• Web Ecoatitudine
  • Web IMM 1

Comisia Europeană a anunţat că va organiza pe 30 ianuarie, la Bruxelles, o reuniune ministerială cu participarea a nouă state membre, inclusiv România, vizate de procedura de infringement pentru nerespectarea normelor de calitate a aerului. Este vorba de state în care se depăşesc limitele de emisii fixate în UE  pentru dioxidul de azot sau particulele fine. Conform Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), concentraţiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni, PM10, din aerul înconjurător se evaluează folosind o valoare limită zilnică, care nu trebuie depăşită mai mult de 35 ori/an şi valoarea limită anuală. În anul 2016, în România, conform ultimului raport publicat de ANPM (cel pe 2017 nu este încă disponibil) nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită anuale la nicio staţie luată în considerare în prezentul raport, dar s-au constatat depăşiri ale valorii limită zilnice, mai mult de 35 ori într-un an calendaristic, la staţiile B-6 Bucureşti (38 de depăşiri) şi B-7 Bucureşti (38 de depăşiri). Cele două staţii sunt situate în apropiere de Baloteşti şi Măgurele. Din punct de vedere al poluării cu PM 10 şi municipiul Iaşi stă destul de prost. Conform unor date deţinute de autoriţăţile locale, cele mai afectate cartiere de poluare sunt Păcurari, Alexandru cel Bun, Centru, Socola – Nicolina, Galata, Frumoasa şi Studenţesc (Tudor Vladimirescu), în aceste zone fiind şi cei mai mulţi locuitori ai oraşului. “Emisiile de particule în suspensie (PM10) pe teritoriul municipiului Iaşi sunt eliberate în atmosferă în special în zonele urbane (zone locuite) şi pe platformele industriale. Odată eliberaţi în aer, poluanţii, datorită fenomenului de dispersie, pot fi transportaţi în zone diferite funcţie de condiţiile meteorologice prezente. Combinaţia nefavorabilă dispersiei, condiţiile meteorologice, topografia regiunii şi concentraţiile poluanţilor pot să ducă ladepăşirea valorilor limită, cu efecte asupra stării de sănătate umană“, se arată în Planul de calitate a aerului publicat de Primăria Iaşi. Totodată, potrivit documentului, 62% din reţeaua totală de drumuri publice din municipiu este expusă poluării potenţiale cu particule în suspensie. Oricum, conform graficelor ANPM, nivelul de poluare este, destul de mare în Vâlcea şi Timiş. Cu toate cu nu s-a depăşit pragul de alarmă, cantităţi mari de particule în suspensie se înregistrau şi la staţia VL1 de pe strada Ostroveni din Râmnicul Vâlcea sau staţia TM5 din Timişoara, Calea Aradului.

Cum apar şi cât de toxice sunt particulele în suspensie

Particulele în suspensie din atmosferă, sunt poluanţi transportaţi pe distanţe lungi, proveniţi din cauze naturale (ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, erupţii vulcanice etc. sau din surse antropice precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), şantierele de construcţii, transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc. Natura acestor particule este foarte variată. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene.

 

Dioxidul de azot îşi face de cap în Ploieşti şi Contanţa

Din datele înregistrate de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului consultate de “Adevărul”, cel puţin în 2016, în România, concentraţiile de dioxidul de azot (NO2) nu au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă. Totuşi valori destul de mari s-au înregistrat la staţiile Constanţa 1 (Bulevardul Tomis) şi Prahova 5 (strada Industriei, Ploieşti). Trebuie precizat că oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în diferite instalaţii industriale, rezidenţiale, comerciale, instituţionale cât şi din transportul rutier. Expunerea la dioxid de azot în concentraţii mari determină inflamaţii ale căilor respiratorii, reduce funcţiile pulmonare şi agravează astmul bronşic.

 

Şi ozonul începe să facă probleme

Conform datelor ANPM şi poluarea cu ozon a ridicat ceva probleme în anul 2016. Cu toate că nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă pentru ozon la nicio staţie luată în considerare în rapoartele instituţiei, nivelul premergător, cel de informare, a fost depăşit de 6 ori la staţia DJ-4 din Işalniţa, Dolj. Valori destul de mari s-au înregistrat şi la staţia MH 1 din Drobeta Turnu Severin.

 

Se sesizează Curtea de Justiţie a UE

Executivul comunitar a decis să-i convoace la Bruxelles pe miniştrii mediului din Cehia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, România, Slovacia, Spania şi Ungaria, ţări contra cărora Comisia Europeană are în vedere să sesizeze Curtea de Justiţie a UE (CJUE). Reuniunea ministerială din 30 ianuarie are în vedere a proteja cetăţenii şi a clarifica faptul că, dacă nu există o ameliorare a calităţii aerului, atunci vor exista consecinţe juridice pentru ţările respective, a declarat vineri comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella. Peste 400.000 de oameni îşi pierd viaţa prematur în fiecare an în Uniunea Europeană din cauza calităţii precare a aerului, care stă şi la originea unor boli respiratorii şi cardiovasculare. Directiva europeană 50/2008 stabileşte limitele de calitate a aerului care nu pot fi depăşite în niciun loc din Uniunea Europeană şi care obligă statele membre să limiteze expunerea cetăţenilor europeni la substanţele poluante din aer.

În pofida acestei obligaţii, calitatea aerului rămâne o problemă în multe ţări membre. Astfel, în 23 din cele 28 de state membre standardele de calitate a aerului sunt încă depăşite - în total în peste 130 de oraşe din Europa.

Meteorologii avertizează că există risc mare de producere de avalanşe la peste 1.800 de metri altitudine în munţii Bucegi şi Făgăraş, fiind vizată şi zona turistică Bâlea Lac, unde este cel mai mare strat de zăpadă din judeţul Sibiu, de 162 centimetri.

"Declanşarea avalanşelor este probabilă chiar şi printr-o slabă încărcare pe numeroase pante suficient de înclinate. În anumite situaţii, sunt aşteptate declanşări spontane de avalanşe medii şi mari", se arată într-o informare remisă, joi, de Centrul Meteorologic Regional Transilvania-Sud.

La altitudini mai mici de 1.800 de metri, în masivele Bucegi şi Făgăraş riscul de avalanşă este însemnat.

Accesul la Bâlea Lac este blocat din cauză că telecabina nu poate fi pornită în condiţii de siguranţă.

Singura cale de acces la Bâlea Lac, în această perioadă, este telecabina, Transfăgărăşanul fiind închis circulaţiei.

"Uniunea Europeană, prin politica de coeziune, face investiții pentru ca fiecare cetățean să aibă acces la apă curată și sănătoasă și, în același timp, pentru a proteja mediul", a subliniat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu. Proiectul include, printre altele, construcția sau renovarea a peste 120 km din rețeaua de distribuție a apei potabile, reabilitarea a 20 de rezervoare și extinderea rețelei de canalizare cu peste 160 km. El va contribui la protejarea mediului înconjurător, în special prin limitarea infiltrațiilor de apă uzată în sol, într-o zonă în care trăiesc aproape 138 de mii de persoane. În plus, 19.050 de locuitori din județ vor beneficia pentru prima dată de acces continuu la apă potabilă de calitate. Lucrările urmează a fi finalizate în vara anului 2018.

Echipa redactiei revistei de mediu şi ecologie InfoMediu Europa, membră a European Environmental Press, a sarbatorit alaturi de invitati de prestigiu cea de a XI-a ediţie a Galei Premiilor Revistei InfoMediu Europa 

 Ca în fiecare an, performanţa şi implicarea într-un mediu curat sunt premiate şi evidenţiate de către revista Infomediu Europa printr-un eveniment special ce a reunit companiile româneşti implicate în domeniul protecţiei mediului, nume de referinţă din mediul de afaceri, sectorul administraţiei publice, sectorul financiar-bancar, mediul politic, precum şi organizaţiile non-guvernamentale.

 Premiile de anul acesta au fost urmatoarele

 Premiul pentru dezvoltarea tehnologiilor curate ( categoria depoluare apă; depoluare aer, depoluare sol, depoluare deşeuri provenind din ambalaje; deşeuri municipale; deşeuri provenind din echipamente  electrice şi electronice; deşeuri periculoase, energie regenerabilă); - pentru proiecte care au un impact  pozitiv în viaţa oamenilor, contribuind la reducerea poluări asupra mediului. – Sota Grup 21

 Premiul Ecoatitudine  - ADI SIMD COVASNA

 Premiul Primăria Verde – pentru primăria care a implementat un proiect din domeniul protecţiei mediului în anul 2017 – Primaria BATOS

 Premiul Omul Verde – pentru o persoană ce activează în sfera protecţiei mediului şi care a avut în anul 2017 o activitate intensă – Oana Dicu -  Director Dezvoltare Holcim Romania

 Premiul de Excelenţă – premiu acordat unui demnitar de stat pentru activitatea desfăşurată de-a lungul  anului 2017 în domeniul protecţiei mediului – Bogdan Petru AlexaPresedinte Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice 

 Premiul InfoMediu Europa – marele premiu al galei, acordat unei organizaţii sau unei persoane ce a derulat acţiuni cu ecou important în domeniul protejării mediului înconjurător –FEDERATIA ASOCIATIILOR DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA - FADI

 Cel mai longeviv colaborator al revistei INFOMEDIU EUROPA - Divori Prest SRL

 Partener Campania EcoAtitudine - 2017 - CCR LOGISTICS

 Partener Campania EcoAtitudine - 2017 - Rafinaria Petrotel Lukoil

 Partener al revistei INFOMEDIU EUROPA - Ecomed Eastern Europe

 Mulţumind tuturor celor ce s-au implicat în protejarea naturii echipa Infomediu Europaa a sarbatorit reuşitele din anul 2017,decernarea premiilor fiind însoţitǎ de un dineu de galǎ şi de un program artistic de înaltǎ ţinutǎ.

Warning: No images in specified directory. Please check the directoy!

Debug: specified directory - http://infomediu.eu/images/9258


 Caz alarmant la Suceava: un mistreţ contaminat cu cesiu radioactiv, a fost împuşcat, pe un fond de vânătoare, aflat la 10 kilometri de frontiera cu Ucraina.

Tipul de contaminare radioactivă cu cesiu este asemănător celui de la Cernobîl, dar experţii nu ştiu încă, pe unde a umblat porcul sălbatic. Vor face însă, verificări amănunţite.

Mistreţul, un exemplar matur, a fost împuşcat în urmă cu o lună pe un fond de vânătoare din localitatea Botuș, Suceava, la 10 kilometri de frontiera cu Ucraina. Autorităţile au intrat în alertă când au primit raportul care le-a indicat gradul de contaminare.

La analize, specialiştii au identificat în carnea de mistreţ substanţa radioactivă - Cesiu 137 şi Cesiu 138 - elemente prezente masiv şi în zona Cernobîl. Deocamdată nu se ştie dacă mistreţul a migrat, aproape 500 de kilometri, din Ucraina, din zona contaminată, în ţara noastră.

În caz contrar, alta ar fi sursa radiaţiei şi ea trebuie urgent descoperită.Mihai Melinte, şef birou vânătoare Direcţia Silvică Suceava: Nu cunoaştem care ar fi sursa acestei radioactivități.

Reporter: Şi nici proveniența porcului?

Mihai Melinte, şef birou vânătoare Direcţia Silvică Suceava: Nici. Ei migrează. Puteau foarte uşor să migreze şi din Ucraina. Nu cunoaştem cauza acestei radioactivități, mai ales că nu avem exploatări miniere în zonă.

Ministerului Mediului şi Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava încearcă să identifice sursa de radiaţii iar inspectorii verifică şi supraveghează perimetrul în care a fost vânat animalul. Următorii 100 de mistreţi vânaţi vor fi supuşi unor teste amănunţite.

Ioan Corduneanu, directorul DSVSA Suceava: “Ca şi element radioactiv nu pot să vă spun de unde provine. Nu vreau să intru în devagație că ar fi de la Cernobîl. Ca explicaţie posibilă luată în considerare de noi este ori un porc poate din Ucraina ... sau consumul de rădacinoase. În rădăcinile copacilor se pot cumula cantităţi mai mari de elemente radioactive.”

În zilele următoare, solul şi plantele de pe raza fondului de vânătoare vor fi verificate pentru nivelul de contaminare radioactivă. Potrivit specialiştilor, mistreţii sunt mai sensibili la fenomenul radiaţiilor. Sunt mari amatori de ciuperci, iar acestea atrag particule radioactive din sol.

 

 

 Lansarea unei noi generaţii de camioane continuă prin in­tro­du­ce­rea în mediul urban a unor soluţii sus­te­na­bile, precum vehicule dedis­tribuţie marfă, autos­pe­ci­ale pentru stingerea in­cen­di­i­lor şi vehicule de salvare, încon­for­mi­tate cu filosofia Scania: “aici şi acum” 

Motoare puternice cu gaz pentru o gamă largă de aplicaţii

Noua gamă de motoare de 7 litri pentru consum redus de com­bus­ti­bil şi ca­pa­ci­tatecrescută de trans­port 

O nouă cabină, seria L, creată special pentru mediul urban şi o  nouă cabină pentru echipaje, CrewCab, ce oferă o siguranţă sem­ni­fi­ca­tiv mai mare.

Scania a intrat acum în cea de-a treia etapă de lansare a noii generaţii de camioane pentru pieţele europene. Accentul se pune pe aplicaţiile din mediul urban, folosite în operaţiunile de distribuţie şi transport în oraşe, între orașe și în jurul acestora, precum şi pe vehiculele de colectare a deşeurilor,  vehicule de urgenţă şi municipale. Mobilitatea urbană este crucială pentru a permite oraşelor moderne să funcţioneze eficient, să fie atractive şi sustenabile. “În calitatea noastră de lideri în transportul sustenabil, punctul nostru de pornire este clientul ce trebuie să facă faţă provocărilor precum aglomeraţia, siguranţa în trafic, grija pentru mediu şi economia globală, oferind în acelaşi timp condiţii atractive de muncă,” spune Alexander Vlaskamp, Vicepreşedinte Senior Scania Trucks. “Introducând mai multe produse şi servicii, putem prezenta o ofertă mult mai personalizată, sustenabilă şi eficientă din punct de vedere al costurilor decât alți producători, pentru a îndeplini cerinţele fiecărui client.” Cea de-a treia mare etapă europeană a lansării noii generaţii de camioane Scania, se concentrează pe soluţii urbane pentru acele aplicaţii ce operează mai ales în oraşe şi zonele adiacente. Noile motoare, noile cabine şi opţiunile diversificate permit Scania să îşi consolideze poziţia de lider în soluţii sustenabile.   Soluţiile de transport urban cuprind totul, de la distribuţia de mărfuri şi colectarea deşeurilor, la sisteme avansate de logistică cu accent pus pe sustenabilitate şi eficienţă. Metropolele cu mulţi locuitori în spaţii mici sunt avantajate din perspectiva distanţelor: provocarea este că mulţi participanţi la trafic trebuie să împartă acelaşi spaţiu fără a intra în conflict unii cu alţii. Scania continuă să fie lider, oferind soluţii sustenabile din toate perspectivele, îndeplinind în mod firesc provocările uzuale cu care se confruntă transportul urban, precum profitabilitatea, nivelul de zgomotul, aspectele legate de mediu şi aglomeraţia. Introducerea noii serii de camioane Scania extinde în mod semnificativ oferta din zona urbană. “Scania a luat o decizie strategică pentru a adăuga noi servicii şi o gamă de noi produse foarte versatile, atât pe partea de motoare cât şi de cabine,” spune Vlaskamp. “Capacitatea operatorilor şi a beneficiarilor de servicii de transport, de a personaliza o soluţie sustenabilă în dialog cu Scania atinge noi nivele, indiferent de tipul de aplicație în mediul urban sau de provocările cu care se confruntă aceştia. Sustenabilitatea este problema cheie în toate oraşele lume.”

Specia a fost descoperită de doi biologi ai SOR, Laurențiu Petrencu și Lucian Eugen Bolboacă, care efectuau monitorizări de păsări sălbatice pe Lacul Techirghiol în cadrul unui proiect european. „Ne-a surprins perioada târzie, era totuși 6 decembrie, și faptul că mai era un pietrar întârziat din migrație. Ne-am uitat cu atenție la el, Lucian a reușit să îl fotografieze, dar am continuat metoda de observație a păsărilor acvatice, pentru care eram la Techirghiol. La pensiune, după ce am descărcat pozele, am realizat că e o specie ...exotică. Am trimis pozele la directorul de conservare al SOR, Ciprian Fântână și el ne-a confirmat că este pietrarul de deșert”, a povestit biologul Laurențiu Petrencu. Până acum, în România erau cunoscute doar patru specii de pietrar: pietrar negru, pietrar sur, pietrar mediteranean și pietrar răsăritean. Pietrarul de deșert este o specie răspândită din Mongolia până în Nordul Africii. Specia ocupă stepe aride, zone cu tufișuri din apropierea cursurilor cu apă mică, ruine și câmpii uscate, cu stâncării. Cel mai apropiat areal de cuibărit pentru specie este în Orientul Mijlociu, în Siria, Egipt, dar unele exemplare pot ajunge accidental și în Europa. Astfel, specia a mai fost observată și în alte țări europene, precum Bulgaria, Ungaria, Germania, Franța.  Hrana este alcătuită de obicei din nevertebrate, și ocazional din semințe. Este o specie migratoare, dar există și zone unde populațiile sunt sedentare. Observația celor doi biologi de la SOR s-a răspândit imediat în mediul online, iar în câteva ore s-a aflat că ...nu erau primii care au văzut această specie. În 2007, fotograful Daniel Petrescu a realizat mai multe fotografii cu această specie. „Era 2007, nu aveam eu timp să stau la fiecare specie fotografiată să o identific. Știu că și atunci am avut ceva probleme de identificare, dar am decis să trec peste. Când am văzut imaginile lui Laurențiu, am căutat pe hardurile vechi și am găsit poza. Era pietrar de deșert la noi, din 10 martie 2007”, a spus Daniel Petrescu. Laurențiu Petrencu nu este la prima observație de specie nouă pentru fauna României. În 2010, a descoperit în Pădurea Babadag o specie nouă, muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata). Lacul Techirghiol este unul din cele mai importante puncte pentru păsările din România. Aici au fost observate până acum 262 de specii, fără pietrarul de deșert, adică aproape 65% din avifauna României.

Dragă cititorule,

 Am constatat cu surprindere ca timpul curge mai repede decât eram obișnuiți acum ceva ani. Si asta se vede prin prisma faptului că nu mai ai timp să termini un eveniment sau o revistă și constați că trebuie să începi un proiect nou. Anul 2017 a fost un an greu, de reconstrucție, de reașezare în piață a revistei Infomediu Europa – o platformă de comunicare între membrii Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară și partenerii instituționali sau privați din țară sau din străinătate. Și iată că după 11 luni de muncă neobosită putem spune că am început să așezăm baza unui lucru bine făcut. Evident că anul 2017 a adus provocări majore în domeniul protecției mediului și implicit a creat premisele unor dezbateri active în cadrul evenimentelor organizate în parteneriat cu FADI. Anul 2017 a adus un nou concept în realizarea acestor evenimente, transformând dezbaterile din plen în activități concrete de soluționare a problemelor apărute în derularea proiectelor de management integrat al deșeurilor. În paralel am promovat frumusețea și complexitatea peisajelor naturale din România la târgurile de profil din ICM Salzburg, IFAT Istanbul, SMARTGREEN Porto, ICCI Istanbul, PACKAGING DEPOT Chișinău și  ECOMONDO Rimini. Și peste toate am continuat și în acest an, aș spune eu cu mândrie, Campania EcoAtitudine, un proiect ce aduce în fiecare an noi argumente că generația viitoare este mai aproape de mediul înconjurător.

Concluzia este că timpul ne poate fi un aliat de nădejde dacă știm să îl prețuim.

 Oricare ar fi durata timpului, știința întrebuințării lui îl va face lung. Scott Adams

Plasticul este materialul minune: deformabil, inert, ușor și extrem de versatil, folosit nu numai în jucării și periuțe de dinți, ci în stimulatoare cardiace, în ceaiuri și nave spațiale. Relaţia noastră cu el este paradoxală și, în nici un caz, una sănătoasă: ne bazăm prea mult
pe el și îl apreciem prea puțin, considerândul ca fiind ieftin și de unică folosință. Costul devine evident. Planeta noastră este îngropată sub un munte de plastic. Din cele 8,3 miliarde de tone produse între anii 1950 și 2015, patru cincimi se află în depozitele de deșeuri sau în mediul nostru natural. Odată ce ne-am minunat de durabilitatea plasticului acum ne plângem de secolele necesare pentru a se descompune. Impactul asupra oceanelor noastre, a peisajelor și a vieții sălbatice este incontestabil. Dar, în loc să găsim soluţii pentru a reduce consumul, accelerăm producţia: am făcut aproximativ același plastic din 2000. Studii recente au arătat că contaminarea microplastică a fost găsită în probele de apă de la robinet din întreaga lume, 94% din eșantioanele provenite din SUA au fost contaminate și chiar și în țările europene care aveau cea mai mică rată, 72% erau afectate. Alte cercetări au găsit bucăți mici de plastic în fructe de mare și în filtrele de aer din casele oamenilor. Nu știm cum acest lucru afectează sănătatea noastră. Dar știm că există un motiv bun de îngrijorare. Experții se tem de răspândirea nanoparticulelor din plastic, atât de minuțios încât să poată penetra organele noastre. Ei avertizează de asemenea că studiile arată că microplasticele pot atrage bacteriile găsite în canalizare și substanțele chimice toxice,
pe care le eliberează în corpurile animalelor sălbatice. De ce să ne imaginăm că vom fi imuni? Nu ne putem permite să așteptăm rezultatele, pe măsură ce ne uităm cum plasticul cucereşte planeta noastră. Utilizarea în Asia este în creștere: China reprezintă mai mult de un sfert din cererea mondială de sticle de tereftalat de polietilenă. În multe părți ale lumii, apa potabilă curată înseamnă apă îmbuteliată. Majoritatea materialelor plastice sunt reciclabile; dar mai puțin de 10% din cele produse sunt de fapt reciclate. Soluţii? Utilizarea mai largă a ambalajelor reutilizabile, o creștere radicală a reciclării și o mai mare adoptare a ambalajelor din plastic compostabil din punct de vedere industrial. Problema reală nu este plasticul: suntem noi. Nu trebuie să respingem acest material, ci trebuie să învățăm să
îl tratăm ca o comoară în loc de gunoi.

Dragă cititorule,

 

Ne aflăm în fața unei decizii foarte importante pentru viitorul sistemului de gestionare a deșeurilor la nivel național. Am avut ocazia în această perioadă să fiu martor al dezbaterilor publice sau al discuțiilor cu ușile închise pe marginea propunerilor făcute de consultantul ce a câștigat licitația organizată de Ministerul Mediului pentru a realiza Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Am citit de asemenea propunerea inițială pusă în dezbatere publică pe site-ul ministerului. Din experiența acumulată în cei 11 ani de presă de mediu pot spune că versul celebrului scriitor William Shakespeare “E ceva putred în Danemarca” se potrivește perfect cu situația actuală a gunoiului din România. Din punctul meu de vedere propunerea consultantului este doar bomboana de pe coliva mormanului de probleme din aceasta zonă. Nici nu știu cu ce să încep mai întâi

  1. Lipsa deciziei în ceea ce privește colectarea pe fracții a gunoiului – deși există o lege care spune foarte clar cum trebuiesc colectate deșeurile, în proporție de 90% societățile de salubrizare nu aplică legea. Și FOARTE CURIOS, atît autoritățile publice locale cât și instituțiile de control ale ministerului nu fac nimic pentru a fi aplicată legea!! Ba nu – fac ceva – aruncă vina unul pe altul că nu se aplică legea invocând neputința în fața contractelor aflate în vigoare. Se pare că în România contractele sunt mai presus de lege
  2. Celebrele depozite ce trebuiau închise de mult au fost lăsate de la un ministru la altul ca prioritate dar nu a contat decât atunci când CE a amenințat cu amenda de 250.000 Euro pe zi. Și acum dăm din colț în colț pentru că nu mai avem pe cine să obligăm să închidă depozitele pentru că ce să vezi – firmele care gestionează depozitele sunt în insolvență iar lichidatori nu au bani de așa ceva, primăriile care trebuiau să controleze dacă firmele care erau obligate conform legii să pună bani deoparte pentru închiderea gropilor s-au făcut că plouă sau pur și simplu nu au știut.
  3. Doamna Ministru, oare la acest moment verifică cineva dacă entitățile economice care au depozite în lucru și-au pus bani deoparte pentru închidere? Nu de alta dar și acestea vor trebui închise la un moment dat și vom avea același rezultat.

Și putem continua așa pe câteva pagini bune să punem pe hârtie problemele din industria de mediu. Dar nu acesta este scopul. Și pe mine, la fel ca pe toți părinți și bunici din această țară mă interesează ca generația ce vine din urmă să poată trăi într-un mediu curat. De aceea vă spun că nu voi sta cu mâinile în sân. Am să continui alături de colegii din Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară să încercăm să dezvoltăm și mai mult proiectul nostru de colectare selectivă în mediul rural în cadrul campaniei EcoAtitudine. Și poate Doamna Ministru Grațiela Gavrilescu ne va ajuta să dezvoltăm acest proiect prin implicarea instituțiilor din subordine ce ar trebui să oblige operatori de salubritate să respecte legea în ceea ce privește colectarea pe fracții a deșeurilor.

 

 

Nu putem face o revoluţie cu mănuşi de mătase.  Stalin

Pagina 5 din 155

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: