• Web Ecoatitudine
  • Web 11oct
  • Web IMM 1
Infomediu Europa

Infomediu Europa

Un nou studiu indică faptul că urşii polari ar putea fi următorii pe lista animalelor pe cale de dispariţie, informează site-ul Descopera.ro.

 

Încălzirea globală a alterat peisajul arctic astfel încât nu mai există suficientă hrană pe care aceştia o pot vâna în apă. Animalele sunt nevoite să se descurce cu ce găsesc pe uscat, în principal fructe de pădure, ouă de pasăre şi, uneori, mamifere precum cerbii caribu.

 

”Dimensiunea mai mică şi densitatea scăzută a urşilor grizzly din zona arctică oferă indicii clare cu privire la limitările nutriţionale ale habitanţilor tereştri în ceea ce priveşte susţinerea unui număr semnificativ de urşi polari. Urşii grizzly şi urşii polari vor interacţiona din ce în ce mai mult şi vor intra în competiţie pentru resursele terestre”, notează Karyn Rode, autorul principal al studiului.

 

Urşii polari, la fel ca urşii grizzly, sunt mamifere foarte mari şi prin urmare consumă multă energie atunci când trebuie să vâneze. De aceea, cei dintâi preferă să vâneze în apă. ”Dovezile de până acum sugerează că un consum mai susţinut de hrană terestră nu va împiedica declinul sănătăţii şi supravieţuirea urşilor polari”, se arată în studiu.

 

Ursul polar este un urs alb, excelent  înotător, care trăieşte în zonele nordice îngheţate ale Oceanului Arctic. În Alaska, până în anul 1950, numai inuiţii vânau urşi polari, dar aceştia nu vânau mai mult de 120 de exemplare pe an. Din anul 1950 a început „sportul” de vânare a urşilor polari, care au fost decimaţi în mod necugetat.

 

În Canada, unde există cca. 15.000 de urşi polari, aceştia trebuie să facă faţă la două principale ameninţări: vânătoarea şi topirea calotei glaciare. Deşi ambele probleme sunt recunoscute la nivel guvernamental, urşii polari canadieni nu au fost incluşi în categoria animalelor ocrotite de lege, ci în cea a animalelor care au nevoie de „protecţie specială”.

Ministrul Mediului a anunţat că hotărârea de Guvern care declară zona Deltei Văcărești parc natural este gata şi urmează să fie aprobată într-una din următoarele şedinţe de Guvern. Odată devenită zonă protejată, Delta va putea fi păzită, iar orice act de braconaj sau distrugere vor fi pedepsite.

Ministrul Mediului a semnat săptămâna trecută hotărârea care transformă Delta Văcăreşti în arie naturală. După avizarea interministerială, proiectul va ajunge pe masa Guvernului.

„Suntem în ultimii, ultimii, ultimii paşi procedurali. Pentru prima dată am ajuns la final cu hotărârea de Guvern care declară această zonă ca şi parc natural,” spune Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului.

Primăria Capitalei a anunţat deja că vrea să se ocupe pe viitor de îngrijirea Deltei.

„Să încercăm noi, municipalitatea, împreună cu ONG-uri să preia în administrare această zonă. Ne dorim şi am putea să o facem foarte bine,” declară Răzvan Sava, primarul general interimar al Capitalei, scrie Digi24.

Activiştii de mediu cer din 2012 înfiinţarea parcului natural pentru ca acesta să poată fi păzit.

„Solicităm grăbirea procedurii pentru că păsările deja au început să vină la Văcăreşti. E perioada de migraţie. Dacă se întâmplă, Doamne fereşte, încă un incendiu,” spune Dan Bărbulescu, preşedintele Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti.

Sunt plănuite şi investiţii pentru viitorul parc natural. La marginea lui ar urma să fie creată o zonă de agrement.

„Există un dig care oferă această perspectivă generoasă. De a construi o pistă de biciclete, o pistă de alergare, foişoare de observaţie ornitologică,” adaugă Dan Bărbulescu.

Groapa Văcăreşti a fost gândită iniţial ca lac de acumulare. După ce a fost umplut cu apă în 1989 şi abandonat, s-a transformat într-o deltă.

„Este cumva unică în Europa. Sigur, există la Londra un fel de Wet Land, dar nu e chiar de aceeaşi dimensiune şi cu aceeaşi valoare a biodiversităţii pe care o avem aici,” precizează Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului.

Cele 183 de hectare ale deltei adăpostesc peste 90 de specii de păsări şi zeci de specii de mamifere.

Se declară şi se instituie regimul de arie naturală protejată şi se aprobă încadrarea în categoria de management parc natural pentru Acumulare Văcăreşti, cu denumirea Parcul Natural Văcăreşti, se arată în proiectul de act normativ.

 

"În vederea dezvoltării ecoturismului, administratorii drumurilor publice vor amplasa indicatoare rutiere pe drumurile pe care le administrează, pentru semnalizarea adecvată a rutelor către Parcul Natural Văcăreşti, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. (..) Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura reprezentarea limitelor ariilor naturale protejate constituite prin prezenta hotărâre, ale căror elemente de identificare sunt prevăzute în anexa nr. 1, în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri", se mai arată în proiectul de act normativ.

 

Iată limitele de demarcaţie ale Parcului Naţional Văcăreşti:

- Limita nord-estică (dinspre Splaiul Unirii): pornește pe drenul perimetral de la baza taluzului extern, la intersecția Splaiul Unirii cu Strada Glădiței și continuă în linie dreaptă, în lungul digului și șoselei, urmărind marginea dinspre Spaliul Unirii a spațiului verde, spre sud-est, pe o lungime de 1340 m, până în colțul nord-estic al amenajării, în dreptului canalului de deversare

- Limita estică (dinspre Șoseaua Vitan-Bârzești): pornește înspre sud pe pe drenul perimetral de la baza taluzului extern, din dreptul canalului de deversare, pe un traseu rectiliniu, urmărind marginea dinspre Șoseaua Vitan-Bârzești a spațiului verde, pe o lungime de 925 m.

- Limita sudică (dinspre Șoseaua Olteniței): urmărește conturul amenajării hidrotehnice, mai întâi înspre vest, pe o lungime de 310 m, apoi înspre sud-vest, pe o lungime de 440 m, până în dreptul intrării dinspre Strada Săvinești, apoi înspre nord-vest, pe o lungime de 415 m, până în dreptul intrării dinspre Strada Ionescu Florea. De aici, limita continuă printr-o inflexiune în interior, în lungime de 220 m, în dreptul străzii Lunca Bârzești, apoi continuă din nou înspre vest, pe o lungime de 240 m, până în colțul sudvestic al amenajării.

- Limita vestică (dinspre Calea Văcărești): urmărește tot marginea amenajării hidrotehnice, mai întâi pe marginea superioară a lacului, apoi în lungul drenului perimetral de la baza taluzului extern, înspre nord, aproape rectiliniu, pe o lungime de 1450 m, până în colțul nord-vestic al amenajării.

Adiminstraţia Parcul Natural Văcăreşti va avea cel puţin şase  angajaţi, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern: director, ranger;  responsabil pentru relaţii cu comunităţile, educaţie ecologică şi turism (specialist în comunicare, sociologie, psihologie, turism, etc.), biolog, specialist în tehnologia informaţiei (baze de date, tehnologie GIS), economist se specific ape www.economica.net.

Luni, 18 Aprilie 2016 11:35

O bicicletă în servietă

O bicicletă asistată electric care se pliază la dimensiunea unei serviete și cântărește doar 7,5 kg ar putea lua în curând cu asalt pistele de biciclete și sistemele de transport în comun din Europa, anunță un comunicat al Comisiei Europene.

Proiectul finanțat de UE, Bike Intermodal, a dezvoltat un nou prototip de bicicletă pliabilă care cântărește doar 7,5 kg. Aceasta se poate plia, ajungând la dimensiunile unei cutii de 50 cm x 40 cm x 15 cm, ușor de depozitat, transportat sau lăsat într-un colț de restaurant, bar sau cinema. Componentele prototipului sunt complet reciclabile, astfel încât bicicleta dispune de un ciclu de viață ecologic: de la producție, la utilizare și reutilizare.

„La Bike Intermodal am combinat cele mai bune practici din domeniul designului, producției și asamblării și am utilizat cele mai noi materiale existente pentru a crea o bicicletă foarte compactă, ușoară și atractivă, perfect adaptată nevoilor urbane. Sperăm că ea va încuraja și persoanele care până acum erau reticente să se urce pe bicicletă și să se bucure de libertatea pe care o oferă”, a spus Alessandro Belli de la Tecnologie Urbane, unul dintre partenerii-cheie ai proiectului și fondatorul start-up-ului nou înființat Bike Intermodal

Cu un design și proces de producție inovator, Bike Intermodal deschide drumul către o nouă generație de biciclete pliabile, care pot fi utilizate în combinație cu mașinile și mijloacele de transport în comun. Ea ar putea determina persoanele care fac naveta să renunțe la mașini, făcând orașele mai prietenoase cu mediul.

 

O revoluție în designul de biciclete pliabile

În fiecare an sunt produse aproximativ 135 de milioane de biciclete, iar cele pliabile reprezintă circa 2% din piață. Bike Intermodal adoptă un model de lanț de aprovizionare diferit de cel clasic din sectorul bicicletelor, inspirat de industria auto. „Am consolidat structura bicicletei prin limitarea numărului de componente și utilizarea celor mai rezistente și, în același timp, mai ușoare materiale disponibile, cum ar fi magneziul. Fiecare componentă este testată, detectabilă și poate fi reciclată”, a spus Belli.

La baza „bicicletei intermodale” stă un cadru precomprimat care se închide și se deschide cam ca trenul de aterizare al aeronavelor, făcut din aluminiu sau magneziu turnat și din cabluri de tipul celor utilizate în navigație. Pe viitor, se cercetează posibilitatea utilizării grafenului pentru a consolida cadrul și a-i reduce și mai mult greutatea. Motorul sporește mobilitatea fără a crește semnificativ greutatea bicicletei. care cântărește cam de două ori mai puțin decât o bicicletă similară neasistată electric și ocupă doar o cincime din spațiu.

Greutatea și dimensiunea bicicletei au fost optimizate cu ajutorul studiilor de teren concepute de către Universitatea din Florența și realizate de operatori ai sistemelor de transport în comun din Florența (Italia) și Ljubljana (Slovenia), pe baza unor chestionare și teste cu biciclete pliabile competitive, pe un eșantion de angajați care fac naveta, persoane care fac naveta în timpul zilei și studenți.

 

Dezvoltarea produsului și comercializare

Proiectul de cercetare Bike Intermodal a beneficiat de finanțare pentru cercetare din partea Uniunii Europene în valoare de 1,58 milioane de euro. De la finalizarea proiectului, start-up-ul a continuat să optimizeze designul și procesul de producție a bicicletei, obținând un prototip viabil pentru comercializare și aflându-se ân discuții pentru a-l scoate pe piață. Se estimează că o versiune fără motor a bicicletei ar putea costa 800 de euro, iar un model asistat electric 1.300 de euro. O versiune minimalistă a bicicletei (model cu pinion fix) ar putea costa doar 500 de euro.

În mesajul său pentru ediția din 2016 a zilei, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon ne transmite îndemnul de a ne reafirma "angajamentul nostru de a îmbunătăți calitatea, gestionarea și protecția resurselor de apă, ca parte a campaniei noastre istorice pentru a obține o viață demnă pentru toți oamenii ..", potrivit paginii ONU dedicate zilei.

Ziua mondială a apei se marchează anual, iar tema anului 2016 "Apă și locuri de muncă" scoate în evidență legătura dintre cantitatea și calitatea apei necesare și oamenii care lucrează în acest domeniu, care reprezintă un aspect definitoriu pentru asigurarea calității vieții. De asemenea, prin acțiunile organizate în acest an se urmărește și recunoaștere muncii depuse în acest sector de activitate și conștientizarea necesității de a avea condiții de muncă decente, potrivit unwater.org.

Ediția din 2016 a zilei este coordonată de către Organizația Internațională a Muncii în numele Grupului ONU pentru Apă (UN-Water). Festivitățile oficiale, în acest an, se desfășoară la sediul central al Organizației Mondiale a Muncii, la Geneva. În paralel, diverse evenimente regionale pe tema "Apă și locuri de muncă" sunt găzduite la nivel global.

Raportul mondial al ONU privind valorificarea resurselor de apă în 2016 este lansat, ca și în anii precedenți, cu prilejul sărbătoririi Zilei mondiale a apei. Pentru prima dată, însă, raportul nu va fi lansată numai în limba engleză, ci și în spaniolă și franceză. Sumarul raportului va fi, de asemenea, pus la dispoziție în toate cele șase limbi oficiale ale ONU, precum și în italiană, portugheză și hindi.

Obiectivul marcării acestei zile este de a sensibiliza atât potențialul pentru o cooperare extinsă, cât și răspunsurile la provocările cu care se confruntă managementul resurselor de apă, având în vedere creșterea cererii de acces la apă și la serviciile în domeniu. De asemenea, va oferi o oportunitate de a valorifica impulsul creat la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă (Rio +20), precum și de a sprijini formularea de obiective noi, care vor contribui la dezvoltarea resurselor de apă esențiale atât pentru productivitatea economică, cât și pentru bunăstarea socială.

În 2013, a fost marcat Anul internațional pentru cooperare în domeniul apei, proclamat de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 65/154, la 11 februarie 2011.

În România o serie de evenimente, care marchează această zi, au fost demarate încă din urmă cu o săptămână. Astfel, Bazin Hidrografic Someș-Tisa și-a deschis porțile pentru copiii și tinerii care doresc să cunoască aspecte legate de activitatea gospodarilor de ape. De asemenea, vizitatorii pot observa prin microscop microorganismele din apă. "Ziua Porților Deschise", în instituțiile care se ocupă cu tratarea apei, are loc în numeroase orașe din țară.

Tot în acest context, Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureș a desfășurat între 16-17 martie 2016 evenimente educative organizate în instituții de învățământ cu scopul formării unui comportament ecologic și responsabil față de mediu.

Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crișuri demarează, la 22 martie, de Ziua mondială a apei, un proiect pilot "Gunoiul doare!" de sensibilizare a populației privind gunoaiele aruncate în ape. Acestea sunt doar câteva din acțiunile care se desfășoară la nivelul întregii țări pentru a marca această zi.

La ora actuală, aproape jumătate din populația mondială activă, 1,5 miliarde de persoane, lucrează în diverse sectoare din domeniul apei și toate activitățile umane depind de apă și de cei care asigură distribuția acesteia în condiții de siguranță. Apa este un element central în cultura și religia tuturor civilizațiilor, fiind, de-a lungul secolelor, un element esențial al dezvoltării societății. Tradițiile culturale și valorile sociale determină modalitatea în care oamenii percep și gestionează apa în diferite regiuni ale lumii.

https://youtu.be/jqxENMKaeCU

 

Decizia a fost inclusă în ordinul emis de ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, la data de 30 decembrie 2015

La data de 30 decembrie 2015, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a semnat ordinul de ministru de publicare a Listei Monumentelor Istorice pentru anul 2015. În cadrul acesteia se menţionează faptul că întreaga localitate Roşia Montană (jud. Alba), pe o rază de 2 kilometri, a fost clasată ca sit în categoria A.

„Situația sitului de la Roșia Montană se află în atenția mea directă din momentul în care am preluat conducerea ministerului. Doresc să vă spun pe această cale că la data de 30 decembrie 2015 am semnat ordinul de ministru de publicare a noii Liste a Monumentelor Istorice 2015, ce urmează să apară în Monitorul Oficial, prin care întreaga localitate Roșia Montană pe o rază de 2 kilometri este clasată ca sit în categoria A.“

Această decizie crește considerabil șansele ca situl istoric Roșia Montană să fie inclus în lista UNESCO, deși autoritățile locale – susținătoare ale megaproiectului de exploatare auriferă – încă se opun.Actul normativ emis la sfârşitul anului trecut instituie, practic, regimul de protecţie implementat în momentul apariţiei legii 422/2001, care, ulterior, a fost modificat. Prin urmare, se revine la asigurarea protecţiei unui sit de importanţă naţională, ce a suscitat, în ultima perioadă, intense dezbateri referitoare la activitatea minieră din zonă.

Societatea civilă speră ca zona se va bucura de o atenţie sporită, care se va concretiza, în final, prin includerea zonei pe Lista Tentativă a României pentru Patrimoniul Universal UNESCO. Acest proces a fost deja iniţiat, în urmă cu 6 ani, însă nu a avut sorţi de izbândă.

Localitatea Roşia Montană a fost atestată documentar în anul 131 d.Hr., cu numele Alburnus Maior. Aşezarea a fost întemeiată de reprezentanţi ai administraţiei imperiale romane, cu scopul de a exploata zăcămintele de aur şi argint din zonă, devenind în timp centrul principal de extracţie a metalelor preţioase de la nordul Dunării de Jos. Apogeul activităţii miniere la Roşia Montană a fost atins, însă, în perioada austro-ungară, la sfârşitul secolui la XIX-lea.

Alăturat punctul de vedere al comunității din Roșia Montană referitor la deciziile referitoare la Roșia Montană într-un comunicat de presa afișat pe sit-ul www.agerpres.ro.

Stimate domnule Ministru Vlad Alexandrescu,

Noi, reprezentanții comunității din Roșia Montană, ne adresăm dumneavoastră pentru a vă face cunoscută opinia locuitorilor cu privire la situația dramatică pe care ne-ați provocat-o prin includerea unei părți a Roșiei Montane în lista monumentelor istorice, despre care am aflat cu indignare de pe rețeaua de socializare Facebook.

Deși inițial am avut așteptări mari și speranțe în privința dumneavoastră, considerându-vă un ministru tehnocrat care poate lua decizii corecte fără a se lăsa influențat de păreri preconcepute și simpatii, din păcate realitatea a fost mai mult decât dezamăgitoare. Credeam că doar politicienii sunt preocupați de imagine, domnule ministru, însă constatăm cu tristețe că și dumneavoastră faceți parte din aceeași categorie.

Un ministru tehnocrat nu ar fi desconsiderat și ignorat total comunitatea locală din Roșia Montană, luând o decizie majoră privind soarta acesteia, mai înainte de a fi consultat toate părțile și de a analiza atent și responsabil toate aspectele legate de un subiect atât de important și anume soarta unei întregi localități.

Suntem profund dezamăgiți de maniera discreționară cu care ați luat această decizie și de modul netransparent în care ați comunicat luarea acestei măsuri, postând-o pe rețeaua de socializare Facebook, într-un răspuns de mulțumire adresat domnului Ioan Piso. Nu știam domnule ministru, că legea privind transparența decizională prevede că un ordin de ministru se postează pe Facebook și se aprobă în funcție de numărul de like-uri pe care le primește din mediul online.

Puteți însă să vă lăudați cu faptul că sunteți primul ministru al culturii din istoria României care fără a verifica în prealabil și la fața locului situația reală a patrimoniului cultural și ignorând total principiile dezvoltării durabile, ia o decizie cu impact economic, social și cultural major asupra unei comunități, fără ca aceasta din urmă să fie consultată. Desigur, veți putea spune că ați fost preocupat de soarta Roșiei Montane și că ați verificat situația patrimoniului la fața locului, însă cine vă va mai crede?

Suntem convinși totuși, că toți ONG-iștii elogiați și premiați de către dumneavoastră în ultima vreme, se vor înghesui să depună mărturie în favoarea bunei dumneavoastră credințe, jurând că v-au văzut adesea la fața locului în vizite de informare, deși noi nu v-am văzut niciodată.

Și pentru că tot am amintit despre premii, vă informăm domnule ministru că festivalul activist Fân Fest, pe care l-ați premiat de curând, nu are nicio legătură cu spiritul său comunitatea Roșiei Montane. Dimpotrivă, de fiecare dată comunitatea locală s-a revoltat împotriva acestuia, condamnându-l și delimitându-se ferm de acest așa-zis 'fenomen cultural' importat la Roșia Montană. Fără îndoială știți că la acest eveniment au participat alături de activiștii aduși din toată lumea și politicieni români, ceea ce ne îndreptățește să credem că la viitoarea ediție Fân Fest, vă veți număra și dumneavoastră printre participanți.

Participanții la acest festival, fie ei și entuziaști și de bună credință, vin, petrec și fac larmă timp de trei zile în localitate, apoi se întorc la ei acasă, unde este cald și bine și unde au ce să pună pe masă pentru ei și pentru copiii lor. Din păcate aceștia nu știu ce înseamnă disperarea provocată de sărăcia și lipsa locurilor de muncă și de durerea de a nu-ți putea ține copiii aproape, trimițându-i de acasă pentru a putea supraviețui și de aceea noi nu putem fi la fel de entuziaști.

Premiul pe care l-ați conferit de curând organizației Alburnus Maior în cadrul Galei Premiilor Administrației Fondului Cultural Național, pentru 'activarea patrimoniului imaterial în cadrul festivalului activist Fân Fest', ne lasă fără grai atât pe noi, locuitorii Roșiei Montane, cât și pe toată lumea care a aflat de acest lucru. De când rock-ul, hărmălaia și dezmățul fac parte din patrimoniul imaterial al Roșiei Montane, domnule Ministru al Culturii?! Unde ați mai pomenit asemenea gogomănie, în ce țară din lumea asta?!

Să înțelegem că urmează să ne anunțați în curând pe Facebook că veți scoate doina, balada și toate celelalte datini cu care ne mândrim din lista patrimoniului imaterial al poporului român și le veți înlocui cu muzica rock, pogo și alte obiceiuri străine care nu au nicio legătură cu istoria și cultura neamului românesc?!

Vă mai spunem ceva domnule ministru: sărăcia naște incultură, dar dumneavoastră probabil că nu înțelegeți acest lucru fiind situat cu mult deasupra noastră, a muritorilor de rând. Mai trebuie să știți că activitatea minieră milenară este cea care a făurit cultura și patrimoniul Roșiei Montane, iar măsura dumneavoastră poleită în aurul protecției naționale nu face decât să condamne comunitatea locală la sărăcie și depopulare, devenind o specie pe cale de dispariție.

Noi ne-am fi așteptat de la dumneavoastră să promovați cultura minieră din Roșia Montană care s-a plămădit de secole și a reunit obiceiurile și tradițiile celor care au venit în străvechiul Alburnus Maior și nu Fân Festul care a fost de fapt în fiecare an doar o bătaie de joc la adresa locuitorilor din Roșia Montană. Spun asta pentru că au fost în Ministerul Culturii și oameni care au apreciat cultura materială și spirituală rezultată din munca minerilor și au considerat-o un 'bun de patrimoniu'.

Dar, se pare că nu putem să cerem mai mult de la dumneavoastră, care v-ați înconjurat de oameni duplicitari, care au lucrat în trecut pentru dezvoltarea proiectului minier și apoi, când au plecat din proiect au întors și fila bunului simț. Chiar un astfel de om am văzut că a fost promovat pe postul de director peste monumentele istorice și patrimoniul cultural național. Oare ne considerați pe toți cei din Roșia Montană neînsemnați sau chiar v-ați propus să fiți ministrul străzii și nu al culturii așa cum observa și dl. Caramitru și se pare că a avut perfectă dreptate?!

Comunitatea din Roșia Montană este descendentă directă a celor care de-a lungul secolelor și-au sacrificat viețile, scoțând aurul din inima muntelui și creând Roșia Montană de astăzi, cu monumentele istorice, istoria și tradițiile acesteia și de aceea avem tot dreptul la respect și considerație, inclusiv din partea dumneavoastră.

În 6 februarie sărbătorim atestarea documentară a localității prin descoperirea tăbliței cerate nr. XVIII, sărbătorim ziua Roșiei Montane, fară a vă invita pe dumneavoastră care de fapt prin decorarea ONG Alburnus Maior și a Fân Fest-ului ați promovat subcultura și manifestări tribale despre care roșienii nici nu știau că acestea există, darămite să le și organizeze. Așa am ajuns bătaia de joc a unor artiști îndoielnici, de oriunde, dar nu din Munții Apuseni.

Ar fi fost foarte bine să vă documentați și de la oameni de specialitate de înaltă ținută academică, precum Acad. Alexandru Vulpe sau Răzvan Theodorescu, nu doar de la Prof. Ioan Piso, acest domn veșnic nemulțumit, care a fost întotdeauna un campion în lupta împotriva mineritului de la Roșia Montană, dar asta doar după ce a apărut firma canadiană, nu și când statul roman arunca în aer 'Scaunul Împăratului' din Masivul Cetate. Numind Roșia Montană monument istoric ia-ți făcut un mare 'hatâr' acestui domn, iar pe noi roșienii ne-ați închis precum într-un ghetou.

Analizând cu multă răspundere și aplicând principiile teoriei carteziene asupra efectelor acțiunilor dumneavoastră am ajuns la concluzia că nu ați înțeles nimic din menirea postului pe care îl ocupați efemer.

Dacă nu ați fi fost numit ministru al culturii, ați fi fost probabil candidatul ideal pentru funcția de ministru al comunicării cu societatea civilă, cu toate că v-ar fi fost imposibil să dialogați doar cu o parte a societății civile așa cum o faceți acum, cu cei care refuză dialogul și rațiunea amenințând cu proteste și 'unlike-uri' pe Facebook, care, nu-i așa, vă pot prejudicia imaginea aurită pe care încercați să v-o creați.

Având în vedere subiectivismul de care dați dovadă în exercitarea demnității publice și ținând cont de criteriile subiective aplicate în selecția interlocutorilor, considerăm că și noi ne putem adapta cerințelor dumneavoastră și vom apela la toate formele de protest și apărare pe care le avem la îndemână, evident, cu respectarea dispozițiilor legale.

Încheiem amintindu-vă că în cadrul Galei Premiilor Administrației Fondului Cultural Național de săptămâna trecută le-ați transmis participanților din țară — nu și din Roșia Montană — un mesaj activist: 'contați pe mine' pentru clasarea Roșiei Montane în lista Unesco, motiv pentru care, la rândul nostru și în încheiere, noi comunitatea din Roșia Montană vă asigurăm de întreaga noastră considerație domnule ministru și vă transmitem următorul mesaj:

'Contați pe noi' că vom lupta până la capăt pentru a ne apăra dreptul constituțional la viață și bunăstare pentru noi și copiii noștri și vom respinge cu fermitate sărăcia și disperarea la care ne-ați condamnat în lipsă și fără drept de apel!

Președinte Pro Roșia Montană
Dr. Andrei Jurcă

Runcurel este următorul sat care dispare de pe harta județului Gorj. Localitatea aparține comunei Mătăsari și în curând nu va mai exista din cauza extinderii activității de extragere a cărbunelui. Sute de gospodării o să dispară, dar și o biserică și un cimitir. Situația este destul de complicată. CE Oltenia le-a oferit proprietarilor posibilitatea de a se muta într-o vatră de sat din Telești, însă mare parte din aceștia nu sunt de acord să se mute acolo.

Organizațiile Greenpeace România și Bankwatch România au transmis  Prim-ministrului Dacian Cioloș o solicitare de revocare a HG 960/09.12.2015, act normativ privind aprobarea amplasamentului carierei de lignit Jilț Nord și declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul lucrării de utilitate publică. Alături de scrisoare, organizațiile au comunicat premierului un memoriu al locuitorilor din Runcurel, sat ce urmează să fie evacuat și distrus pentru extinderea carierei de alimentare cu cărbune a termocentralei Turceni din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO). Acestora li s-au alăturat și locuitori din Mătăsari ce ar urma să fie prejudiciați de hotărârea în cauză.

În ciuda contestațiilor făcute de Greenpeace, guvernul a dat undă verde exproprierilor în decembrie 2015. Organizațiile Greenpeace și Bankwatch au vizitat zona și au ascultat nemulțumirile localnicilor. Principalele probleme semnalate de aceștia sunt legate de condițiile complet injuste pentru compensarea proprietăților și de lipsa de sprijin din partea propriei primării ce ar trebui să îi ajute cu actele de proprietate. În plus, sătenii au reale îngrijorări despre realizarea strămutării stipulate în studiul de evaluare realizat de CE Oltenia .

Circa 300 de hectare de teren vor fi expropriate prin efectul HG nr.960/2015, care a aprobat amplasamentul si declansarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privata situate in coridorul de expropriere al Carierei Jilt Nord. CE Oltenia a obtinut circa 15,5 milioane lei pentru acordarea despagubirilor. Localnicii vor primi in jur de 4-5 lei/mp.

O urgență majoră pentru CE Oltenia este reglementarea situației bisericii din satul Runcurel, care, în momentul de față, este situată la câțiva zeci de metri de limita carierei Jilț Nord. Clădirea a fost declarată monument istoric și va trebui strămutată. Lăcașul este realizat din lemn și este tencuită. În curtea bisericii este și cimitirul satului. Și morții de aici vor trebui mutați, acolo unde vor dori rudele celor decedați. În ceea ce privește amplasamentul pe care va fi mutatș biserica se vehiculează două variante. Prima ar fi ca lăcașul să fie mutat la vatra de sat de la Telești, iar a doua posibilitate este ca aceasta să fie mutată în incinta spitalului din municipiul Motru.

Încă din iunie 2015, Greenpeace România împreună cu o serie de ONG-uri de mediu au atras atenția guvernului asupra lipsei de justificare a acestei hotărâri. Punctele prezentate în scrisoarea vizează negocierea nedreaptă cu proprietarii, prejudiciul iremediabil adus mediului natural, acordarea de ajutor de stat nelegal unei companii și ineficiența investiției pentru societatea română.

Ionuț Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace: “Dreptul de proprietate și dreptul la demnitate sunt drepturi fundamentale, iar localnicii ne-au cerut ajutorul fiindcă aceste drepturi le sunt amenințate. Suntem alături de ei pentru împiedicarea exproprierilor abuzive în vederea extinderii carierelor de lignit.”

Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch: “Localnicii din Runcurelu și Mătăsari sunt afectați de ani de zile de poluarea intensivă a aerului și de zgomotul utilajelor care funcționează în carieră. Cu toate că populația a acceptat această situație, Complexul Energetic Oltenia a evitat negocierea directă cu proprietarii, trimițȃndu-le notificări impersonale care nu le oferă alternative.”

Pagina 7 din 176

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: