Infomediu Europa

Infomediu Europa

Decizia a fost inclusă în ordinul emis de ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, la data de 30 decembrie 2015

La data de 30 decembrie 2015, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a semnat ordinul de ministru de publicare a Listei Monumentelor Istorice pentru anul 2015. În cadrul acesteia se menţionează faptul că întreaga localitate Roşia Montană (jud. Alba), pe o rază de 2 kilometri, a fost clasată ca sit în categoria A.

„Situația sitului de la Roșia Montană se află în atenția mea directă din momentul în care am preluat conducerea ministerului. Doresc să vă spun pe această cale că la data de 30 decembrie 2015 am semnat ordinul de ministru de publicare a noii Liste a Monumentelor Istorice 2015, ce urmează să apară în Monitorul Oficial, prin care întreaga localitate Roșia Montană pe o rază de 2 kilometri este clasată ca sit în categoria A.“

Această decizie crește considerabil șansele ca situl istoric Roșia Montană să fie inclus în lista UNESCO, deși autoritățile locale – susținătoare ale megaproiectului de exploatare auriferă – încă se opun.Actul normativ emis la sfârşitul anului trecut instituie, practic, regimul de protecţie implementat în momentul apariţiei legii 422/2001, care, ulterior, a fost modificat. Prin urmare, se revine la asigurarea protecţiei unui sit de importanţă naţională, ce a suscitat, în ultima perioadă, intense dezbateri referitoare la activitatea minieră din zonă.

Societatea civilă speră ca zona se va bucura de o atenţie sporită, care se va concretiza, în final, prin includerea zonei pe Lista Tentativă a României pentru Patrimoniul Universal UNESCO. Acest proces a fost deja iniţiat, în urmă cu 6 ani, însă nu a avut sorţi de izbândă.

Localitatea Roşia Montană a fost atestată documentar în anul 131 d.Hr., cu numele Alburnus Maior. Aşezarea a fost întemeiată de reprezentanţi ai administraţiei imperiale romane, cu scopul de a exploata zăcămintele de aur şi argint din zonă, devenind în timp centrul principal de extracţie a metalelor preţioase de la nordul Dunării de Jos. Apogeul activităţii miniere la Roşia Montană a fost atins, însă, în perioada austro-ungară, la sfârşitul secolui la XIX-lea.

Alăturat punctul de vedere al comunității din Roșia Montană referitor la deciziile referitoare la Roșia Montană într-un comunicat de presa afișat pe sit-ul www.agerpres.ro.

Stimate domnule Ministru Vlad Alexandrescu,

Noi, reprezentanții comunității din Roșia Montană, ne adresăm dumneavoastră pentru a vă face cunoscută opinia locuitorilor cu privire la situația dramatică pe care ne-ați provocat-o prin includerea unei părți a Roșiei Montane în lista monumentelor istorice, despre care am aflat cu indignare de pe rețeaua de socializare Facebook.

Deși inițial am avut așteptări mari și speranțe în privința dumneavoastră, considerându-vă un ministru tehnocrat care poate lua decizii corecte fără a se lăsa influențat de păreri preconcepute și simpatii, din păcate realitatea a fost mai mult decât dezamăgitoare. Credeam că doar politicienii sunt preocupați de imagine, domnule ministru, însă constatăm cu tristețe că și dumneavoastră faceți parte din aceeași categorie.

Un ministru tehnocrat nu ar fi desconsiderat și ignorat total comunitatea locală din Roșia Montană, luând o decizie majoră privind soarta acesteia, mai înainte de a fi consultat toate părțile și de a analiza atent și responsabil toate aspectele legate de un subiect atât de important și anume soarta unei întregi localități.

Suntem profund dezamăgiți de maniera discreționară cu care ați luat această decizie și de modul netransparent în care ați comunicat luarea acestei măsuri, postând-o pe rețeaua de socializare Facebook, într-un răspuns de mulțumire adresat domnului Ioan Piso. Nu știam domnule ministru, că legea privind transparența decizională prevede că un ordin de ministru se postează pe Facebook și se aprobă în funcție de numărul de like-uri pe care le primește din mediul online.

Puteți însă să vă lăudați cu faptul că sunteți primul ministru al culturii din istoria României care fără a verifica în prealabil și la fața locului situația reală a patrimoniului cultural și ignorând total principiile dezvoltării durabile, ia o decizie cu impact economic, social și cultural major asupra unei comunități, fără ca aceasta din urmă să fie consultată. Desigur, veți putea spune că ați fost preocupat de soarta Roșiei Montane și că ați verificat situația patrimoniului la fața locului, însă cine vă va mai crede?

Suntem convinși totuși, că toți ONG-iștii elogiați și premiați de către dumneavoastră în ultima vreme, se vor înghesui să depună mărturie în favoarea bunei dumneavoastră credințe, jurând că v-au văzut adesea la fața locului în vizite de informare, deși noi nu v-am văzut niciodată.

Și pentru că tot am amintit despre premii, vă informăm domnule ministru că festivalul activist Fân Fest, pe care l-ați premiat de curând, nu are nicio legătură cu spiritul său comunitatea Roșiei Montane. Dimpotrivă, de fiecare dată comunitatea locală s-a revoltat împotriva acestuia, condamnându-l și delimitându-se ferm de acest așa-zis 'fenomen cultural' importat la Roșia Montană. Fără îndoială știți că la acest eveniment au participat alături de activiștii aduși din toată lumea și politicieni români, ceea ce ne îndreptățește să credem că la viitoarea ediție Fân Fest, vă veți număra și dumneavoastră printre participanți.

Participanții la acest festival, fie ei și entuziaști și de bună credință, vin, petrec și fac larmă timp de trei zile în localitate, apoi se întorc la ei acasă, unde este cald și bine și unde au ce să pună pe masă pentru ei și pentru copiii lor. Din păcate aceștia nu știu ce înseamnă disperarea provocată de sărăcia și lipsa locurilor de muncă și de durerea de a nu-ți putea ține copiii aproape, trimițându-i de acasă pentru a putea supraviețui și de aceea noi nu putem fi la fel de entuziaști.

Premiul pe care l-ați conferit de curând organizației Alburnus Maior în cadrul Galei Premiilor Administrației Fondului Cultural Național, pentru 'activarea patrimoniului imaterial în cadrul festivalului activist Fân Fest', ne lasă fără grai atât pe noi, locuitorii Roșiei Montane, cât și pe toată lumea care a aflat de acest lucru. De când rock-ul, hărmălaia și dezmățul fac parte din patrimoniul imaterial al Roșiei Montane, domnule Ministru al Culturii?! Unde ați mai pomenit asemenea gogomănie, în ce țară din lumea asta?!

Să înțelegem că urmează să ne anunțați în curând pe Facebook că veți scoate doina, balada și toate celelalte datini cu care ne mândrim din lista patrimoniului imaterial al poporului român și le veți înlocui cu muzica rock, pogo și alte obiceiuri străine care nu au nicio legătură cu istoria și cultura neamului românesc?!

Vă mai spunem ceva domnule ministru: sărăcia naște incultură, dar dumneavoastră probabil că nu înțelegeți acest lucru fiind situat cu mult deasupra noastră, a muritorilor de rând. Mai trebuie să știți că activitatea minieră milenară este cea care a făurit cultura și patrimoniul Roșiei Montane, iar măsura dumneavoastră poleită în aurul protecției naționale nu face decât să condamne comunitatea locală la sărăcie și depopulare, devenind o specie pe cale de dispariție.

Noi ne-am fi așteptat de la dumneavoastră să promovați cultura minieră din Roșia Montană care s-a plămădit de secole și a reunit obiceiurile și tradițiile celor care au venit în străvechiul Alburnus Maior și nu Fân Festul care a fost de fapt în fiecare an doar o bătaie de joc la adresa locuitorilor din Roșia Montană. Spun asta pentru că au fost în Ministerul Culturii și oameni care au apreciat cultura materială și spirituală rezultată din munca minerilor și au considerat-o un 'bun de patrimoniu'.

Dar, se pare că nu putem să cerem mai mult de la dumneavoastră, care v-ați înconjurat de oameni duplicitari, care au lucrat în trecut pentru dezvoltarea proiectului minier și apoi, când au plecat din proiect au întors și fila bunului simț. Chiar un astfel de om am văzut că a fost promovat pe postul de director peste monumentele istorice și patrimoniul cultural național. Oare ne considerați pe toți cei din Roșia Montană neînsemnați sau chiar v-ați propus să fiți ministrul străzii și nu al culturii așa cum observa și dl. Caramitru și se pare că a avut perfectă dreptate?!

Comunitatea din Roșia Montană este descendentă directă a celor care de-a lungul secolelor și-au sacrificat viețile, scoțând aurul din inima muntelui și creând Roșia Montană de astăzi, cu monumentele istorice, istoria și tradițiile acesteia și de aceea avem tot dreptul la respect și considerație, inclusiv din partea dumneavoastră.

În 6 februarie sărbătorim atestarea documentară a localității prin descoperirea tăbliței cerate nr. XVIII, sărbătorim ziua Roșiei Montane, fară a vă invita pe dumneavoastră care de fapt prin decorarea ONG Alburnus Maior și a Fân Fest-ului ați promovat subcultura și manifestări tribale despre care roșienii nici nu știau că acestea există, darămite să le și organizeze. Așa am ajuns bătaia de joc a unor artiști îndoielnici, de oriunde, dar nu din Munții Apuseni.

Ar fi fost foarte bine să vă documentați și de la oameni de specialitate de înaltă ținută academică, precum Acad. Alexandru Vulpe sau Răzvan Theodorescu, nu doar de la Prof. Ioan Piso, acest domn veșnic nemulțumit, care a fost întotdeauna un campion în lupta împotriva mineritului de la Roșia Montană, dar asta doar după ce a apărut firma canadiană, nu și când statul roman arunca în aer 'Scaunul Împăratului' din Masivul Cetate. Numind Roșia Montană monument istoric ia-ți făcut un mare 'hatâr' acestui domn, iar pe noi roșienii ne-ați închis precum într-un ghetou.

Analizând cu multă răspundere și aplicând principiile teoriei carteziene asupra efectelor acțiunilor dumneavoastră am ajuns la concluzia că nu ați înțeles nimic din menirea postului pe care îl ocupați efemer.

Dacă nu ați fi fost numit ministru al culturii, ați fi fost probabil candidatul ideal pentru funcția de ministru al comunicării cu societatea civilă, cu toate că v-ar fi fost imposibil să dialogați doar cu o parte a societății civile așa cum o faceți acum, cu cei care refuză dialogul și rațiunea amenințând cu proteste și 'unlike-uri' pe Facebook, care, nu-i așa, vă pot prejudicia imaginea aurită pe care încercați să v-o creați.

Având în vedere subiectivismul de care dați dovadă în exercitarea demnității publice și ținând cont de criteriile subiective aplicate în selecția interlocutorilor, considerăm că și noi ne putem adapta cerințelor dumneavoastră și vom apela la toate formele de protest și apărare pe care le avem la îndemână, evident, cu respectarea dispozițiilor legale.

Încheiem amintindu-vă că în cadrul Galei Premiilor Administrației Fondului Cultural Național de săptămâna trecută le-ați transmis participanților din țară — nu și din Roșia Montană — un mesaj activist: 'contați pe mine' pentru clasarea Roșiei Montane în lista Unesco, motiv pentru care, la rândul nostru și în încheiere, noi comunitatea din Roșia Montană vă asigurăm de întreaga noastră considerație domnule ministru și vă transmitem următorul mesaj:

'Contați pe noi' că vom lupta până la capăt pentru a ne apăra dreptul constituțional la viață și bunăstare pentru noi și copiii noștri și vom respinge cu fermitate sărăcia și disperarea la care ne-ați condamnat în lipsă și fără drept de apel!

Președinte Pro Roșia Montană
Dr. Andrei Jurcă

Runcurel este următorul sat care dispare de pe harta județului Gorj. Localitatea aparține comunei Mătăsari și în curând nu va mai exista din cauza extinderii activității de extragere a cărbunelui. Sute de gospodării o să dispară, dar și o biserică și un cimitir. Situația este destul de complicată. CE Oltenia le-a oferit proprietarilor posibilitatea de a se muta într-o vatră de sat din Telești, însă mare parte din aceștia nu sunt de acord să se mute acolo.

Organizațiile Greenpeace România și Bankwatch România au transmis  Prim-ministrului Dacian Cioloș o solicitare de revocare a HG 960/09.12.2015, act normativ privind aprobarea amplasamentului carierei de lignit Jilț Nord și declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul lucrării de utilitate publică. Alături de scrisoare, organizațiile au comunicat premierului un memoriu al locuitorilor din Runcurel, sat ce urmează să fie evacuat și distrus pentru extinderea carierei de alimentare cu cărbune a termocentralei Turceni din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO). Acestora li s-au alăturat și locuitori din Mătăsari ce ar urma să fie prejudiciați de hotărârea în cauză.

În ciuda contestațiilor făcute de Greenpeace, guvernul a dat undă verde exproprierilor în decembrie 2015. Organizațiile Greenpeace și Bankwatch au vizitat zona și au ascultat nemulțumirile localnicilor. Principalele probleme semnalate de aceștia sunt legate de condițiile complet injuste pentru compensarea proprietăților și de lipsa de sprijin din partea propriei primării ce ar trebui să îi ajute cu actele de proprietate. În plus, sătenii au reale îngrijorări despre realizarea strămutării stipulate în studiul de evaluare realizat de CE Oltenia .

Circa 300 de hectare de teren vor fi expropriate prin efectul HG nr.960/2015, care a aprobat amplasamentul si declansarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privata situate in coridorul de expropriere al Carierei Jilt Nord. CE Oltenia a obtinut circa 15,5 milioane lei pentru acordarea despagubirilor. Localnicii vor primi in jur de 4-5 lei/mp.

O urgență majoră pentru CE Oltenia este reglementarea situației bisericii din satul Runcurel, care, în momentul de față, este situată la câțiva zeci de metri de limita carierei Jilț Nord. Clădirea a fost declarată monument istoric și va trebui strămutată. Lăcașul este realizat din lemn și este tencuită. În curtea bisericii este și cimitirul satului. Și morții de aici vor trebui mutați, acolo unde vor dori rudele celor decedați. În ceea ce privește amplasamentul pe care va fi mutatș biserica se vehiculează două variante. Prima ar fi ca lăcașul să fie mutat la vatra de sat de la Telești, iar a doua posibilitate este ca aceasta să fie mutată în incinta spitalului din municipiul Motru.

Încă din iunie 2015, Greenpeace România împreună cu o serie de ONG-uri de mediu au atras atenția guvernului asupra lipsei de justificare a acestei hotărâri. Punctele prezentate în scrisoarea vizează negocierea nedreaptă cu proprietarii, prejudiciul iremediabil adus mediului natural, acordarea de ajutor de stat nelegal unei companii și ineficiența investiției pentru societatea română.

Ionuț Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace: “Dreptul de proprietate și dreptul la demnitate sunt drepturi fundamentale, iar localnicii ne-au cerut ajutorul fiindcă aceste drepturi le sunt amenințate. Suntem alături de ei pentru împiedicarea exproprierilor abuzive în vederea extinderii carierelor de lignit.”

Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch: “Localnicii din Runcurelu și Mătăsari sunt afectați de ani de zile de poluarea intensivă a aerului și de zgomotul utilajelor care funcționează în carieră. Cu toate că populația a acceptat această situație, Complexul Energetic Oltenia a evitat negocierea directă cu proprietarii, trimițȃndu-le notificări impersonale care nu le oferă alternative.”

În urmă cu peste un secol şi jumătate, în jurul anilor 1860, un punct a apărut în zare, în Marea Neagră, în dreptul braţului Sfântu Gheorghe, la o distanţă de doi kilometri de ţărm. Acum, limba de pământ măsoară peste 21.000 de hectare.

Iniţial, peninsula Sacalin era formată din două insule mai mici: Sacalinu Mare şi Sacalinu Mic. Însă, cu timpul, cele două s-au unit şi au format o peninsulă. Ca o ciudăţenie, peninsula are o mişcare de rotaţie în jurul punctului de legătură cu ţărmul, de la est la vest. Acest lucru a fost descoperit, spune inginerul constănţean Octavian Buzatu, ca urmare a suprapunerii unor hărţi vechi cu unele actuale. Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică: peninsula este erodată de curenţii marini şi de vântul foarte puternic de pe mare. Contraamiralul (r) Eugen Laurian cunoaşte bine modul în care s-a format şi apoi a evoluat acest pământ românesc, de altfel, singura peninsulă pe care o are România în Marea Neagră. Insula Şerpilor aparţine Ucrainei. Iniţial, spune el, a apărut insula de nord, apoi cea de sud. Erau două limbi de pământ, iar ulterior s-a unit partea de sud a braţului Sfântu Gheorghe cu Sacalin. „Eu am fost pentru prima dată pe insulă în anul 1975, atunci când se făceau trageri de artilerie de pe farul Olinca, farul vechi din Sfântu Gheorghe. La prima vizită, insula era nisipoasă în proporţie de 80 – 90%,  însă între timp pe ea a crescut multă vegetaţie, sălcii cu preponderenţă. Acum câţiva ani, aici am întâlnit mai multe vaci ale localnicilor care erau lăsate acolo la păscut. Partea de nord era plină de sălcii şi, în general, pe insulă, există o tendinţă de împădurire“, spune Eugen Laurian. Dacă toţi o numesc insulă, specialiştii ţin neapărat să-i spună peninsulă, întrucât ea este o continuare neîntreruptă a ţărmului. Pe peninsula Sacalin se regăsesc cele mai mari colonii de chire de mare şi pelicani creţi, insula fiind principala zonă de cuibărit, hrănire şi iernare a acestor specii. Pe insulă au fost descoperite 229 de specii de păsări. În apele ei se găsesc peşti rari, sturioni, dar şi plante rare, cum ar fi varza de mare şi canarul bălţii. Zona a fost declarată rezervaţie naturală. Numele peninsulei se pare că este pus de către localnici, care i-au zis Sacalin după denumirea insulei Sahalin din Pacific. Cum am pierdut Insula Şerpilor Celebra Insulă a Şerpilor din Marea Neagră a fost în graniţele româneşti ître anii 1879 – 1947. În august 1944, Insula Şerpilor a fost ocupată cu forţa de căre unităţi ale Marinei Militare Sovietice, în august 1944, deşi ea a aparţinea României. La 4 februarie 1948 s-a încheiat „Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Populară Română”, valabil 20 de ani, prilej cu care s-a stabilit ca cele două state să procedeze la fixarea frontierelor de stat. Dar acest protocol preciza, printre altele, că „Insula Şerpilor, situată în Marea Neagră, la răsărit de gurile Dunării, intră în cadrul Uniunii R.S.S”. Un nou pământ românesc Şi Marea Neagră continuă să nască insule. Eugen Laurian ne dezvăluie faptul că dacă priveşti de la farul de la Sulina spre gura de scurgere, se observă o mică depunere pe întinderea apei. „Se pare că acolo va apărea o nouă insulă în maximum 20 de ani“, spune el.

Măsura extremă a fost luată pentru a curma defrișările ilegale a căror amploare a dus la înjumătățirea suprafeței împădurite a țării: de la 51%, la începutul anilor 1990, la circa 25% în prezent. După mai mulți ani în care au fost trase semnale de alarmă, presiunea publică a obligat autoritățile să reacționeze drastic în fața unui „dezastru ecologic” care pune în pericol stabilitatea și calitatea solului, ciclul anual al precipitațiilor, habitatul animalelor sălbatice și, inevitabil, viața oamenilor.

Privită drept o țară săracă, izolată economic și instabilă politic - după ce trecuse prin experiența unuia dintre cele mai brutale regimuri comuniste în secolul al XX-lea - Albania avea încă o „bogăție” neatinsă acum 25 de ani. Pe o suprafață de 8,5 ori mai mică decât a României, se regăseau 30% dintre toate speciile de plante ale Europei.

Toate acestea, alături de relieful variat (de la câmpii litorale, dealuri, văi, până la platouri alpine înalte), formau habitatul a peste 750 de specii de animale vertebrate, între care 91 de tipuri de păsări amenințate cu dispariția și carnivore mari (lupi, urși, râși) pe care majoritatea europenilor nu le mai pot admira decât în grădini zoologice.

Din păcate, pădurile s-au dovedit tot atât de lipsite de apărare în Albania (stat NATO și care are un acord de asociere cu Uniunea Europeană) precum în zone depărtate de civilizație din Amazonia sau Africa. Nominal, pădurile aparțin în proporție de 100% statului albanez și nu au existat retrocedări precum în alte state foste comuniste. În practică, ele sunt administrate de diferite autorități locale, dar care nu prea și-au luat rolul în serios sau chiar au facilitat, prin corupție, accesul unor „investitori”.

„Investițiile” s-au făcut doar în utilaje pentru tăierea, minima prelucrare la fața locului, încărcarea și transportul buștenilor, nicidecum în conservarea pădurilor sau în replantări. Într-o țară săracă, ocolită aproape complet de alte investiții străine până la mijlocul anilor 2000, chiar și astfel de afaceri nesustenabile erau binevenite.

Oamenii aveau câteva locuri de muncă, țara înregistra „exporturi” și, uneori se mai încasau și taxe din exploatarea masei lemnoase. Doar că în foarte mică măsură față de volumul acestei activități economice. Majoritatea defrișărilor erau ilegale, dar până ca vreo autoritate a statului să se sesizeze, versanți întregi erau dezgoliți, iar buștenii erau de mult încărcați pe vapoare.

Măsură drastică pentru o situație extremă

De-a lungul anilor, mai multe ONG-uri locale și internaționale au semnalat cât de rapid dispar mii de hectare de pădure și care sunt consecințele pentru mediu, dar mesajele lor au fost ignorate. Nici măcar granturile de zeci de milioane de dolari, alocate pentru protecția pădurilor de unele (Italia, Elveția) sau organizații (Banca Mondială, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU) nu au avut efect.

Cu toate acestea, presiunea opiniei publice a devenit copleșitoare în ultimii ani, mai ales după dezvăluirea că lemnul exploatat legal reprezintă doar 10% din cantitatea care dispare de pe teritoriul albanez în fiecare an. Păstrând această informală „regulă a lui 10”, societatea civilă albaneză, dar și unele partide au desfășurat o campanie, de-a lungul lui anului 2015, care a cerut interzicerea totală a exploatărilor forestiere timp de 10 ani, cu sancțiuni de 10 ani de închisoare pentru încălcarea legii.

Câteva luni, o astfel de lege părea numai un zvon și se credea că – dacă va fi până la urmă adoptată – va fi mult mai blândă. Dar, la 5 februarie 2016, Parlamentul de la Tirana a aprobat, cu 101 voturi din 140 (numărul total al aleșilor), această măsură fără precedent: orice tăiere de copaci este interzisă vreme de un deceniu în Albania și tot atâția ani de închisoare riscă oricine este prins că încalcă legea.

 Un prim pas pentru a diminua amploarea dezastrului

Albania se confruntă cu un dezastru ecologic și am fost obligați să luăm această măsură împotriva exploatărilor forestiere”, a declarat ministrul Mediului de la Tirana, Lefter Koka, citat de agențiile internaționale, după adoptarea legii. Actul normativ este doar un prim pas, căci Albania are nevoie de o strategie urgentă pentru renenerarea fondului forestier și diminuarea efectelor despăduririlor.

Cele mai grave sunt inundațiile severe care au afectat unele regiuni. Tăierile de copaci de pe malurile unor râuri au lărgit albiile și au creat condițiile unor viituri puternice, care au măturat din calea lor locuințe și culturi agricole.

Alte aspecte constau în eroziunea solului, restrângerea habitatului pentru specii de păsări și animale. Pe litoralul albanez se constată creșterea temperaturilor, căci perdelele de copaci acum dispărute făceau mult mai suportabile zilele de vară.

Duminică, 13 Martie 2016 02:49

Copiii, victimele poluării mediului

Copiii, sunt organisme în creștere și sunt mult mai sensibili la poluarea cu care suntem amenintați zi de zi. Iată motivele pentru care mediul poate fi un hazard pentru sănătatea copilului tau.

Gândește-te încă o dată dacă vrei să locuiești într-un oraș mare, poluat și încărcat de agenți toxici - sau nu ar fi mai bine să vă mutați spre un orășel mai mic. Desigur, în viață avem de făcut alegeri... este însă important să nu uităm de sănătatea copiilor noștri.

Respirația:

Bebelușii respiră mai des decât adulții deci au nevoie de mai mult aer. De asemeni, ei respiră la un nivel de înalțime mai jos decât adulții - acolo unde se așează chimicalele din aer. Atunci când ieși la plimbare cu copilul într-un cărucior pe stradă, gândește-te că bebelușul respiră primul dioxidul de carbom eliberat de țevile de eșapament ale mașinilor și ... desigur ale monstruoaselor autobuze (bombe de poluare în masă).

Fluidele pe care le consumă.

Apa pe care o consumă bebelușii la pregătirea lăpticului sau sub formă de sucuri/ceaiuri este de importanță foarte mare pentru sănătatea lor.

Bebelușii bagă des lucruri pe care le găsesc în guriță. Ele pot fi contaminate de plumbul din sol. În fiecare zi, bebelușii își petrec mult timp pe suprafețe ca: parchet, iarbă sintetică, mochete, laminat sau alte produse care inundă piața - cel mai adesea Made in China :(( Toate aceste materiale pot prezenta un pericol pentru sănătatea bebelușului fiind potențial îmbibate cu vopsele chimice, lacuri și alte substanțe care pot fi toxice pentru bebeluși.

Unde sunt agenții toxici cei mai periculoși? Vestea proastă este că agenții toxici care pot influența sănătatea bebelușului nostru - sunt PESTE TOT. Ideea este că nici măcar nu știm exact despre toate locurile unde le putem găsi - dar putem măcar încerca să indentificăm unde sunt pericolele cele mai mari:

  1. Hrana/Alimente: Aditivi, antibiotice, hormoni, arsenic, mercur
  2. Apa: Plumb, mercur, metil, chimicale industriale, arsenic,
  3. Casa: lacuri și vopsele, bisfenol A, plumb, arsenic.
  4. Aer: Radon, monoxid de carbon, fum de țigare, frecvența radio, chimicale industriale.

E foarte îngrijorător că substanțe chimice netestate și nesigure se infiltrează prin aproape fiecare produs din casele noastre, dar faptul că acestea pot fi găsite chiar și în hrana noastră este chiar mai îngrijorător.

Este extrem de îngrijorător că substanțe chimice netestate și nesigure se infiltrează prin aproape fiecare produs din casele noastre, dar faptul că acestea pot fi găsite chiar și în hrana noastră este chiar mai îngrijorător.

Pericolul ascuns în carnea de pasăre.

Un studiu publicat în revista americană "Environmental Health Perspectives" a relevat faptul că ftalații, substanțe chimice legate de tulburări de reproducere și probleme de comportament în copilarie, se găsesc în carnea păsărilor de curte și în produsele chimice de crescătorie. Din fericire, un studiu și mai recent publicat în Jurnalul de Cercetare a Mediului arată că, prin eliminarea anumitor alimente din dieta dumneavoastra, puteți reduce nivelul lor din corp, iar rezultatele apar după o perioadă scurtă de timp.

Templul budist și dieta vegetariană

Un alt studiu interesant s-a făcut în Coreea de Sud. 25 de adulți au fost de acord să stea într-un templu budhist timp de cinci zile și să adere la o dietă vegetariană. Înaintea începerii acestui studiu, fiecare participant a notat cât de multă carne de vită, de porc, de pui, lactate, oaie, capră, rață, curcă și fructe de mare consumase în ultimele 48 de ore. În urina lor au fost găsite trei tipuri de antibiotice veterinare specifice și patru tipuri de ftalați, (oamenii care erau în tratamente medicamentoase au fost excluși de la bun început, astfel încât autorii studiului au putut afirma că produsele alimentare au fost sursa lor principală de expunere la antibiotic).

Consumul ridicat de carne de vită, carne de porc, carne de pui, și produse lactate a fost asociat cu un nivel ridicat de antibiotice în urină, iar un consum mare de  produse lactate a fost asociat cu un nivel ridicat de ftalati. După cinci zile de ședere în templu, urina participanților a fost din nou prelevată, iar cercetătorii au descoperit o reducere semnificativă a nivelurilor de antibiotice și de ftalați.Acest studiu a fost unul de mici dimensiuni; autorii nu au specificat în detaliu ce anume au consumat subiecții în timpul șederii lor în tempulu budhist, dacă produsele lactate au făcut parte din dieta lor, nici nu au menționat dacă participanții au utilizat produse parfumate de îngrijire pesonală, sau alte produse parfumate de consum (deasemenea surse majore de expunere la ftalați). Dar cercetarea lor sugerează că un consum redus de lapte, carne roșie, carne de pasăre, poate reduce semnificativ nivelul de produse chimice din corpul nostru, ceea ce este o veste bună.

Antibioticele utilizate pe animale ajung în produsele alimentare.

Antibioticele ajung în produsele alimentare, ca urmare a utilizării lor în tratarea animalelor bolnave și că promotori de creștere; legea federală interzice utilizarea de hormoni de creștere la păsările de curte, astfel încât producătorii de carne de pasăre folosesc antibioticele pentru a grăbi procesul de creștere a animalelor. Cum ajung  ftalații în produsele alimentare este mai mult decât un mister. Produsele chimice sunt utilizate pentru a păstra policlorura de vinil (PVC-ul) moale, iar unele sisteme de împachetare utilizate pentru carne și brânză sunt fabricate din PVC. Ftalații se folosesc în pesticide de asemenea, și prin urmare, pot fi absorbiți de unele fructe și legume, precum și de către animalele care mănâncă mâncare contaminată, potrivit unui studiu recent de la Universitatea din Michigan, USA. Un studiu din 2006 a constatat că anumite tipuri de ftalați sunt atrase de grăsimi și sunt, prin urmare, mult mai răspândite în alimentele grase.

Cum să micșorăm cantitatea de substanțe chimice din propriul corp?

Chiar dacă acest studiu este mic și lasă unele întrebări fără răspuns, alte studii au demonstrat beneficiile unei alimentații bogate în legume și sărace în carne. Dacă nu sunteți pregătiți să renuntați la carne în totalitate, iată câteva modalități de a micșora cantitatea de substanțe chimice din corpul dvs., păstrând și carnea în meniu:

  • Consumați legume și fructe organice. Ftalații se folosesc în pesticide, care sunt utilizate pe produsele cultivate chimic. Dar ele pot fi găsite în nămolul de epurare, frecvent utilizat în agricultura chimică. Nici pesticidele, nici nămolurile de epurare nu sunt permise la produsele ecologice, așa încât aveți un motiv în plus să căutați alimente organice.
  • Consumați carne ecologică. Antibioticele și hrana pentru animale tratată cu pesticide - bogată în ftalați, nu sunt folosite în producția de carne ecologică. Și, dacă puteți găsi producători de carne locali, asigurați-vă că aceasta nu este ambalată în material plastic nociv. Ei vă pot permite să vă transportați carnea sau produsele lactate în propiile recipiente.
  • Aruncați obiectele de plastic. Ftalații sunt utilizați în sute de produse de consum, de la jucăriile de vinil pentru baie a copilului dvs., detergentul de rufe, gelul de duș, odorizantul de cameră preferat. Evitați orice este fabricat cu vinil (inclusiv pardoseli și perdele de duș) și nu folosiți produse parfumate artficiale în casă. Ftalații din aceste produse se leagă de particolele de praf din casă pe care le inhalați..
Duminică, 13 Martie 2016 02:40

Autostradă pentru biciclete în Germania

O rețea de căi ferate scoase din uz din regiunea vestică Ruhr va fi transformată într-o piste pentru biciclete cu regim similar autostrăzilor pentru mașini. Bicicliști se vor bucura de benzi largi de mare viteză, iluminare nocturnă și servicii de întreținere constantă, inclusiv dezăpezire. Primul tronson de cinci kilometri este deja funcțional, iar lungimea totală va fi de 100 km, unind zece orașe și patru universități.

Puțini or fi aceia care, fie și să nu fi ajuns pe acolo, nu au auzit despre „capitale ale ciclismului” - unele cu o foarte bine stabilită reputație (Amsterdam, Copenhaga), altele care meritau acest titlu odinioară, iar acum regretă că au renunțat la biciclete în favoarea autoturismelor (Beijing) și, în fine, altele care râvnesc la acest titlu și își extind an de an numărul de străzi rezervate exclusiv cicliștilor (Madrid).

Dar Germania, țara unde au luat naștere autostrăzile – deopotrivă apreciate ca motoare de dezoltare economică și criticate pentru impactul asupra mediului – merge mai departe de atât. Acolo funcționează deja, de la finele anului 2015, prima porțiune de cinci kilometri de autostradă rezervată exclusiv bicicletelor.

Fără semafoare, fără dispute privind prioritatea cu șoferii de autovehicule, fără denivelări (frecvente pe pistele care trece peste rădăcinile arborilor din orașe) și, mai ales, fără poluare! Ca orice veritabilă autostradă, și aceasta dispune de tuneluri sau poduri pentru a nu se intersecta cu alte drumuri, râuri sau zone pietonale.

În plus, fiecare direcție de mers are rezervată o lărgime totală de doi metri, există benzi speciale pentru depășire (cei care se grăbesc la serviciu îi pot ocoli pe cei ieșiți doar la plimbare), dar și pasarele de acces către și dinspre autostradă.

Acestea sunt beneficiile promise pentru două milioane de navetiști din regiunea Ruhr – situată în landul Renania de Nord și cunoscută vreme de decenii drept principalul bazinul minier și industrial al țării.

În această zonă există încă sute de kilometri de linii ferate care făceau legătura între mine, întreprinderi, porturi de pe fluviul Rin și orașe, dar care au rămas neutilizate în ultimii ani. Prin betonarea și amenajarea lor ca „veloautostrăzi”, se va ajunge la o lungime de cel puțin 100 km și va uni zece orașe (între care cele mai mari sunt Duisburg, Bochum și Hamm) și patru universități.

Într-un viitor apropiat, această autostradă s-ar putea lipi de una similară de 30 km care va lega metropola Frankfurt de orașul Darmstadt. Pe termen lung, rețeaua de autostrăzi pentru cicliști ar puta coborî înspre sud, până în Bavaria (unde și München-ul va fi legat de 15 km de autostrăzi cu suburbiile sale nordice), ba chiar să treacă frontiera Germaniei către drumuri rezervate doar cicliștilor în Belgia și Țările de Jos.

Bicliștii germani cer mai mulți bani de la buget

Considerabil mai ieftină decât versiunea sa auto, și o „veloautostradă” presupune o investiție serioasă, respectiv de circa 180 milioane de euro pentru întreaga distanță de 100 km. Agenția de dezvoltare regională din Ruhr (Regionalverband Ruhr – RVR) va aloca 20% din sumă, guvernul landului Renania de Nord – 30%, iar restul de 50% sunt solicitați Guvernului federal de la Berlin.

Deși salută inițiativa „verde” a RVR – care estimează ca va scoate cel puțin 50.000 de mașini de pe drumurile din Ruhr, în fiecare zi, datorită navetiștilor care vor prefera bicicletele – Executivul german are încă reticențe în a oferi bani.

În replică, asociațiile bicicliștilor din Germania duc o campanie media intensă pentru a-și promova cauza. Dincolo de argumentele evidente privind reducerea poluării, ei invocă statistici care arată că, zilnic, 10% dintre călătoriile efectuate pe teritoriul țării sunt efectuate cu bicicleta. Doar că acest lucru nu se vede la... Berlin

Din totalul cheltuielilor cu infrastructura de transport, Guvernul german alocă mult mai puțin de 10% căilor de acces pentru biciclete. Astfel, bicicliștii susțin că ei nu doresc „favoruri”, ci alocări bugetare adecvate ponderii lor în rândul contribuabililor.

Beneficiile adoptării unei economii circulare în Europa ar putea fi considerabile – reducerea irosirii deșeurilor și minimalizarea dependenței puternice față de importurile de materii prime. Un nou raport publicat la 18 ianuarie 2016 de către Agenția Europeană de Mediu atrage atenția atât asupra beneficiilor rezultate de pe urma acestei economii, cât și asupra provocărilor pe care le presupune o astfel de tranziție economică. De asemenea, raportul prezintă diferite moduri de a măsura progresul și scoate în evidență zonele care necesită mai multă importanță din partea câmpurilor de cercetare și politice pentru ca acest concept să poată fi pus în aplicare.

Astfel, raportul Agenției Europene de Mediu “Economia circulară în Europa – Dezvoltarea bazei de cunoștințe” descrie conceptul de economie circulară, accentuându-i caracteristicile cheie. Crearea unei economii circulare necesită schimbări fundamentale în cadrul lanțului de valori, de la deisgnul de produse și procesele producției până la noi modele business și patterni ai consumului. În această manieră, reciclarea va transforma deșeurile într-o resursă, iar extinderea vieții produselor va contribui la preservarea resurselor naturale.

Conform directorului executiv al Agenției Europene de Mediu, Hans Bruyninckx “conceptul de economie circulară a avansat în cadrul politcii decizionale europene ca fiind o perpectivă pozitivă, bazată pe soluții pentru obținerea unei dezvoltari economice, respectând limitele mediului înconjurător. Agenția Europeană de Mediu este pregătită să suporte tranziția către o economie circulară prin intermediul analizelor și evaluărilor.”

Spre deosebire de perspectiva tradițională a economiei liniare, economia circulară încearcă să respecte limitele mediului prin creșterea repartizării resurselor regenerabile sau reciclabile și prin reducerea consumului de materii prime și de energie. Astfel, atât emisiile, cât și risipa resurselor vor fi reduse. De asemenea, concepte precum design-ul eco, repartizarea, reutilizarea, repararea și reciclarea produselor și materialelor vor juca un rol important în menținerea utilizării produselor, componentelor și materialelor, dar și a valorii acestora.

Principalele constatări

  • Beneficiile tranziției către o economie circulară în Europa ar putea fi considerabile prin reducerea presiunilor asupră mediului și reducerea drastică a dependenței de importuri, care, în cazul creșterii graduale, poate deveni o sursă de vulnerabilitate. Creșterea competiției globale pentru resursele naturale a contribuit la creșterea nivelului de prețuri și volatilitate. De asemenea, strategiile economiei circulare ar putea avea ca și efect reducerea costurilor și creșterea competivității la nivelul industriei europene prin beneficii nete care constau în oportunități de joburi.
  • Provocări: În timp ce noile perspective circulare avansează, fricțiunile dintre sistemul liniar existent și noile inovații cresc. Acest lucru poate fi considerat ca fiind o amenințare de către unele părți implicate și o oportunitate de către altele.
  • Exemple de bună practică există. Unul dintre acestea îl constituie faptul că anumite companii deja experimentează noi modele de business precum cele bazate pe funcție și servicii și modelul consumului colaborativ.

O astfel de tranziție necesită o extindere a bazei de cunoștințe substanțială care să consemneze progresul și să identifice unde este nevoie de mai multă muncă pentru ca schimbarea să se producă. Unii indicatori deja există. De exemplu, Europa reduce cantitatea de deșeuri generată și își reciclează din ce în ce mai mult deșeurile. Cu toate acestea, este nevoie de mai multă informație pentru factorii de decizie și pentru combinarea perspectivei asupra impacturilor sociale, economice și de mediu. O mai bună organizare internă este necesară în structurile și funcțiile de producție, dinamicile consumului, mecanismele financiare și fiscale, precum și în mecanismele de declanșare și în parcursul inovațiilor tehnologice.

Duminică, 13 Martie 2016 02:35

Dragă cititorule,

Dacă ar fi să urmez toate principiile jurnalistice de bază evident că ar trebui să scriu despre această arzătoare problemă a defrișărilor ilegale. Un subiect la zi, impus de sălbăticia cu care timp de 25 ani a fost distrusă pădurea. Cu beneficii enorme pentru toți cei ce au legătură cu această industrie bănoasă a exploatării lemnului. Și ultimele zile scot în evidență faptul că este greu să renunți la ceva ce îți aduce un confort financiar cu care poți cumpăra liniștea din punct de vedere politic, economic sau penal. Cred că aș fi mai tentat să scriu despre buba ce stă să se spargă în legatură cu problema deșeurilor de ambalaje. Atât de “savuroase” sunt aromele în această zonă a deșeurilor încât este greu să te cenzurezi în a degusta din picantele aventuri ale principalilor actori implicate în această scenetă cu iz de Caragiale.

Și totuși. Să încercăm să vedem ce se află dincolo de această perdea de fum înecăcios…

Să zicem că sunt disponibili 350 de milioane de euro pentru următoarea perioadă prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020. Banii sunt dedicați finanțării proiectelor pentru natura, în special pentru protejarea biodiversității. Ca să vezi….

Dar ce constatăm dacă o să crăpăm un pic ușa și ne uităm un pic în curtea Ministerului? Ca un facut în ultima perioadă nu mai avem custozi pentru siturile Natura 2000. Dar cei ce vor trebui să aplice pentru aceste fonduri nerambursabile sunt chiar cei ce au în custodie aceste situri. Pe cale de consecință ne aflam în fața unei situații foarte interesante. Primo – Avem nevoie de “oameni potriviți la momentul potrivit” – Anul acesta vor fi scoase la mezat toate siturile Natura 2000 care nu au custozi și în acest fel vom completa “schemele de lucru”. Secundo – Oameni buni, siturile Natura 2000 cuprind mai mult de 40% din suprafața țării și credeți-ma sunt ultimele locuri unde încă nu a calcat picior de “investitor strategic”.

Stimată doamnă Ministru, am avut ocazia să vă cunosc și am văzut un lucru important în discursul dvs. Acel lucru îl cred milioane de români în țara asta dar fie nu au curaj fie pur și simplu nu au găsit persoana potrivită pe care să o creadă. Eu cred că dacă o să treceți peste pragurile de început de februarie o să puteți să continuați cu brio programul propus.

Și pentru  prieteni un mic amănunt: câinele de pază nu se duce niciodată după momeala aruncată ci așteaptă comanda stăpânului să atace…..

The energy industry is preparing for ICCI 2016 - the 22nd International Energy and Environment Fair and Conference that will take place in Istanbul Expo Center on 27 to 29 of April. At a time when energy policies have become one of the most determining factors of politics and economy, ICCI is bringing together all the stakeholders of the industry from public and private sectors to academicians with investors. With investment needs of around 130 Billion US-Dollars in the energy sector until 2023 Turkey offers tremendous opportunities.

New Solar Power Special Section

The exhibitors will be presenting their products and services in the Renewable Energy, Cogeneration, Electric Generation and Trade, Electric Transmission Systems, Energy Plants Maintenance, Repair and Servicing, Environment Technologies, Energy Efficiency, Logistics and IT Technology areas while the new trends of the industry are introduced to the visitors. Also, the new Solar Power Special Section to be created this year is intended to bring together the representatives of the industry with the investors. A Conference with over 250 speakers will take place simultaneously, focusing on various matters such as Energy Policies and Regulations, Energy Efficiency, Energy Technologies, Products and Services.

Expected 340 exhibitors and 16,000 professionals

Organized with the support of the Ministry of Environment and Urbanization, Ministry of Energy and Natural Sources, Ministry of Forestry and Water Affairs and Energy Market Regulatory Authority (EPDK), ICCI 2016 shines out as the most comprehensive event in the industry in Turkey. Over 30 partners, among them the Renewable Energy Associations GÜNDER and GENSED are backing the event. Expected are 340 exhibitors and around 16,000 professional visitors from Europe, North Africa, Asia and the Gulf countries, in addition to Turkey.  ICCI 2016 will take place April 27 to 29 in Istanbul Expo Center in Halls 9, 10 and 11.

 

Exhibition, Conference and B2B Meetings

Alexander Kühnel, General Manager of Hannover Fairs Turkey Fuarcılık says: "As the largest energy meeting bringing together trade fair, conference and B2B events, ICCI is an important event that has made ample contribution to the development of the energy industry in Turkey and globally and that grows together with the industry. The event is a major address in mutually developing collaboration in the area extending from Europe to Middle East and North Africa with the exhibitor country pavilions, international buyer programs and B2B meetings organization."

 

For further information please contact: Özge Doğancoşkun

 

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

http://www.icci.com.tr/en

The production of energy from alternative sources and its impact on climate change are among the main strategic tools implicated in the sustainable development of our society. Numerous types of biomass and wastes contribute towards the production of energy and reduction in the use of fossil fuels by means of biological, chemical and thermal processes. Existing biomass and waste to energy technologies are currently undergoing rapid development. Despite growing interest in the use of these technologies, in many countries their implementation remains limited.The aim of the Venice 2016 Symposium is to focus on the advances made in the application of technologies for energy recovery from biomass and waste and to encourage discussion in these fields. The previous edition of the Symposium, held in 2014, was attended by nearly 580 scientists and operators from approximately 62 different countries.The sixth edition of the Symposium will feature:
One day of guided technical tours at biochemical and thermochemical plants
Six parallel oral sessions, poster sessions and an exhibition by companies working in the field
Expected attendance of over 600 delegates from tens of different countries worldwide.
The Symposium is organized by the International Waste Working Group (IWWG) and Ordine degli Ingegneri della Provincia di Venezia, with the scientific support of the Universities of Queensland, Padova, Hokkaido, Rostock, Trento, Hamburg University of Technology and Venice International University.
An extended abstract, prepared using the article template available from the Symposium website, should reach the Organization no later than 29th February 2016.The official language of the Symposium is English. All abstracts must therefore be written in English and cover one of the following topics:

  • Biomass and waste characterisation as a potential energy source
  • Renewable fuel (Biodiesel, Bioethanol, Gas liquification, Hydrogen)
  • Anaerobic digestion
  • Refuse-derived fuel / Solid recovered fuel (RDF/SRF)
  • Thermal treatment (Combustion, Pyrolysis, Gasification and Others)
  • Economic aspects
  • Decision tools
  • Policies and Legal aspects
  • Climate change and Sink
  • Ecotoxicological aspects and Health issues
  • Public acceptance
  • Experiences and new developments
  • Developing countries

Abstracts submitted for presentation will undergo a thorough selection process carried out by world leading waste management experts.All final papers accepted to Venice 2016 will be published on a dedicated set of Proceedings. Additionally, a number of leading papers will be invited to be peer-reviewed for potential publication on Waste Management Journal, published by Elsevier. For further enquiries and information on registration, accommodation, etc., please contact the Organizing Secretariat EUROWASTE Srl (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., www.eurowaste.it).

Website: http://venicesymposium.it

Pagina 7 din 175

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: