembrie, pentru fiecare regiune a țării. Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

BANAT

În cea mai mare parte a intervalului, valorile termice vor fi apropiate de cele caracteristice în ultima decadă de noiembrie și la începutul lunii decembrie, dar vor fi și zile cu vreme mai rece decât normal. Astfel, în medie, vor fi maxime termice de 5...9 grade si minime de 0...4 grade, iar temperaturi mai scăzute vor fi posibile în perioadele 25-26 și 28-29 noiembrie.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor se va menține relativ ridicată pe parcursul celor două săptămâni de prognoză. Vor fi mai ales ploi, ce pot cumula local cantități de apă mai însemnate, dar temporar vor apărea precipitații mixte.

CRIȘANA

Pe parcursul celor două săptămâni de prognoză, regimul termic va fi caracterizat de valori apropiate de mediile climatologice specifice perioadei, astfel că se vor înregistra medii ale maximelor de 4...7 grade și ale minimelor de 0...4 grade. Vor fi și perioade, cel mai probabil în datele de 25-26 și 28-29 noiembrie, când sunt estimate temperaturi mai scăzute, ce vor caracteriza o vreme mai rece decât obișnuit.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor se va menține relativ ridicată de-a lungul intervalului de referință. Vor fi mai ales ploi, ce pot fi moderate cantitativ, dar temporar vor aparea precipitații mixte.

TRANSILVANIA

În intervalul celor două săptămâni de prognoză, sunt estimate temperaturi ce se vor situa în general în jurul celor normale în această perioadă din an, cu maxime de 3...7 grade si minime de -3...2 grade, mediat pe regiune. Vor fi însă și zile cu o vreme rece, mai ales la sfârsitul primei săptămâni (zilele de 28 și 29 noiembrie).

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor - în general moderate cantitativ - va fi relativ ridicată pe parcursul intervalului de referință. Vor fi ploi, dar temporar și lapoviță sau ninsoare, în special în zonele perimontane.

MARAMUREȘ

În cea mai mare parte a intervalului, se vor înregistra valori termice în jurul celor obișnuite în ultima decadă de noiembrie și la începutul lunii decembrie, dar vor fi și zile cu vreme mai rece decât normal. Astfel, în medie, vor fi maxime de 4...7 grade și minime de -2...0 grade, iar temperaturi mai scăzute vor fi posibile la sfârșitul primei săptămâni.

Precipitațiile vor apărea cu o probabilitate mare pe parcursul întregului interval, dar vor fi slabe sau moderate cantitativ. Vor predomina ploile, temporar fiind de asteptat și precipitații mixte.

MOLDOVA

Mediile valorilor de temperatură se vor apropia de normalul pentru ultima decadă de

noiembrie și începutul lunii noiembrie, fiind estimate maxime de 4...7 grade și minime de -2...3 grade. Față de aceste valori mediate pe regiune sunt de așteptat temperaturi mai ridicate în sudul regiunii, dar o vreme ceva mai rece în partea sa nordică.

Probabilitatea pentru precipitații va fi ridicată în special pe parcursul primei săptămâni de prognoză când local, mai ales în sud, se pot cumula cantități de apă mai mari. În nord și în dealurile subcarpatice temporar vor fi și lapovițe sau ninsori, iar în restul regiuni vor predomina ploile.

DOBROGEA

Chiar daca vor scădea semnificativ față de intervalul anterior, valorile de temperatură se vor menține mai ridicate decât cele obișnuite în această perioadă din an, atât ziua când vor fi în medie 8...13 grade, dar cu precădere pe timpul nopților când se vor înregistra între 5 și 9grade.

Probabilitatea pentru ploi (în general moderate cantitativ) va fi ridicată, în special pe parcursul primei săptămâni de prognoză.

MUNTENIA

Chiar dacă scăderea de temperatură față de săptămâna care s-a încheiat va fi semnificativă, valorile se vor menține în general mai ridicate decât mediile climatologice specifice la sfârșit de noiembrie și începutul lunii decembrie, cu precădere la valorile nocturne. Astfel, se vor înregistra maxime de 7...11 grade și minime de 1...6 grade, mediat pe regiune, valori mai mici fiind posibile în perioada 29-30 noiembrie.

Probabilitatea pentru ploi va fi ridicată, în special pe parcursul primei săptămâni de prognoză, când vor fi posibile și cantități de apă mai însemnate.

OLTENIA

În intervalul celor două săptămâni de prognoză, sunt estimate temperaturi ce se vor situa în jurul celor normale în această perioadă din an, cu maxime de 6...9 grade și minime de 0...4 grade, mediat pe regiune. Vor fi însă și nopți cu o vreme mai rece, cu temperaturi ușor negative.

Probabilitatea pentru ploi va fi ridicată, mai ales pe parcursul primei săptămâni de prognoză, când local se vor cumula cantități de apă mai însemnate.

LA MUNTE

Regimul valorilor termice va fi unul apropiat de cel normal pentru perioada din an în care ne aflăm. Astfel, media temperaturilor maxime va fi de 0...2 grade, iar minimele vor fi exclusiv negative, urmând a se situa în general între -7 și -4 grade.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor se va menține ridicată, în special pe parcursul primei săptămâni. La peste 1400 m altitudine vor predomina ninsorile, care temporar pot fi mai consistente, iar la altitudini mai mici vor fi si lapovițe sau chiar ploi. Izolat se va depune polei.

 

Cu mai puțin de două săptămâni înaintea unui summit global crucial pe teme climatice, ce va avea loc la Paris, specialiștii avertizează că Pământul se află deja la jumătatea limitei de creștere climatică ”controlabilă”, informează CNN.

Date furnizate de NOOA arată că temperatura medie a lunii octombrie a fost cu 0,98 grade Celsius mai mare decât media înregistrată în trecut, ceea ce reprezintă cea mai mare temperatură înregistrată la nivel global în această perioadă a anului.

Luna octombrie 2015 a înregistrat mai multe recorduri îngrijorătoare:

  • cea mai caldă lună octombrie observată (în 136 de ani)
  • cea mai caldă lună comparată cu media perioadei (din 1.630 de luni)
  • cea de-a șasea lună consecutivă care bate recordul de temperatură ridicată
  • șapte din cele 10 recorduri de temperatură s-au înregistrat în 2015.

Aceste studii duc la concluzia că anul 2015 va deveni cel mai cald an din istoria planetei, depășind recordul de anul trecut.

Dacă temperatura Pământului va crește cu două grade Celsius – ”zona controlabilă” – vor apărea fenomene greu de controlat: mai multe incendii de pădure, uragane de intensitate mai mare, mai multe specii în pericol de extincție, topirea continuă a gheții arctice, scăderea surselor de apă potabilă.

Greenpeace a lansat raportul ”Dependența de pesticide a Europei: Cum dăunează agricultura industrială mediului nostru înconjurător”, care examinează modul de utilizare a pesticidelor de sinteză în Europa și efectele grave pe scară largă pe care acestea le au asupra mediului, inclusiv modul în care ele degradează unele servicii ecosistemice esențiale. De asemenea, documentul propune metode de consolidare a reglementărilor ce au rolul de a controla utilizarea pesticidelor.

De mai multe decenii, sistemul agricol global se bazează pe aplicarea pe scară largă a sute de tipuri de pesticide de sinteză, determinând astfel construcția și consolidarea unor adevărate imperii comerciale, dar și deprinderea unor rutine de aplicare a pesticidelor, tendință în creștere pe continentul european, dar și la nivel mondial. Utilizarea produselor agro-chimice reprezintă însă un risc pentru faună și pentru mediul înconjurător. În Uniunea Europeană, aproximativ una din patru specii (24,5%) dintre cele vulnerabile sau periclitate sunt amenințate de apele reziduale din agricultură, inclusiv datorită folosirii de pesticide și îngrășăminte chimice. Din ce în ce mai multe date științifice disponibile la nivel global demonstrează, pe lângă efectul imediat al toxicității acute, și pe cele subtile, sub-letale, și de asemenea și faptul că pesticidele nu sunt o armă precisă, care să vizeze doar speciile țintă de dăunători. Efectele lor provoacă pierderi semnificative de biodiversitate, prin reducerea populațiilor mai multor organisme din cadrul ecosistemelor agricole, dar și de-a lungul lanțurilor trofice, substanțele toxice din amestecul de pesticide înfluențând declinul mai multor specii. Un alt aspect important îl reprezintă faptul că pesticidele au o distribuție largă în mediul înconjurător și pot fi transportate la distanțe semnificative față de zonele în care au fost aplicate inițial.

În anul 2015, în urma analizării a peste 800 de rapoarte științifice, “IUCN Task Force on Systemic Pesticides” a semnalat un declin catastrofal al insectelor din Europa. Efectele negative pot fi devastatoare, având în vedere faptul că 70% dintre principalele 124 de alimente vegetale, folosite în mod direct pentru consumul uman, așa cum este cazul merelor, sunt dependente de polenizare pentru obținerea unor fructe de bună calitate, sau pentru un randament de producție crescut.

Începând cu decembrie 2013, datorită efectelor negative semnificative înregistrate asupra coloniilor de albine și bondari, Comisia Europeană a restricționat folosirea pe o perioadă de 2 ani a 3 insecticide din clasa neonicotinoide: imidacloprid, tiametoxam și clotianidin. Pe parcursul acestei perioade se spera creșterea performanței coloniilor de bondari pe culturile agricole, dar din nefericire nu este efectuată nicio monitorizare riguroasă în acest sens. De asemenea, în România nici nu ar avea sens o astfel de monitorizare, deoarece Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a facilitat și în 2014 și în 2015 obținerea mai multor derogări în vederea folosirii în continuare a acestor substanțe în agricultura românească.

“Solicităm revizuirea de urgență a obiceiurilor dăunătoare dictate de agricultura chimizată. Schimbarea ar trebui să plece de la liderii noștri politici, care trebuie să adopte poziții publice împotriva folosirii pesticidelor chimice și să sprijine tranziția către o agricultură durabilă, ecologică”, a declarat Alexandru Riza, coordonator de campanii Greenpeace România.

Rezumatul raportului în limba română este disponibil aici, iar raportul integral în limba engleză este disponibil aici.

Cele 195 de state membre prezente la a 38-a Conferinţă Generală UNESCO, desfăşurată la Paris, au decis recunoaşterea oficială a geoparcurilor internaţionale ca geoparcuri UNESCO. Aceasta este o recunoaştere, la nivel guvernamental, a importanţei patrimoniului geologic şi a siturilor geologice cu valoare deosebită, a necesităţii integrării lor în activităţile de conservare a peisajelor, precum şi a patrimoniului material şi imaterial.

În urma acestei hotărâri, toate geoparcurile internaţionale din Reţeaua Globală a Geoparcurilor, inclusiv Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, devin situri UNESCO de importanţă geologică, în cadrul unui program nou creat şi intitulat Programul Internaţional pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri.  Prin noul program, UNESCO, în parteneriat cu Reţeaua Globală a Geoparcurilor, va susţine statele membre în dezvoltarea unor noi geoparcuri internaţionale, în toată lumea, pentru o mai bună conştientizare asupra importanţei geodiversităţii şi promovării celor mai bune practici în educaţie, geoturism şi în conservarea patrimoniului geologic.

În prezent, Reţeaua Globală a Geoparcurilor cuprinde 120 de teritorii din 33 de ţări şi fiecare nou geoparc ce urmează să fie acceptat în cadrul Reţelei va deveni Geoparc Internaţional UNESCO. Reţeaua Globală a Geoparcurilor spune povestea de 4.600 de milioane de ani a planetei Pământ, a evenimentelor geologice şi a însăşi evoluţiei omenirii. Pe baza interpretării trecutului, geoparcurile au rolul de a pregăti comunităţile locale pentru provocările curente şi viitoare date de schimbările climatice şi de o bună administrare a patrimoniului material şi imaterial.

Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, administrat de Universitatea din Bucureşti, a devenit membru al Reţelei Globale a Geoparcurilor şi al Reţelei Europene în anul 2005. Acest statut a fost reconfirmat în anii 2008, 2010 şi 2014, în urma unor evaluări internaţionale, realizate de experţii UNESCO. Universitatea din Bucureşti este implicată în dezvoltarea unui nou geoparc internaţional - Geoparcul Ţinutul Buzăului, susţinând, de asemenea, alte iniţiative în vederea creării unei Reţele Naţionale a Geoparcurilor. Cu sprijinul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, a fost demarată crearea Comitetului Naţional Român pentru Geoparcuri.

Judeţul Hunedoara devine astfel unul dintre puţinele teritorii din lume în care pot fi vizitate toate cele trei tipuri de situri de importanţă internaţională, recunoscute şi promovate de UNESCO: un sit cuprins în Lista Patrimoniului Mondial, reprezentat de Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei, un teritoriu protejat în Programul Omul şi Biosfera, respectiv  Rezervaţia Biosferei Retezat şi un geoparc internaţional UNESCO, reprezentat de Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Sunt elemente de mândrie, valori ce pot contribui la dezvoltarea unei destinaţii de turism cultural, dar şi o mare responsabilitate în gestionarea durabilă a acestor valori mondiale şi în întărirea identităţii locale.

China, cel mai mare emițător de CO2din lume, și-a anunțat promisiunile referitoare la lupta împotriva schimbărilor climatice pentru conferința COP 21, care va avea loc la Paris în luna decembrie. Promisiunile Chinei reafirmă și în unele aspecte merg dincolo de angajamentele pe teme de mediu asumate anterior. Deși promisiunile sunt binevenite pentru a oferi un imbold negocierilor privind schimbările climatice, Bellona este dezamăgită de lipsa discuțiilor pe tema unui proiect pentru captarea și stocarea carbonului (CSC) în China.

”Deși timpul până la COP 21 este restrâns, este încurajator să vedem cel mai mare poluator din lume fiind constructiv și promițând să ia măsuri semnificative privind reducerea de CO2. Totuși, considerăm regretabil faptul că nu s-a menționat acordul SUA-China de anul trecut privind intensificarea cooperării în domeniul captării, utilizării și stocării carbonului și promisiunea unui proiect major de recuperare a apei în China. Un astfel de proiect ar aborda nu numai problemele climatice și cu apa ale Chinei, ci ar servi și drept catalizator important pentru CSC la nivel global”, este reacția lui Jonas Helseth, directorul Bellona Europa, la angajamentele climatice ale Chinei.

Care sunt angajamentele Chinei

Premierul Chinei Li Keqiang a anunțat că țara își va reduce emisiile de CO2 pe unitate de produs intern brut cu 60-65% față de nivelurile din 2005. Adițional, China își va mări cu 20% până în 2030 cota de combustibil non-fosil folosită în producția de energie. Tot în 2030 China plănuiește să atingă nivelul maxim al emisiilor de CO2, care să nu mai fie depășit în anii următori.

China are de gând să își marească producția de energie eoliană până la 200 GW și de energie solară până la 100 GW, de la 95.81 GW, respectiv 28GW în prezent. De asemenea, își va crește și consumul de gaz natural care, până în 2020, ar trebui să acopere mai mult de 10% din necesarul intern de energie.

Statul chinez promite că ”își va spori eforturile de cercetare, dezvoltare și demonstrare a potențialului comercial al tehnologiilor bazate pe emisii reduse de carbon, cum ar fi conservarea energiei, energia regenerabilă, energia nucleară avansată și captarea, stocarea și utilizarea carbonului și să promoveze tehnologii care utilizează dioxidul de carbon pentru creșterea eficienței în extragerea petrolului și a gazului metan din zăcămintele de cărbuni”.

Deși este un progres faptul că fost menționată explicit captarea și stocarea carbonului în promisiune, este totuși dezamăgitor că nu a fost însoțită și de un proiect concret. În condițiile în care consumul de cărbune încă furnizează aproximativ 66% din necesarul intern de energie al Chinei, un proiect de captare și stocare a carbonului este indispensabil în eforturile țării de a-și reduce emisiile de CO2 și de a-și susține dezvoltarea economică.

Nevoia pentru un plan de acțiune concret

În ciuda promisiunilor țării referitoare la participarea în încercarea de combatere a schimbărilor climatice, mulți rămân sceptici cu privire la rata cu care China își va scoate din consum combustibilii fosili. Acest scepticism poate fi ușor de justificat în condițiile în care, în aceeași zi cu summit-ul UE-China, cea din urmă a început construcția unei masive conducte de aprovizionare cu gaz din Rusia. Și chiar mai mult, respectarea promisiunii făcute, de a reuși să atingăun nivel maxim de emisii de CO2 până în (sau înainte de) 2030, se va dovedi a fi o adevărată provocare, ținând cont de numărul mare de termocentrale pe cărbune construite în China în ultimii 15 ani și de perioada mare de timp necesară pentru scoaterea lor din funcțiune.

Federația Coaliția Natura 2000 România a obținut sentință definitivă și irevocabilă în procesul intentat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la anularea Acordurilor de Mediu pentru proiectele energetice de pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Această sentinţă împiedică ca microhidrocentralele propuse de SC Alset Energy SRL și avizate inadecvat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin să intre în procesul de construire. Astfel, situl Natura 2000 Muntii Țarcu - arie naturală protejată la nivel european - a fost salvat de la distrugerea ihtiofaunei și a habitatelor limitrofe, distrugere generată de astfel de „proiecte verzi”.

„Salutăm corectitudinea magistraților și ne bucurăm că mediul și biodiversitatea au câștigat în fața investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri imediate. Este un succes important care generează un precedent favorabil pentru situații abuzive similare. Am demonstrat că legislația de mediu trebuie respectată indiferent de situație iar avizele de mediu nu sunt niște hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colț din natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federaţei Coaliţia Natura 2000, mulțumind organizațiilor care au asigurat suportul necesar: WWF România şi Asociaţia Altitudine Timișoara.

Proiectele presupuneau construirea unui număr de 4 microhidrocentrale pe Râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, râuri care fac parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Acești munți concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.

În zona cursurilor de apă Bistra Mărului, Șucu şi Olteana (Bazinul Hidrografic Timiș) au fost identificate specii de pești precum Cottus gobio (specie care este afectată de orice modificare a habitatului care poate duce chiar şi la dispariția speciei din zonă) sau Eudontomyzon danfordi (o specie care are nevoie de un volum de apă relativ mare şi o diversitate a microhabitatelor de asemenea relativ mare) astfel că microhidrocentralele amenințau migrația acestor pești pentru depunerea icrelor distrugând, de asemenea, habitatele ripariene de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări.

Încă din februarie 2014 WWF, alături de Asociația Coaliția pentru Mediu, Asociația Natura Transilvaniei, dar și persoane fizice au contestat la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin proiectele MHC aflate atunci în proces de avizare, solicitând respingerea acestora. La începutul lunii iunie 2014 WWF România a lansat o petiție publică online prin care 6.246 cetățeni au cerut autorităților relevante respingerea proiectelor. Cu toate acestea, autoritățile publice au decis să ignore vocea societății civile susținută de argumente științifice, iar APM Caraș-Severin a emis acordurile de mediu. Urmare a acestui fapt, Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță anularea acordurilor de mediu în luna august 2014, pentru a evita efectele negative ale construcției și funcționării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate. Pe 12 noiembrie, Curtea de Apel Timișoara a respins recursurile făcute de cei doi pârâți, dispunând anularea autorizației de construcție și readucerea terenului afectat la starea inițială.

 

 

Marți, 17 Noiembrie 2015 13:31

Cum provoacă oamenii extincții în masă

Nu există nicio îndoială asupra faptului că Pământul se află în cea de-a șasea extincție în masă din istoria sa - prima de la cataclismul care a dus la dispariția dinozaurilor acum 65 de milioane de ani. Conform unui studiu recent, speciile dispar de zece până la mii de ori mai repede decât în perioadele stabile ale istoriei planetei, iar populațiile dispar de sute sau mii de ori mai repede decât atunci. Potrivit unei estimări, Pământul a pierdut jumătate din viața sălbatică în ultimii 40 de ani. Nu este nicio îndoială în privința cauzei: NOI SUNTEM.

Omenirea este în plin proces de ucidere a singurilor companioni din univers, mulți dintre ei fiind frumoși și cu toții complicați și interesanți. Este o tragedie, chiar și pentru cei cărora poate nu le pasă de pierderea vieții sălbatice. Speciile care dispar atât de rapid furnizează servicii indispensabile oamenilor: reglează clima, mențin fertilitatea solului, polenizează recoltele și le apără de dăunători, filtrează apa și furnizează hrană.

Cauza acestei accelerări în pierderea biodiversității planetei este clară: extinderea rapidă a activităților umane, provocată de suprapopulare și creșterea consumului pe cap de locuitor. Distrugem habitate pentru a face loc fermelor, pășunilor, drumurilor și orașelor. Poluarea noastră distruge climatul și otrăvește pământul, apa și aerul. Transportăm organisme invazive în jurul globului și suprasolicităm plante și animale valoroase în scopuri comerciale sau nutriționale.

Cu cât crește populația, cu atât resursele productive ale Pământului trebuie mobilizate pentru a o susține. Mai mulți oameni înseamnă că mai mult pământ va fi cultivat sau transformat în infrastructură urbană pentru a susține orașe ce se extind, ca Manila, Chengdu, New Delhi sau San Jose. Mai mulți oameni înseamnă cerere mai mare de combustibili fosili, ceea ce înseamnă mai multe gaze cu efect de seră care ajung în atmosferă, aceasta fiind poate cea mai mare amenințare care duce la extincție. În același timp, mai mult teritoriu din Canada trebuie distrus pentru a extrage petrol și mai mult teritoriu din Statele Unite va fi distrus pentru extracții prin fracturare hidraulică.

Mai mulți oameni înseamnă și producerea mai multor computere și telefoane mobile, alături de mai multe operațiuni miniere pentru a obține materialele necesare la producerea lor. Înseamnă mai multe pesticide, detergenți, antibiotice, lipiciuri, lubrifianți, prezervative, plastic, multe dintre acestea având componente care imită hormonii mamiferelor. Înseamnă mai multe particule microscopice de plastic în biosferă - particule care ar putea fi toxice sau ar putea acumula toxine pe suprafața lor. Ca rezultat, toate ființele vii - inclusiv noi - au plonjat într-o tocană otrăvitoare, iar organismele care nu se pot adapta sunt împinse spre extincție.

Cu fiecare nouă persoană, problema se înrăutățește. Pentru că ființele umane sunt inteligente, tind să folosească mai întâi resursele ușor accesibile. Se stabilesc pe terenul cel mai bogat și productiv, beau cea mai apropiată și curată apă și folosesc resursele de energie cel mai ușor accesibile.

Odată cu apariția altor oameni, hrana este produsă pe teren mai puțin fertil și mai fragil. Apa este transportată sau filtrată. Energia este produsă din surse marginale. Pe scurt, fiecare persoană care se alătură populației globale adaugă în mod disproporțional mai mult stres planetei și sistemelor sale, provocând daune mediului și conducând către extincție mai multe specii decât au făcut-o generațiile anterioare.

Pentru a vedea acest fenomen exemplificat, gândiți-vă la industria petrolieră. Când prima sondă a săpat în Pennsylvania în 1859, a penetrat solul la mai puțin de 21 de metri adâncime pentru a descoperi petrol. Comparativ, sonda Deepwater Horizon, cunoscută pentru explozia din Golful Mexic în 2010, a început să sape la 1,6 kilometri sub nivelul apei și a săpat câțiva kilometri în stâncă înainte de a găsi petrol. Această operațiune a necesitat o cantitate uriașă de energie, iar când sonda a explodat a fost mult mai greu de stăpânit, provocând astfel daune la scară largă biodiversității din Golf și zonelor adiacente, dar și numeroaselor economii locale.

Situația poate fi rezumată simplu. Populația umană în continuă expansiune este în competiție cu populația majorității animalelor (excepțiile includ șobolani, vite, pisici, câini și gândaci). Prin expansiunea agriculturii, ne însușim jumătate din energia solară folosită pentru producerea de hrană pentru toate animalele - iar nevoile noastre cresc.

În condițiile în care animalul dominant al planetei - omul - ia jumătate din tort, nu este de mirare că milioanele de specii rămase să se lupte pentru cealaltă jumătate au început să dispară cu rapiditate. Nu este doar o tragedie morală; este o amenințare existențială. Extincțiile în masă ne vor priva de multe dintre serviciile ecosistemelor de care depinde civilizația noastră. Bomba populației noastre a făcut deja primele victime. Și nu vor fi ultimele.

Material realizat de

Paul R. Ehrlich (profesor de Studii ale Populației la departamentul de Științe Biologice, Universitatea Stanford)

Anne H. Ehrlich (director asociat și coordonator la Centrul pentru Conservare Biologică, Universitatea Stanford)

Pagina 10 din 176

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: