Infomediu Europa

Infomediu Europa

Cele 195 de state membre prezente la a 38-a Conferinţă Generală UNESCO, desfăşurată la Paris, au decis recunoaşterea oficială a geoparcurilor internaţionale ca geoparcuri UNESCO. Aceasta este o recunoaştere, la nivel guvernamental, a importanţei patrimoniului geologic şi a siturilor geologice cu valoare deosebită, a necesităţii integrării lor în activităţile de conservare a peisajelor, precum şi a patrimoniului material şi imaterial.

În urma acestei hotărâri, toate geoparcurile internaţionale din Reţeaua Globală a Geoparcurilor, inclusiv Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, devin situri UNESCO de importanţă geologică, în cadrul unui program nou creat şi intitulat Programul Internaţional pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri.  Prin noul program, UNESCO, în parteneriat cu Reţeaua Globală a Geoparcurilor, va susţine statele membre în dezvoltarea unor noi geoparcuri internaţionale, în toată lumea, pentru o mai bună conştientizare asupra importanţei geodiversităţii şi promovării celor mai bune practici în educaţie, geoturism şi în conservarea patrimoniului geologic.

În prezent, Reţeaua Globală a Geoparcurilor cuprinde 120 de teritorii din 33 de ţări şi fiecare nou geoparc ce urmează să fie acceptat în cadrul Reţelei va deveni Geoparc Internaţional UNESCO. Reţeaua Globală a Geoparcurilor spune povestea de 4.600 de milioane de ani a planetei Pământ, a evenimentelor geologice şi a însăşi evoluţiei omenirii. Pe baza interpretării trecutului, geoparcurile au rolul de a pregăti comunităţile locale pentru provocările curente şi viitoare date de schimbările climatice şi de o bună administrare a patrimoniului material şi imaterial.

Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, administrat de Universitatea din Bucureşti, a devenit membru al Reţelei Globale a Geoparcurilor şi al Reţelei Europene în anul 2005. Acest statut a fost reconfirmat în anii 2008, 2010 şi 2014, în urma unor evaluări internaţionale, realizate de experţii UNESCO. Universitatea din Bucureşti este implicată în dezvoltarea unui nou geoparc internaţional - Geoparcul Ţinutul Buzăului, susţinând, de asemenea, alte iniţiative în vederea creării unei Reţele Naţionale a Geoparcurilor. Cu sprijinul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, a fost demarată crearea Comitetului Naţional Român pentru Geoparcuri.

Judeţul Hunedoara devine astfel unul dintre puţinele teritorii din lume în care pot fi vizitate toate cele trei tipuri de situri de importanţă internaţională, recunoscute şi promovate de UNESCO: un sit cuprins în Lista Patrimoniului Mondial, reprezentat de Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei, un teritoriu protejat în Programul Omul şi Biosfera, respectiv  Rezervaţia Biosferei Retezat şi un geoparc internaţional UNESCO, reprezentat de Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Sunt elemente de mândrie, valori ce pot contribui la dezvoltarea unei destinaţii de turism cultural, dar şi o mare responsabilitate în gestionarea durabilă a acestor valori mondiale şi în întărirea identităţii locale.

China, cel mai mare emițător de CO2din lume, și-a anunțat promisiunile referitoare la lupta împotriva schimbărilor climatice pentru conferința COP 21, care va avea loc la Paris în luna decembrie. Promisiunile Chinei reafirmă și în unele aspecte merg dincolo de angajamentele pe teme de mediu asumate anterior. Deși promisiunile sunt binevenite pentru a oferi un imbold negocierilor privind schimbările climatice, Bellona este dezamăgită de lipsa discuțiilor pe tema unui proiect pentru captarea și stocarea carbonului (CSC) în China.

”Deși timpul până la COP 21 este restrâns, este încurajator să vedem cel mai mare poluator din lume fiind constructiv și promițând să ia măsuri semnificative privind reducerea de CO2. Totuși, considerăm regretabil faptul că nu s-a menționat acordul SUA-China de anul trecut privind intensificarea cooperării în domeniul captării, utilizării și stocării carbonului și promisiunea unui proiect major de recuperare a apei în China. Un astfel de proiect ar aborda nu numai problemele climatice și cu apa ale Chinei, ci ar servi și drept catalizator important pentru CSC la nivel global”, este reacția lui Jonas Helseth, directorul Bellona Europa, la angajamentele climatice ale Chinei.

Care sunt angajamentele Chinei

Premierul Chinei Li Keqiang a anunțat că țara își va reduce emisiile de CO2 pe unitate de produs intern brut cu 60-65% față de nivelurile din 2005. Adițional, China își va mări cu 20% până în 2030 cota de combustibil non-fosil folosită în producția de energie. Tot în 2030 China plănuiește să atingă nivelul maxim al emisiilor de CO2, care să nu mai fie depășit în anii următori.

China are de gând să își marească producția de energie eoliană până la 200 GW și de energie solară până la 100 GW, de la 95.81 GW, respectiv 28GW în prezent. De asemenea, își va crește și consumul de gaz natural care, până în 2020, ar trebui să acopere mai mult de 10% din necesarul intern de energie.

Statul chinez promite că ”își va spori eforturile de cercetare, dezvoltare și demonstrare a potențialului comercial al tehnologiilor bazate pe emisii reduse de carbon, cum ar fi conservarea energiei, energia regenerabilă, energia nucleară avansată și captarea, stocarea și utilizarea carbonului și să promoveze tehnologii care utilizează dioxidul de carbon pentru creșterea eficienței în extragerea petrolului și a gazului metan din zăcămintele de cărbuni”.

Deși este un progres faptul că fost menționată explicit captarea și stocarea carbonului în promisiune, este totuși dezamăgitor că nu a fost însoțită și de un proiect concret. În condițiile în care consumul de cărbune încă furnizează aproximativ 66% din necesarul intern de energie al Chinei, un proiect de captare și stocare a carbonului este indispensabil în eforturile țării de a-și reduce emisiile de CO2 și de a-și susține dezvoltarea economică.

Nevoia pentru un plan de acțiune concret

În ciuda promisiunilor țării referitoare la participarea în încercarea de combatere a schimbărilor climatice, mulți rămân sceptici cu privire la rata cu care China își va scoate din consum combustibilii fosili. Acest scepticism poate fi ușor de justificat în condițiile în care, în aceeași zi cu summit-ul UE-China, cea din urmă a început construcția unei masive conducte de aprovizionare cu gaz din Rusia. Și chiar mai mult, respectarea promisiunii făcute, de a reuși să atingăun nivel maxim de emisii de CO2 până în (sau înainte de) 2030, se va dovedi a fi o adevărată provocare, ținând cont de numărul mare de termocentrale pe cărbune construite în China în ultimii 15 ani și de perioada mare de timp necesară pentru scoaterea lor din funcțiune.

Federația Coaliția Natura 2000 România a obținut sentință definitivă și irevocabilă în procesul intentat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la anularea Acordurilor de Mediu pentru proiectele energetice de pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Această sentinţă împiedică ca microhidrocentralele propuse de SC Alset Energy SRL și avizate inadecvat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin să intre în procesul de construire. Astfel, situl Natura 2000 Muntii Țarcu - arie naturală protejată la nivel european - a fost salvat de la distrugerea ihtiofaunei și a habitatelor limitrofe, distrugere generată de astfel de „proiecte verzi”.

„Salutăm corectitudinea magistraților și ne bucurăm că mediul și biodiversitatea au câștigat în fața investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri imediate. Este un succes important care generează un precedent favorabil pentru situații abuzive similare. Am demonstrat că legislația de mediu trebuie respectată indiferent de situație iar avizele de mediu nu sunt niște hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colț din natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federaţei Coaliţia Natura 2000, mulțumind organizațiilor care au asigurat suportul necesar: WWF România şi Asociaţia Altitudine Timișoara.

Proiectele presupuneau construirea unui număr de 4 microhidrocentrale pe Râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, râuri care fac parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Acești munți concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.

În zona cursurilor de apă Bistra Mărului, Șucu şi Olteana (Bazinul Hidrografic Timiș) au fost identificate specii de pești precum Cottus gobio (specie care este afectată de orice modificare a habitatului care poate duce chiar şi la dispariția speciei din zonă) sau Eudontomyzon danfordi (o specie care are nevoie de un volum de apă relativ mare şi o diversitate a microhabitatelor de asemenea relativ mare) astfel că microhidrocentralele amenințau migrația acestor pești pentru depunerea icrelor distrugând, de asemenea, habitatele ripariene de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări.

Încă din februarie 2014 WWF, alături de Asociația Coaliția pentru Mediu, Asociația Natura Transilvaniei, dar și persoane fizice au contestat la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin proiectele MHC aflate atunci în proces de avizare, solicitând respingerea acestora. La începutul lunii iunie 2014 WWF România a lansat o petiție publică online prin care 6.246 cetățeni au cerut autorităților relevante respingerea proiectelor. Cu toate acestea, autoritățile publice au decis să ignore vocea societății civile susținută de argumente științifice, iar APM Caraș-Severin a emis acordurile de mediu. Urmare a acestui fapt, Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță anularea acordurilor de mediu în luna august 2014, pentru a evita efectele negative ale construcției și funcționării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate. Pe 12 noiembrie, Curtea de Apel Timișoara a respins recursurile făcute de cei doi pârâți, dispunând anularea autorizației de construcție și readucerea terenului afectat la starea inițială.

 

 

Marți, 17 Noiembrie 2015 13:31

Cum provoacă oamenii extincții în masă

Nu există nicio îndoială asupra faptului că Pământul se află în cea de-a șasea extincție în masă din istoria sa - prima de la cataclismul care a dus la dispariția dinozaurilor acum 65 de milioane de ani. Conform unui studiu recent, speciile dispar de zece până la mii de ori mai repede decât în perioadele stabile ale istoriei planetei, iar populațiile dispar de sute sau mii de ori mai repede decât atunci. Potrivit unei estimări, Pământul a pierdut jumătate din viața sălbatică în ultimii 40 de ani. Nu este nicio îndoială în privința cauzei: NOI SUNTEM.

Omenirea este în plin proces de ucidere a singurilor companioni din univers, mulți dintre ei fiind frumoși și cu toții complicați și interesanți. Este o tragedie, chiar și pentru cei cărora poate nu le pasă de pierderea vieții sălbatice. Speciile care dispar atât de rapid furnizează servicii indispensabile oamenilor: reglează clima, mențin fertilitatea solului, polenizează recoltele și le apără de dăunători, filtrează apa și furnizează hrană.

Cauza acestei accelerări în pierderea biodiversității planetei este clară: extinderea rapidă a activităților umane, provocată de suprapopulare și creșterea consumului pe cap de locuitor. Distrugem habitate pentru a face loc fermelor, pășunilor, drumurilor și orașelor. Poluarea noastră distruge climatul și otrăvește pământul, apa și aerul. Transportăm organisme invazive în jurul globului și suprasolicităm plante și animale valoroase în scopuri comerciale sau nutriționale.

Cu cât crește populația, cu atât resursele productive ale Pământului trebuie mobilizate pentru a o susține. Mai mulți oameni înseamnă că mai mult pământ va fi cultivat sau transformat în infrastructură urbană pentru a susține orașe ce se extind, ca Manila, Chengdu, New Delhi sau San Jose. Mai mulți oameni înseamnă cerere mai mare de combustibili fosili, ceea ce înseamnă mai multe gaze cu efect de seră care ajung în atmosferă, aceasta fiind poate cea mai mare amenințare care duce la extincție. În același timp, mai mult teritoriu din Canada trebuie distrus pentru a extrage petrol și mai mult teritoriu din Statele Unite va fi distrus pentru extracții prin fracturare hidraulică.

Mai mulți oameni înseamnă și producerea mai multor computere și telefoane mobile, alături de mai multe operațiuni miniere pentru a obține materialele necesare la producerea lor. Înseamnă mai multe pesticide, detergenți, antibiotice, lipiciuri, lubrifianți, prezervative, plastic, multe dintre acestea având componente care imită hormonii mamiferelor. Înseamnă mai multe particule microscopice de plastic în biosferă - particule care ar putea fi toxice sau ar putea acumula toxine pe suprafața lor. Ca rezultat, toate ființele vii - inclusiv noi - au plonjat într-o tocană otrăvitoare, iar organismele care nu se pot adapta sunt împinse spre extincție.

Cu fiecare nouă persoană, problema se înrăutățește. Pentru că ființele umane sunt inteligente, tind să folosească mai întâi resursele ușor accesibile. Se stabilesc pe terenul cel mai bogat și productiv, beau cea mai apropiată și curată apă și folosesc resursele de energie cel mai ușor accesibile.

Odată cu apariția altor oameni, hrana este produsă pe teren mai puțin fertil și mai fragil. Apa este transportată sau filtrată. Energia este produsă din surse marginale. Pe scurt, fiecare persoană care se alătură populației globale adaugă în mod disproporțional mai mult stres planetei și sistemelor sale, provocând daune mediului și conducând către extincție mai multe specii decât au făcut-o generațiile anterioare.

Pentru a vedea acest fenomen exemplificat, gândiți-vă la industria petrolieră. Când prima sondă a săpat în Pennsylvania în 1859, a penetrat solul la mai puțin de 21 de metri adâncime pentru a descoperi petrol. Comparativ, sonda Deepwater Horizon, cunoscută pentru explozia din Golful Mexic în 2010, a început să sape la 1,6 kilometri sub nivelul apei și a săpat câțiva kilometri în stâncă înainte de a găsi petrol. Această operațiune a necesitat o cantitate uriașă de energie, iar când sonda a explodat a fost mult mai greu de stăpânit, provocând astfel daune la scară largă biodiversității din Golf și zonelor adiacente, dar și numeroaselor economii locale.

Situația poate fi rezumată simplu. Populația umană în continuă expansiune este în competiție cu populația majorității animalelor (excepțiile includ șobolani, vite, pisici, câini și gândaci). Prin expansiunea agriculturii, ne însușim jumătate din energia solară folosită pentru producerea de hrană pentru toate animalele - iar nevoile noastre cresc.

În condițiile în care animalul dominant al planetei - omul - ia jumătate din tort, nu este de mirare că milioanele de specii rămase să se lupte pentru cealaltă jumătate au început să dispară cu rapiditate. Nu este doar o tragedie morală; este o amenințare existențială. Extincțiile în masă ne vor priva de multe dintre serviciile ecosistemelor de care depinde civilizația noastră. Bomba populației noastre a făcut deja primele victime. Și nu vor fi ultimele.

Material realizat de

Paul R. Ehrlich (profesor de Studii ale Populației la departamentul de Științe Biologice, Universitatea Stanford)

Anne H. Ehrlich (director asociat și coordonator la Centrul pentru Conservare Biologică, Universitatea Stanford)

America găzduiește unele dintre cele mai spectaculoase minuni naturale ale lumii, însă o mare parte dintre acestea sunt în pericol din cauza schimbărilor climatice și a poluării, informează Business Insider.

Iată câteva dintre locurile care sunt în pericol de dispariție:

- Parcul Național Everglades este casă pentru alugatori, crocodili, țestoase pe cale de dispariție și peste 350 de specii de păsări. Poluarea și dezvoltarea urbană au distrus însă mai mult de jumătate din parc, care se află pe lista UNESCO a obiectivelor mondiale în pericol.

- Parcul Național Glacier din Montana a găzduit peste 150 de ghețari, însă în prezent are mai puțin de 25 și este pe cale să dispară în următorii 15 ani din cauza schimbărilor climatice.

- Parcul Yellowstone, cel mai vechi din SUA, este în decădere din cauza problemelor de infrastructură, a poluării și a scăderii numărului de pini.

- Marele Canion a fost inclus pe lista celor 11 locuri istorice în pericol din SUA, din cauza proiectelor de dezvoltare, de la mineritul uraniului până la complexurile turistice. Acestea ar putea duce la distrugerea unor zone semnificative ale canionului și a principalei sale surse de apă, râul Colorado.

- Parcul Național Denali găzduiește 6 milioane de acri de sălbăticie, însă schimbările climatice au dus la creșterea numărului de ghețari care se topesc și la reducerea cantităților de ninsori.

Administrația Națională de Meteorologie a realizat o estimare a temperaturilor și cantităților de precipitații în perioada 16 - 29 noiembrie, pentru fiecare regiune a țării. Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

BANAT

În prima săptămână a intervalului de prognoză, vremea va fi caldă și se vor înregistra medii ale maximelor termice de 15...17 grade. La finalul acestei săptămâni, temperaturile vor scădea, maximele termice vor deveni apropiate de normele climatologice, iar media regională se va situa în jurul valorii de 8 grade. Către sfârșitul perioadei de prognoză regimul termic va marca o scădere și media maximelor va fi de 4...5 grade. Mediile minimelor se vor situa între 5 și 7 grade pe tot parcursul primei săptămâni, apoi vor marca o scădere, iar în intervalul 24- 29 noiembrie se vor menține constante, în jurul valorii de 0 grade.

Probabilitatea de apariție a ploilor va fi ridicată între 20 și 29 noiembrie, iar pe 21 și 22 noiembrie cantitățile de apă vor fi mai importante și ploile se vor semnala pe arii extinse.

CRIȘANA

Până în jurul datei de 20 noiembrie se vor înregistra, în medie, temperaturi maxime de 14...16 grade ce vor caracteriza o vreme caldă pentru această perioadă. Apoi, între 22 și 24 noiembrie, regimul termic va marca o scădere, spre valori diurne de aproximativ 6 grade. Procesul de răcire va continua, iar de la jumătatea celei de a doua săptămâni și până la sfârșitul intervalului de prognoză mediile regionale se vor situa în jurul a 4 grade, caracterizând o vreme ușor mai rece decât în mod obișnuit la final de noiembrie. Mediile temperaturilor minime se vor încadra între 4 și 6 grade pe tot parcursul primei săptămâni, iar în a doua săptămână vor scădea spre valori ușor negative, cuprinse între -2 și 0 grade.

Va ploua slab, local în jurul datei de 18 noiembrie, iar începând cu data de 20 noiembrie ploile se vor semnala pe arii extinse. Pe 21 și 22 noiembrie se pot cumula cantități de apă mai importante.

TRANSILVANIA

Prima săptămână a intervalului de prognoză se va caracteriza printr-o vreme caldă pentru această perioadă, cu medii ale temperaturilor maxime între 12 și 14 grade. Apoi, între 21 și 23 noiembrie, vremea se va răci. Prin urmare, pe parcursul celei de a doua săptămâni de prognoză, maximele termice mediate pe toată regiunea, situate între 2 și 4 grade, vor fi ușor mai coborâte decât normalul perioadei respective. Regimul termic nocturn va avea ușoare variații pe parcursul primei săptămâni, situându-se, în medie, între 3 și 5 grade, iar în a doua săptămână va fi caracterizat prin medii negative, de -4...-2 grade.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi în creștere după data de 20 noiembrie, iar între 21 și 24 noiembrie acestea se vor semnala pe arii mai extinse.

MARAMUREȘ

În primele 5 zile ale intervalului de prognoză, se vor înregistra, în medie, maxime ale valorilor termice de la 12 până la 14 grade, ce vor caracteriza o vreme caldă pentru această dată. Pe 21 și 22 noiembrie vremea se va răci, astfel că pe parcursul celei de a doua săptămâni regimul termic diurn va fi caracterizat de valori situate între 3 și 5 grade, mai scăzute decât normele climatologice ale ultimei decade a lunii noiembrie. Temperaturile nocturne vor fi cuprinse, în general, între 4 și 6 grade pe parcursul primei săptămâni, apoi vor marca o

scădere semnificativă și, între 24 și 29 noiembrie, mediile valorilor minime vor fi negative, situate între -3 și -1 grad.

Va ploua pe arii extinse în jurul datei de 18 noiembrie, iar apoi probabilitatea pentru precipitații frecvente va fi în creștere începând cu data de 20 noiembrie. Între 20 și 22 noiembrie cantitățile de apă vor fi mai însemnate.

MOLDOVA

Vremea se va menține caldă pentru această perioadă pe tot parcursul primei săptămâni a intervalului de prognoză, cu valori medii ale maximelor diurne situate între 11 și 14 grade și ale minimelor nocturne între 3 și 6 grade. La începutul celei de a doua săptămâni regimul termic va marca o scădere, iar vremea va deveni mai rece decât în mod obișnuit la sfârșit de noiembrie. Astfel, în medie, temperaturile maxime vor fi cuprinse între 4 și 6 grade, în timp ce temperaturile minime vor fi de -2...0 grade, între 24 și 29 noiembrie.

Probabilitatea pentru precipitații va crește după data de 20 noiembrie, dar acestea vor fi în general slabe cantitativ.

DOBROGEA

Vremea va fi caldă pentru această perioadă a anului în intervalul 15-23 noiembrie, cu medii ale temperaturilor maxime de 15..16 grade și ale celor minime de 6...8 grade, exceptând ziua de 17 noiembrie, când regimul termic va fi cu aproximativ 4 grade mai scăzut. Începând cu 24 noiembrie temperatura aerului va scădea ușor de la o zi la alta, astfel încât spre sfârșitul intervalului de prognoză valorile termice se vor apropia de mediile multianuale ale ultimei decade a lunii noiembrie. Prin urmare, maximele diurne vor fi, în medie, de 8...10 grade, iar minimele nocturne de 2...4 grade.

Începând cu data de 22 noiembrie, va ploua aproape în fiecare zi, la nivel local, dar cantitățile de apă nu vor fi însemnate.

MUNTENIA

Intervalul de prognoză va debuta cu vreme caldă pentru această perioadă, iar media maximelor diurne la nivelul întregii regiuni, se va situa în jurul valorii de 16 grade, exceptând ziua de 17 noiembrie, care va fi mai răcoroasă. Tot între 16 și 22 noiembrie, temperaturile minime nocturne se vor situa în jurul valorii de 5 grade. Apoi vremea se va răci, astfel încât, între 24 și 29 noiembrie, regimul termic diurn va fi caracterizat de medii ale maximelor de 6...8 grade, în timp ce minimele se vor încadra între -1 și 2 grade, valori apropiate de mediile multianuale ale perioadei.

După data de 21 noiembrie, aproape în fiecare zi, vor fi ploi la nivel local, în general slabe cantitativ.

OLTENIA

În prima săptămână a intervalului de prognoză, vremea va fi caldă pentru această perioadă a anului, cu medii ale temperaturilor maxime de 14...16 grade și ale temperaturilor minime situate în jurul valorii de 6 grade. Între 22 și 24 noiembrie vremea se va răci, iar până la sfârșitul intervalului de prognoză regimul termic se va menține mai scăzut decât în mod obisnuit în ultima decadă a lunii noiembrie, cu valori medii diurne de 5...6 grade și nocturne în jurul limitei de îngheț, respectiv 0 grade.

După data de 21 noiembrie se vor semnala ploi la nivel local aproape în fiecare zi, dar acestea vor fi, în general, slabe cantitativ.

LA MUNTE

În prima săptămână a intervalului vremea va fi mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, cu medii ale temperaturilor maxime situate, în general, între 6 și 8 grade și ale temperaturilor minime de 0...2 grade. Pe 23 noiembrie vremea se va răci, astfel încât, în intervalul 24-29 noiembrie, valorile termice diurne se vor situa, în medie, în jurul valorii de 0 grade, în timp ce minimele nocturne vor fi de aproximativ -6 grade.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va crește după data de 20 noiembrie. Acestea vor fi în general slabe, exceptând zilele de 21 și 22 noiembrie, când se pot cumula cantități de apă mai însemnate.

Luni, 16 Noiembrie 2015 11:08

Care criză energetică?

Dacă am putea capta și folosi energia emisă de soare pe Pământ în doar 2 minute, aceasta ar fi suficientă pentru a putea alimenta automobilele, lumina și încălzi clădirile și furniza tot necesarul de electricitate timp de un an întreg. Spus direct, omenirea nu se confruntă cu o criză energetică. Ne confruntăm cu o provocare tehnică în captarea energiei și în furnizarea căre consumatori; iar una dintre cele mai eficiente metode prin care putem îndeplini această provocare este să investim în metode mai bune de păstrare a energiei.

Multe dintre problemele actuale ale omenirii sunt legate de utilizarea energiei, de la conflicte privind rezervele de petrol și îngrijorări privind emisiile de gaze cu efect de seră până la pierderea productivității din cauza fluctuațiilor de energie și a penelor de curent. În multe dintre cele mai sărace regiuni din lume, lipsa energiei înăbușă dezvoltarea economică. La nivel global, peste 1,3 miliarde de oameni nu au acces la electricitate, iar aproximativ 2,6 miliarde nu au acces la sisteme moderne de gătit. Peste 95% dintre acești oameni trăiesc în Africa Sub-Sahariană sau în Asia, iar 84% trăiesc în zone rurale.

De exemplu, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale în Nigeria, o femeie a fost întrebată ce dorește de la candidați. A răspuns cu un singur cuvânt: ”Lumină”. Electricitatea, un element de bază, i-ar permite să continue să muncească, iar copiilor ei să studieze.

Nesiguranța energiei sau lipsa acesteia este o problemă în mare parte din Africa, sub-continentul indian și unele zone din Asia. Conform unui raport al Agenției Energetice Internaționale, îmbunătățirile în sectorul energetic ar aduce echivalentul unei decade de creștere în unele dintre cele mai sărace zone din lume.

Criza energiei globale a fost agravată de lipsa inovării. Conform unui studiu guvernamental al Laboratorului Lawrence Livemore din SUA, peste 60% din energie se pierde de la momentul generării până la cel al consumului. În această categorie intră ineficiența în transformarea combustibililor fosili în electricitate, pierderile din timpul transportului, comportamentul neglijent al consumatorilor și nevoia unei rezerve pentru a preveni penele de curent.

În aceste condiții, este necesar un nou val de inovații, care să elimine pierderile, să reducă poluarea și să faciliteze accesul la energie pe tot globul. Acest lucru presupune concentrarea pe tehnologii care să crească eficiența, cum ar fi comunicații wireless, comunicații aparat-aparat, măsurători inteligente și un management mai bun al produsului.

Sursele de energii regenerabile, inclusiv energia solară și cea eoliană, pot contribui la satisfacerea nevoilor energetice atât în economiile mature, cât și în cele emergente. Însă, pentru că soarele nu strălucește întotdeauna iar vântul nu suflă mereu, energia din aceste surse este instabilă și intermitentă. Iar acest lucru va continua să fie o problemă până când vom fi capabili să stocăm eficient putere din sursele de energie regenerabilă.

Studii realizate de Consiliul de Coordonare a Electricității în America de Vest arată că descoperirea unor metode mai eficiente de a stoca energia ar putea reduce pierderile totale cu aproximativ 18% și mări eficiența utilizării energetice cu până la 11%. Metode mai bune de stocare a energie ar facilita livrarea electicității în zonele greu accesibile care sunt în prezent dezavantajate și ar ajuta la folosirea în cel mai corect mod a surselor rare de energie.

O metodă testată de stocare a energiei este folosirea capacității în exces pentru a pompa apă în rezervoare, pentru a fi folosită ulterior la alimentarea turbinelor, atunci când cererea este mare. Însă această metodă este utilă doar în zonele montane, nefiind potrivită în masă. Zone promițătoare de studiu includ baterii matrice capabile să se încarce și să se descarce de zeci de mii de ori și analize de date pentru a optimiza folosirea bateriilor și a face matricea cât mai eficientă posibil.

Nu este suficient să generăm energie. Trebuie, de asemenea, să o utilizăm eficient, iar adoptarea la scară largă a celor mai avansate tehnologii de stocare va fi o parte esențială a soluției. Ne va lua mult timp să ne asigurăm că proviziile de energie ale planetei sunt stabile, eficiente, accesibile și la costuri avantajoase. Însă inovațiile se află la orizont. Sarcina noastră este să nu ne luăm privirea de acolo.

Material realizat de Jostein Eikeland - fondator, președinte și director general al Alevo.

Unul dintre cele mai vechi râuri din lume a fost surprins într-un videoclip timelapse. New River Gorge din SUA a fost filmat pe parcursul mai multor luni, imaginile arătând schimbările care se petrec în valea acestuia odată cu trecerea anotimpurilor, informează BBC.

Filmul a fost realizat și editat de fotograful Harun Mehmedinovic.

VEZI AICI VIDEOCLIPUL

Echipa ”Plantăm fapte bune în România”, alături de aproximativ 10.000 de voluntari, va planta pe 14 noiembrie 233.000 de puieți de copaci, informează un comunicat.

Cei 223.000 de puieţi vor prinde viaţă pe cele aproximativ 70 de hectare puse la dispoziţie de primăriile care au răspuns apelului și care au trecut printr-o verificare a Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA.

Cei aproximativ 10.000 de voluntari vor acţiona simultan în 18 localităţi din ţară: Călăraşi – Ulmu şi Jegălia, Constanţa – Peştera, Giurgiu – Malu, Teleorman – Talpa, Dolj – Rojişte şi Greceşti, Brad – Hunedoara,Vâlcea – Feteni, Dâmboviţa – Bezdead, Buzău – Boboc şi Beceni, Covansa – Belin, Sălaj – Valcău de Jos, Arad – Zerind şi Fântânele, Plopu si Valea Călugărească – Prahova şi Timiş – Utvin.

Și românii din Chişinău s-a alăturat proiectului, iar 400 de voluntari vor planta 10.000 de puieţi.

„Pe 14 noiembrie vom planta 1 milion de puieți pe terenurile pe care este nevoie de o pădure. Dacă rezonați cu domeniul protecției mediului, vă așteptăm alături de noi sâmbătă! Dacă nu rezonați cu acest domeniu, folosiți această zi pentru a vă implica, ajuta și solidariza cu oameni într-un alt domeniu. Acestă perioadă este potrivită pentru a schimba atitudinea și perspectiva colectivă”, a declarat Liana Buzea, fondatorul inițiativei „Plantăm fapte bune în România”.

Mișcarea socială constă și în efortul celor care se organizeaza pe cont propriu: românii sunt invitați să planteze sâmbătă câte un puiet într-un loc care le este la îndemână și pe care au acceptul proprietarului. Venim în întâmpinarea lor un material video explicativ și cu  infograficul etajelor fito-climatice (sau arealul speciilor lemnoase forestiere).

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor este partenerul instituţional al acestui demers amplu, prin puieții ce vor fi plantaţi pe terenuri publice neproductive. Aceștia vor fi îngrijiţi pe o perioadă mai mulți ani, până la atingerea maturității. R.N.P. - ROMSILVA furnizează gratuit puieții necesari împăduririi și asistență de specialitate pe plantațiile oficiale ale proiectului.

Acţiunea este inițiată de Asociația EcoAssist din București, alături de 5 organizații non-guvernamentale de protecția mediului. Administraţia Penitenciarelor, Jandarmeria şi institutiile Primăriilor şi Consiliilor locale din localităţile în care vom acţiona, sunt parteneri instituţionali ai „Plantăm fapte bune în România”.

Un ursuleț Koala a devenit celebru după ce pe internet au fost postate imagini cu acesta, la împlinirea vârstei de un an, informează Daily Mail.

Imogen se află în grija a doi specialiști de la parcul natural Symbio Wildlife din Helensburgh, la sud de Sydney.

Îngrijitorii au făcut public un videoclip realizat la prima ședință foto a ursulețului. Imogen stă într-un coș pentru bebeluși, mănâncă eucalipt sau strânge cu ghearele un urs koala de pluș.

Imogen a fost îngrijit de cei doi specialiști, care au avut rol de părinți adoptivi și pentru un alt pui de Koala orfan, Harry.

Pagina 10 din 175

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: