Infomediu Europa

Infomediu Europa

După circa 30 de ani în care se află în fază de discuţii, propuneri, proiecte şi promisiuni electorale, staţiunea turistică montană Luna Şes este aproape de finalizare. Cel mai probabil pârtia de schi de la Luna Şes va fi funcţională începând cu iarna următoare, fiind singura din judeţul Satu Mare.

Zona montană Luna Şes este una de-a dreptul pitorească. Peisajul montan, cu izvoarele de apă şi arborii, oferă un cadru minunat pentru o ieşire în natură.

Traseele montane amenajate aici încep din oraşul Negreşti Oaş şi duc până în vârful Pietroasa, aflat la o altitudine de 1.201. Pasionaţii de drumeţii au astfel ocazia, în cele peste trei ore, să vadă frumuseţi unice în ţară, precum Sfinxul Oaşului, sau bătrâne case oşeneşti, mici şi albastre, uitate parcă în poieniţe. Aproape de locul viitoarei pârtii de schi se află şi o mică bisericuţă din lemn. Din Vârful Pietroasa se deschide un platou imens spre Maramureş.

Da, fără doar și poate, zona este de o frumusețe pură, nealterată, pădurea virgină fiind în elementul ei. În Șes, cum spun oșenii, timpul parcă este din alte vremuri, pe alocuri vezi căsuțe vechi fără electricitate sau alte utilități, folosite de cei care veneau la strâns de fân vara sau cu oile. Să nu mai vorbesc de izvoarele de apă minerală din zona, Gustul borcutului, așa cum numesc localnicii această apă, fiind exraordinar. Puțini știu că în perioada interbelică această apă era îmbuteliată și trimisă peste ocean în SUA. Din păcate, cel mai important izvor mineral este lăsat în paragină, dezinteresul autorităților locale fiind total. Pârâul Talna oferă și posibilitatea de a pescui, cel puțin mai în amonte fiind prezenți și ceva păstrăvi. Nu înțelegem cum o asemenea zonă cu potențial turistic nu a fost vlorificată în cei 20 de ani de democrație. Ciudat e faptul că vara e plin de lume care vine la picnic, marea majoritate fiind doar localnici. Totuși, frumusețea pădurii și faptul că drumul forestier face legătura cu județul Maramureș, câteva cărări ducând până în zona Blidari-Firiza, a stârnit interesul echipelor de moto-cross din străinătate.
În ciuda faptului că zona Luna Șes oferă o incursiune minunată în natură, peisaje montane care ne trezesc admirația, izvoare de apă minerală, locuri perfecte pentru recreere, va trece multă vreme până când vom putea ajunge aici pe un drum normal, nu pe hârtoape desfundate, și zona să fie amenajată.

Despre proiectul Luna Şes se vorbeşte încă din anii 1986-1988, iar de prin 2010 se promite că în anul următor se va putea schia, însă pârtia nu este amenajată nici până în prezent. Deşi lucrările sunt acum avansate, este montată instalaţia de telescaun, este asfaltat drumul până la baza pârtiei, este introdus curentul electric, localnicii nu sunt prea încrezători. „Poate va fi deschisă în anul 2050 când noi nu vom mai fi”, a declarat o localnică.

Vestea că pârtia de schi urma să se deschidă a ajuns până în Ungaria, astfel că în această iarnă două autocare cu schiori au urcat muntele, doar că n-au mai avut pârtie, povesteşte un alt localnic. Dezamăgiţi, schiorii au plecat spre alte pârtii din Maramureş, judeţ mai bine pregătit din acest punct de vedere.
Aurelia Fedorca, primarul oraşului Negreşti Oaş, este totuşi optimistă şi crede că staţiunea va fi deschisă oficial în acest an, mai ales că problema cea mai mare, sursa de finanţare, a fost rezolvată.
”E un proiect vechi, început de foarte multă vreme, dar nu suntem noi responsabili, autorităţile care suntem acuma. Noi din 2012 încoace am închis contractele rând pe rând. Constructorul spune că în şase luni poate să finalizeze lucrarea. Eu le spun tuturor, e un proiect vechi, nici nu mai contează din ce cauză nu s-a terminat. Sunt stupefiată câteodată când mă lovesc de birocraţie, pentru că lucrurile sunt foarte clare: şi autoritatea locală e tot stat şi Satu Mare e tot stat, noi ne luptăm între noi. Partea cea mai grea a fost finanţarea la acest proiect, că este unul mare. Pe acest proiect au mers 11 milioane de euro, nu sunt bani puţini, despre acest lucru e vorba. Anul trecut, când s-a semnat contractul de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, noi ne-am bucurat enorm pentru că efectiv ştiu că închidem un capitol. E cea mai bună variantă de a dezvolta zona, pentru că oamenii au nativ chestiunea antreprenorială, imediat s-ar adapta, imediat ar şti să facă agroturism”, a mai spus Aurelia Fedorca.

Pe termen lung, la Luna Şes se intenţionează construirea unui teren de golf, a unei piste de motocros, a unui centru de echitaţie, a unui circuit de automobilism pe teren accidentat şi un camping cu peste 120 de locuri de cazare, scrie Vocea Transilvaniei.

DESCRIEREA PROIECTULUI: Construcţia şi dezvoltarea zonei turistice Luna Şes.
La Luna Şes vor fi realizate modernizarea unui drum în lungime de 6,6 km, incluzând 7 poduri, un drum de acces la baza pârtiei de schi, în lungime de 1,8 km, o zonă de parcare pentru 100 de autoturisme şi 10 autocare, alimentările cu apă şi energie electrică, reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, o pârtie de schi în lungime de 1800 metri (chiar în vârful pârtiei principale de schi se află Monumentul natural Sfinxul Oaşului, o ciudată formă de rocă vulcanică situată în vârful Pietroasa la 1.201 m), o linie de telescaun şi baza de salubrizare, deszăpezire, respectiv un pavilion al administraţiei.

Județul Harghita, situat în estul Transilvaniei este compus din 4 municipii (Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni si Toplita), 5 orașe (Baile Tusnad, Balan, Borsec, Cristuru Secuiesc si Vlahita), respectiv 58 de comune.

Serviciile de salubrizare sunt asigurate în prezent atât de companii private cât și de companii publice sau servicii specializate din cadrul unităților administrativ teritoriale.

Până la jumătatea anului 2012 depozitarea deșeurilor în Județul Harghita a fost efectuată la 4 depozite pentru deșeuri. Trei din cele patru depozite erau neconforme cu standardele UE, respectiv depozitele de la Miercurea Ciuc, Gheorghieni și Toplița, acestea încetându-și activitatea din anul 2012. Singurul depozit conform cu standardele UE în domeniu este depozitul din apropierea Municipiului Odorheiu Secuiesc, localizat pe Platoul Cekend, fiind de altfel un depozit privat. În mare parte deșeurile colectate de pe raza județului se depozitează și la depozitul ecologic zonal Brașov.

Astfel, ca o necesitate la evoluția economică și administrativă a județului s-a impus implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor. În anul 2007 unitățile administrativ teritoriale din județul Harghita și Covasna s-au asociat în vederea implementării în comun a unui proiect de mare anvergură, asociere care în anul 2009 se reactualizează și astfel se dezvoltă două Asociațiii separate pentru fiecare județ. Ulterior, în 2012 membrii Asociației ADI SIMD Harghita, semnează documentul de poziție și în 2013 Contractul de finanțare pentru implementarea PROIECTULUI ”SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL HARGHITA”.

Aria de proiect este reprezentată de toate unitatile administrativ teritoriale din județ, care sunt în prezent membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară SIMD Harghita, cu excepția municipiului Odorheiu-Secuiesc.

Proiectul își propune realizarea unui Centru de management integrat al deșeurilor, a două stații de transfer, achiziționarea utilităților necesare pentru colectarea separată și transportul separat aș deșeurilor din cele trei zone geografice ale județului.

Infrastructura necesară depozitului ecologic s-a realizat pe raza comunei Remetea, pe o suprafaţă de 200.000 mp, cu posibilitatea de extindere ulterioară.

Depozitul este prevăzut cu o staţie de sortare de capacitate 15.200 tone/an şi cu o Staţie de compostare a deşeurilor organice biodegradabile de capacitate 23.600 tone/an. De asemenea depozitul are în componența sa și alte elemente necesare gestionării corespunzătoare, respectiv hală de întreținere utilaje, pavilion admiistrativ, stație de pre-epurare a levigatului.

În cadrul proiectului au fost prevăzute 8 centre de colectare selectivă cu aport voluntar pentru coletarea separată a deșeurilor, prin care se urmărește realizarea unei prime sortări al deșeurilor. Funcționarea acestor centre se bazează pe aportul individual al cetățenilor sau al altor producători de deșeuri.

Una dintre cele mai semnificative și importante realizări ale Proiectului este și închiderea și ecologizarea depozitelor neconforme de pe raza județului. Astfel 4 depozite au fost închise in situ (Borsec, Toplița, Gheorgheni, Miercurea-Ciuc) și 4 depozite au fost desființate și ecologizate (Cristuru-Secuiesc, Vlăhița, Tușnad, Bălan).

Construirea celor 2 Stații de transfer a deșeurilor, de la Miercurea Ciuc cu o capacitate de 40.000t/an care va deservi partea sudica a județului, și de la Corund având o capacitate de 17.000 tone/an) care va deservi partea vestica a județului, sunt fazate și urmează să se construiească în lunile următoare.

Valoarea Proiectului este de aproximativ 145 milioane de lei fără TVA, din care 70,5% din fonduri europene, 14,2% din fonduri de la bugetul de stat și 15,3% din bugetul consiliului județean.

În prezent Proiectul este implementat în proporție de 95%  și se întreprind formalitățile necesare  delegării prin concesiune a serviciilor de salubrizare caracteristice.

Un nou studiu indică faptul că urşii polari ar putea fi următorii pe lista animalelor pe cale de dispariţie, informează site-ul Descopera.ro.

 

Încălzirea globală a alterat peisajul arctic astfel încât nu mai există suficientă hrană pe care aceştia o pot vâna în apă. Animalele sunt nevoite să se descurce cu ce găsesc pe uscat, în principal fructe de pădure, ouă de pasăre şi, uneori, mamifere precum cerbii caribu.

 

”Dimensiunea mai mică şi densitatea scăzută a urşilor grizzly din zona arctică oferă indicii clare cu privire la limitările nutriţionale ale habitanţilor tereştri în ceea ce priveşte susţinerea unui număr semnificativ de urşi polari. Urşii grizzly şi urşii polari vor interacţiona din ce în ce mai mult şi vor intra în competiţie pentru resursele terestre”, notează Karyn Rode, autorul principal al studiului.

 

Urşii polari, la fel ca urşii grizzly, sunt mamifere foarte mari şi prin urmare consumă multă energie atunci când trebuie să vâneze. De aceea, cei dintâi preferă să vâneze în apă. ”Dovezile de până acum sugerează că un consum mai susţinut de hrană terestră nu va împiedica declinul sănătăţii şi supravieţuirea urşilor polari”, se arată în studiu.

 

Ursul polar este un urs alb, excelent  înotător, care trăieşte în zonele nordice îngheţate ale Oceanului Arctic. În Alaska, până în anul 1950, numai inuiţii vânau urşi polari, dar aceştia nu vânau mai mult de 120 de exemplare pe an. Din anul 1950 a început „sportul” de vânare a urşilor polari, care au fost decimaţi în mod necugetat.

 

În Canada, unde există cca. 15.000 de urşi polari, aceştia trebuie să facă faţă la două principale ameninţări: vânătoarea şi topirea calotei glaciare. Deşi ambele probleme sunt recunoscute la nivel guvernamental, urşii polari canadieni nu au fost incluşi în categoria animalelor ocrotite de lege, ci în cea a animalelor care au nevoie de „protecţie specială”.

Ministrul Mediului a anunţat că hotărârea de Guvern care declară zona Deltei Văcărești parc natural este gata şi urmează să fie aprobată într-una din următoarele şedinţe de Guvern. Odată devenită zonă protejată, Delta va putea fi păzită, iar orice act de braconaj sau distrugere vor fi pedepsite.

Ministrul Mediului a semnat săptămâna trecută hotărârea care transformă Delta Văcăreşti în arie naturală. După avizarea interministerială, proiectul va ajunge pe masa Guvernului.

„Suntem în ultimii, ultimii, ultimii paşi procedurali. Pentru prima dată am ajuns la final cu hotărârea de Guvern care declară această zonă ca şi parc natural,” spune Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului.

Primăria Capitalei a anunţat deja că vrea să se ocupe pe viitor de îngrijirea Deltei.

„Să încercăm noi, municipalitatea, împreună cu ONG-uri să preia în administrare această zonă. Ne dorim şi am putea să o facem foarte bine,” declară Răzvan Sava, primarul general interimar al Capitalei, scrie Digi24.

Activiştii de mediu cer din 2012 înfiinţarea parcului natural pentru ca acesta să poată fi păzit.

„Solicităm grăbirea procedurii pentru că păsările deja au început să vină la Văcăreşti. E perioada de migraţie. Dacă se întâmplă, Doamne fereşte, încă un incendiu,” spune Dan Bărbulescu, preşedintele Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti.

Sunt plănuite şi investiţii pentru viitorul parc natural. La marginea lui ar urma să fie creată o zonă de agrement.

„Există un dig care oferă această perspectivă generoasă. De a construi o pistă de biciclete, o pistă de alergare, foişoare de observaţie ornitologică,” adaugă Dan Bărbulescu.

Groapa Văcăreşti a fost gândită iniţial ca lac de acumulare. După ce a fost umplut cu apă în 1989 şi abandonat, s-a transformat într-o deltă.

„Este cumva unică în Europa. Sigur, există la Londra un fel de Wet Land, dar nu e chiar de aceeaşi dimensiune şi cu aceeaşi valoare a biodiversităţii pe care o avem aici,” precizează Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului.

Cele 183 de hectare ale deltei adăpostesc peste 90 de specii de păsări şi zeci de specii de mamifere.

Se declară şi se instituie regimul de arie naturală protejată şi se aprobă încadrarea în categoria de management parc natural pentru Acumulare Văcăreşti, cu denumirea Parcul Natural Văcăreşti, se arată în proiectul de act normativ.

 

"În vederea dezvoltării ecoturismului, administratorii drumurilor publice vor amplasa indicatoare rutiere pe drumurile pe care le administrează, pentru semnalizarea adecvată a rutelor către Parcul Natural Văcăreşti, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. (..) Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura reprezentarea limitelor ariilor naturale protejate constituite prin prezenta hotărâre, ale căror elemente de identificare sunt prevăzute în anexa nr. 1, în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri", se mai arată în proiectul de act normativ.

 

Iată limitele de demarcaţie ale Parcului Naţional Văcăreşti:

- Limita nord-estică (dinspre Splaiul Unirii): pornește pe drenul perimetral de la baza taluzului extern, la intersecția Splaiul Unirii cu Strada Glădiței și continuă în linie dreaptă, în lungul digului și șoselei, urmărind marginea dinspre Spaliul Unirii a spațiului verde, spre sud-est, pe o lungime de 1340 m, până în colțul nord-estic al amenajării, în dreptului canalului de deversare

- Limita estică (dinspre Șoseaua Vitan-Bârzești): pornește înspre sud pe pe drenul perimetral de la baza taluzului extern, din dreptul canalului de deversare, pe un traseu rectiliniu, urmărind marginea dinspre Șoseaua Vitan-Bârzești a spațiului verde, pe o lungime de 925 m.

- Limita sudică (dinspre Șoseaua Olteniței): urmărește conturul amenajării hidrotehnice, mai întâi înspre vest, pe o lungime de 310 m, apoi înspre sud-vest, pe o lungime de 440 m, până în dreptul intrării dinspre Strada Săvinești, apoi înspre nord-vest, pe o lungime de 415 m, până în dreptul intrării dinspre Strada Ionescu Florea. De aici, limita continuă printr-o inflexiune în interior, în lungime de 220 m, în dreptul străzii Lunca Bârzești, apoi continuă din nou înspre vest, pe o lungime de 240 m, până în colțul sudvestic al amenajării.

- Limita vestică (dinspre Calea Văcărești): urmărește tot marginea amenajării hidrotehnice, mai întâi pe marginea superioară a lacului, apoi în lungul drenului perimetral de la baza taluzului extern, înspre nord, aproape rectiliniu, pe o lungime de 1450 m, până în colțul nord-vestic al amenajării.

Adiminstraţia Parcul Natural Văcăreşti va avea cel puţin şase  angajaţi, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern: director, ranger;  responsabil pentru relaţii cu comunităţile, educaţie ecologică şi turism (specialist în comunicare, sociologie, psihologie, turism, etc.), biolog, specialist în tehnologia informaţiei (baze de date, tehnologie GIS), economist se specific ape www.economica.net.

Luni, 18 Aprilie 2016 11:35

O bicicletă în servietă

O bicicletă asistată electric care se pliază la dimensiunea unei serviete și cântărește doar 7,5 kg ar putea lua în curând cu asalt pistele de biciclete și sistemele de transport în comun din Europa, anunță un comunicat al Comisiei Europene.

Proiectul finanțat de UE, Bike Intermodal, a dezvoltat un nou prototip de bicicletă pliabilă care cântărește doar 7,5 kg. Aceasta se poate plia, ajungând la dimensiunile unei cutii de 50 cm x 40 cm x 15 cm, ușor de depozitat, transportat sau lăsat într-un colț de restaurant, bar sau cinema. Componentele prototipului sunt complet reciclabile, astfel încât bicicleta dispune de un ciclu de viață ecologic: de la producție, la utilizare și reutilizare.

„La Bike Intermodal am combinat cele mai bune practici din domeniul designului, producției și asamblării și am utilizat cele mai noi materiale existente pentru a crea o bicicletă foarte compactă, ușoară și atractivă, perfect adaptată nevoilor urbane. Sperăm că ea va încuraja și persoanele care până acum erau reticente să se urce pe bicicletă și să se bucure de libertatea pe care o oferă”, a spus Alessandro Belli de la Tecnologie Urbane, unul dintre partenerii-cheie ai proiectului și fondatorul start-up-ului nou înființat Bike Intermodal

Cu un design și proces de producție inovator, Bike Intermodal deschide drumul către o nouă generație de biciclete pliabile, care pot fi utilizate în combinație cu mașinile și mijloacele de transport în comun. Ea ar putea determina persoanele care fac naveta să renunțe la mașini, făcând orașele mai prietenoase cu mediul.

 

O revoluție în designul de biciclete pliabile

În fiecare an sunt produse aproximativ 135 de milioane de biciclete, iar cele pliabile reprezintă circa 2% din piață. Bike Intermodal adoptă un model de lanț de aprovizionare diferit de cel clasic din sectorul bicicletelor, inspirat de industria auto. „Am consolidat structura bicicletei prin limitarea numărului de componente și utilizarea celor mai rezistente și, în același timp, mai ușoare materiale disponibile, cum ar fi magneziul. Fiecare componentă este testată, detectabilă și poate fi reciclată”, a spus Belli.

La baza „bicicletei intermodale” stă un cadru precomprimat care se închide și se deschide cam ca trenul de aterizare al aeronavelor, făcut din aluminiu sau magneziu turnat și din cabluri de tipul celor utilizate în navigație. Pe viitor, se cercetează posibilitatea utilizării grafenului pentru a consolida cadrul și a-i reduce și mai mult greutatea. Motorul sporește mobilitatea fără a crește semnificativ greutatea bicicletei. care cântărește cam de două ori mai puțin decât o bicicletă similară neasistată electric și ocupă doar o cincime din spațiu.

Greutatea și dimensiunea bicicletei au fost optimizate cu ajutorul studiilor de teren concepute de către Universitatea din Florența și realizate de operatori ai sistemelor de transport în comun din Florența (Italia) și Ljubljana (Slovenia), pe baza unor chestionare și teste cu biciclete pliabile competitive, pe un eșantion de angajați care fac naveta, persoane care fac naveta în timpul zilei și studenți.

 

Dezvoltarea produsului și comercializare

Proiectul de cercetare Bike Intermodal a beneficiat de finanțare pentru cercetare din partea Uniunii Europene în valoare de 1,58 milioane de euro. De la finalizarea proiectului, start-up-ul a continuat să optimizeze designul și procesul de producție a bicicletei, obținând un prototip viabil pentru comercializare și aflându-se ân discuții pentru a-l scoate pe piață. Se estimează că o versiune fără motor a bicicletei ar putea costa 800 de euro, iar un model asistat electric 1.300 de euro. O versiune minimalistă a bicicletei (model cu pinion fix) ar putea costa doar 500 de euro.

În mesajul său pentru ediția din 2016 a zilei, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon ne transmite îndemnul de a ne reafirma "angajamentul nostru de a îmbunătăți calitatea, gestionarea și protecția resurselor de apă, ca parte a campaniei noastre istorice pentru a obține o viață demnă pentru toți oamenii ..", potrivit paginii ONU dedicate zilei.

Ziua mondială a apei se marchează anual, iar tema anului 2016 "Apă și locuri de muncă" scoate în evidență legătura dintre cantitatea și calitatea apei necesare și oamenii care lucrează în acest domeniu, care reprezintă un aspect definitoriu pentru asigurarea calității vieții. De asemenea, prin acțiunile organizate în acest an se urmărește și recunoaștere muncii depuse în acest sector de activitate și conștientizarea necesității de a avea condiții de muncă decente, potrivit unwater.org.

Ediția din 2016 a zilei este coordonată de către Organizația Internațională a Muncii în numele Grupului ONU pentru Apă (UN-Water). Festivitățile oficiale, în acest an, se desfășoară la sediul central al Organizației Mondiale a Muncii, la Geneva. În paralel, diverse evenimente regionale pe tema "Apă și locuri de muncă" sunt găzduite la nivel global.

Raportul mondial al ONU privind valorificarea resurselor de apă în 2016 este lansat, ca și în anii precedenți, cu prilejul sărbătoririi Zilei mondiale a apei. Pentru prima dată, însă, raportul nu va fi lansată numai în limba engleză, ci și în spaniolă și franceză. Sumarul raportului va fi, de asemenea, pus la dispoziție în toate cele șase limbi oficiale ale ONU, precum și în italiană, portugheză și hindi.

Obiectivul marcării acestei zile este de a sensibiliza atât potențialul pentru o cooperare extinsă, cât și răspunsurile la provocările cu care se confruntă managementul resurselor de apă, având în vedere creșterea cererii de acces la apă și la serviciile în domeniu. De asemenea, va oferi o oportunitate de a valorifica impulsul creat la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă (Rio +20), precum și de a sprijini formularea de obiective noi, care vor contribui la dezvoltarea resurselor de apă esențiale atât pentru productivitatea economică, cât și pentru bunăstarea socială.

În 2013, a fost marcat Anul internațional pentru cooperare în domeniul apei, proclamat de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 65/154, la 11 februarie 2011.

În România o serie de evenimente, care marchează această zi, au fost demarate încă din urmă cu o săptămână. Astfel, Bazin Hidrografic Someș-Tisa și-a deschis porțile pentru copiii și tinerii care doresc să cunoască aspecte legate de activitatea gospodarilor de ape. De asemenea, vizitatorii pot observa prin microscop microorganismele din apă. "Ziua Porților Deschise", în instituțiile care se ocupă cu tratarea apei, are loc în numeroase orașe din țară.

Tot în acest context, Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureș a desfășurat între 16-17 martie 2016 evenimente educative organizate în instituții de învățământ cu scopul formării unui comportament ecologic și responsabil față de mediu.

Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crișuri demarează, la 22 martie, de Ziua mondială a apei, un proiect pilot "Gunoiul doare!" de sensibilizare a populației privind gunoaiele aruncate în ape. Acestea sunt doar câteva din acțiunile care se desfășoară la nivelul întregii țări pentru a marca această zi.

La ora actuală, aproape jumătate din populația mondială activă, 1,5 miliarde de persoane, lucrează în diverse sectoare din domeniul apei și toate activitățile umane depind de apă și de cei care asigură distribuția acesteia în condiții de siguranță. Apa este un element central în cultura și religia tuturor civilizațiilor, fiind, de-a lungul secolelor, un element esențial al dezvoltării societății. Tradițiile culturale și valorile sociale determină modalitatea în care oamenii percep și gestionează apa în diferite regiuni ale lumii.

https://youtu.be/jqxENMKaeCU

 

Pagina 6 din 175

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: