• Web Ecoatitudine
  • Web IMM 1

 

 

Amorfa arbustivă face parte din genul Amorpha (Salcâm mic). Creşte în tufe cu înălţimea medie de 1 metru, exemplarele vârstnice putând depăşi 3 metri, rar 5 – 6 metri. Înfloreşte în lunile mai, iunie şi iulie.

 

Rădăcina este dezvoltată puternic în adâncime, cu numeroase ramificaţii superficiale, constituindu-se într-un concurent redutabil pentru speciile cu care coexistă.

 

Tulpinile, dezvoltate multiplu de la bază, au ramuri lungi, curbate ascendent, formând o coroană rară, ceea ce determină din partea speciei o slabă protecţie a solului.

 

Lujerii sunt verzi-gălbui sau brun-verzui, glabri, cu lemn urât mirositor.

 

Mugurii sunt alterni, aşezaţi neregulat, suprapuşi câte 2-3, gâtuiţi la bază.

 

Are frunze imparipenat-compuse, de 15-25 cm. lungime, cu 11-25 foliole alungit eliptice, mucronate, având 2-4 cm. Înfrunzeşte în luna mai.

 

Florile sunt mici, albastre-violet, grupate în spice terminale dese, de 7-15 cm..

 

Fructele sunt reprezentate de păstăi unisperme, de 7-9 mm, curbate ca o semilună, indehiscente. Seminţele amorfei sunt foarte apreciate de unele specii avicole, cum este fazanul.

 

Este o specie rustică, naturalizată în zăvoaie, plantaţii de plopi eur-americani (Delta Dunării), taluzuri, devenind astfel subspontană.

 

 

Efecte asupra mediului

 

În timp, s-au constatat efecte negative asupra mediului, prin concurenţa făcută speciilor autohtone, ceea ce a condus chiar la eliminarea unora dintre acestea pe arealele afectate. Îndepărtarea tufărişului de amorfă din habitatele naturale invadate, în scopul regenerării acestora, este deosebit de dificilă, din cauza prolificităţii deosebite a speciei, presupunând, de asemenea, resurse financiare foarte mari.

 

Potrivit Legii, sunt considerate ca fiind infracţiuni şi sancţionate ca atare următoarele fapte:

  • Colectarea, transportul, valorificarea sau eliminarea de deşeuri, inclusiv supravegherea acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spaţiilor de eliminare, cât şi acţiunile întreprinse de brokeri în procesul de gestionare a deseurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului – pedepsite cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

În situatia în care faptele menţionate mai sus sunt  săvârţite din culpă, limitele pedepsei se reduc la jumătate.

  • Exportul de deşeuri cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, dacă această activitate intră în domeniul de aplicare al art.2 pct.35 din Regulamentul (CE) nr.1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din data de 14.06.2006 privind transferurile de deşeuri, indiferent dacă transportul se efectuează printr-una sau mai multe operaţiuni – pedepsit cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Fapta  săvârşită din culpă se sancţionează cu pedeapsă de mai sus redusă, însă, la jumătate sau cu amendă.

  • Exploatarea, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, a unei instalaţii în care se desfăşoară o activitate periculoasă sau în care sunt depozitate ori utilizate substanţe sau preparate periculoase, de natură a provoca în afara instalaţiei decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului - pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

În cazul în care fapta se  săvârşeşte din culpă, limitele pedepsei se reduc la jumătate sau se aplică sancţiunea amenzii.

  • Comerţul cu exemplare din speciile de faună sau floră  sălbatică protejate ori cu părţi sau derivate ale acestora, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, cu excepţia cazului în care respectiva faptă afectează o cantitate mică de astfel de exemplare şi are un impact nesemnificativ asupra stării de conservare a speciilor - pedepsit cu închisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amendă.

În situaţia în care comerţul priveşte specii de faună reglementate de art.33 alin.(1) şi (2) din O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei  sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile sancţiunile stabilite în mod expres prin dispoziţiile art.52 alin.(2) din această ordonanţă, respectiv închisoarea de la 3 luni la 1 an sau amendă penală de la 30.000 Lei la 60.000 Lei.

Asemănător cazului de mai sus, dacă fapta se  săvârseşte din culpă, limitele pedepsei se reduc la jumătate sau se aplică sancţiunea amenzii.

  • Producţia, importul, exportul, introducerea pe piaţă sau folosirea de substanţe care diminuează stratul de ozon, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu – pedepsite cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Dacă aceste fapte sunt săvârşite din culpă, limitele pedepsei se reduc la jumătate.

  • Deversarea, emiterea sau introducerea, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, a unei cantităţi de materiale în aer sau sol care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului - pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi deversarea, emiterea sau introducerea, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, de surse de radiaţii ionizante în aer, apa sau sol care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului.

Dacă aceste fapte sunt  săvârşite din culpă, limitele pedepsei se reduc la jumătate.

  • Producţia, manipularea, prelucrarea, tratarea, depozitarea temporară sau definitivă, importul, exportul, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, de materiale nucleare ori de materiale radioactive periculoase - pedepsite cu închisoarea de la 3 luni la 10 ani.

Dacă, însă, faptele de mai sus au produs un pericol public, au avut vreuna din urmările reglementate de art.181 sau art.182 din Codul Penal – respectiv pricinuirea unei vătămări a integrităţii corporale sau  sănătăţii care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile sau pricinuirea unei vătămări a integrităţii corporale sau  sănătăţii care necesit pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, ori care a produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei – ori au cauzat o pagubă, pedeapsă aplicabilă este închisoarea de la 1 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă aceste fapte au avut, însă, consecinţe deosebit de grave, în sensul art. 146 din Codul Penal – respectiv au produs pagube materiale mari, au avut repercursiuni asupra realizării planului de stat sau al unităţii, au produs o stânjenire importantă activităţii unităţii ori au cauzat alte asemenea urmări – pedeapsă aplicabilă va fi închisoarea de 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa va fi detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

În toate cazurile prezentate la acest punct, Legea reglementează pedepsirea tentativei.

Legea reglementează două infracţiuni prevăzute de art.279 ^1 şi art.302^2 din Codul Penal în cazul cărora  săvârşirea din culpă a faptelor reglementate de aceste articole se sancţionează cu pedeapsa prevazută de acestea, ale cărei limite se reduc la jumătate.

Totodată, Legea stabileşte ce se întamplă în cazul faptelor prevăzute de art. 271 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare,  săvârşite din culpă – respectiv introducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase (infracţiunea de contrabandă calificată). În acest caz, pedeapsa aplicabilă este cea prevăzută în articolul menţionat - închisoarea de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mareale cărei limite se reduc la jumătate.

În cazul faptelor prevăzute de art.52 alin.(1) lit.c) şi d) din O.U.G. nr.57/2007 menţionată mai sus – respectiv infracţiunile constând din nerespectarea prevederilor art.28 alin.(1) şi cele constând din nerespectarea prevederilor art.33 alin.(1) şi (2) din acelaşi act normativ –  săvârşite din culpă, se sancţionează cu amendă.

Orice persoana care în exercitarea atribuţiilor legale constată  săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de lege are obligaţia de a sesiza de îndată organele de urmărire penală.

Legea stabileşte, de asemenea, în Anexa nr.1 Lista actelor normative care cuprind prevederi a căror nerespectare reprezintă o încălcare a dispoziţiilor legale în domeniu potrivit art.2 lit.a) din Lege şi care transpun actele juridice prevăzute în Anexa A la Directiva 2008/99/CE,  iar în Anexa nr.2 Lista actelor normative care cuprind prevederi a căror nerespectare reprezintă o încălcare a dispoziţiilor legale în domeniu potrivit art.2 lit.a) din Lege şi care transpun actele juridice prevăzute în Anexa B la Directiva 2008/99/CE.

În concluzie, putem susţine că actul normativ care a facut obiectul prezentului articol oferă o  completare a legislaţiei interne existente în domeniul protecţiei mediului, prin reglementarea fermă şi sancţionarea ca infracţiuni a faptelor privind degradarea mediului, şi asigură, totodată, alinierea acestei legislaţii la standardele europene în acest domeniu, concomitent cu respectarea de către România a obligaţiilor sale decurgând din calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

 

Care sunt cele mai importante realizări recente ale Comisiei în ceea ce priveşte echilibrul ecologic?

Ca preşedinte al acestei Comisii, aflat la jumătatea mandatului am satisfacţia transformării ei într-una din cele mai eficiente comisii din Camera Deputaţilor. Vorbim despre o comisie care se ocupă de domenii importante şi care are o agendă foarte încărcată. Cu toate acestea am reuşit să ne aducem cu rapiditate rapoartele în dezbaterea colegilor din Plenul Camerei. Acesta este meritul tuturor membrilor Comisiei pentru administraţie publică, amenajare teritorială şi echilibru ecologic.

În ceea ce priveşte echilibrul ecologic, de asemenea am avut o agendă încărcată, cu proiecte extrem de importante: -    Legea pentru aprobarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, consevarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; Legea pentru modificarea şi completarea Legii 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării; Legea  privind aprobarea OUG 13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr.241/2006; Legea privind protecţia mediului prin intermediul dreptului penal; Legea privind modificarea Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor; Legea  privind calitatea aerului înconjurător; Legea pentru modificarea Legii 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice şi Legea pentru aprobarea OUG 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin.

De ce consideraţi că reorganizarea administrativ-teritorială este o necesitate şi cum credeţi ca ar fi corect să se facă această împărţire?

Reorganizarea administrativ teritorială este o necesitate pentru România. Acest lucru este deja o evidenţă şi am constatat că întreaga clasă politică recunoaşte această necesitate. De ce avem nevoie de reorganizarea administrativ teritorială? Pentru dezvoltare şi pentru descentralizare. Două motive de importanţă egală.

De fapt reorganizarea administrativ teritorială înseamnă descentralizare, simplificare a procesului decizional, reducerea birocraţiei, decizie cât mai apropiată de cetăţean şi premise pentru o mai bună accesare a fondurilor europene.

Doar prin reorganizarea administrativă finalizăm descentralizarea reală. Noile judeţe vor prelua furnizarea serviciilor publice, care exced graniţele actualelor judeţe, de exemplu transportul regional de călători pe calea ferată, spitalele regionale de urgenţă, universităţile de stat.

În plus, reorganizarea administrativă a ţării este necesară pentru o mai bună coordonare a dezvoltării regionale.  Vor putea fi implementate proiecte cu impact major la nivel regional incluzând teritoriul mai multor judeţe actuale, greu de realizat în actuala configuraţie administrativ-teritorială a ţării. Într-un judeţ de dimensiunile actuale nu pot fi dezvoltate toate tipurile de activităţi economice, pe când într-unul de dimensiunile actualelor regiuni acest lucru este mai uşor de realizat.

Vitală este accesarea mai rapidă şi uşoară a fondurilor europene. Reorganizarea administrativă favorizează o absorbţie mai bună a fondurilor europene, din două motive: alocarea fondurilor europene pentru 2013–2020 care favorizează proiectele ample, de anvergură regională, şi reducerea birocraţiei care asigură un ritm rapid al accesării fondurilor. În acest moment între autorităţile locale şi Bruxelles există etapa intermediară la Bucureşti. Toată lumea critică procesul greoi, complicat şi de lungă durată pe care îl suportă proiectele europene. Prin reorganizarea administrativă  simplificăm acest proces, asigurăm o relaţie directă între autorităţile locale şi finanţatorul european.

Revenind la cum ar trebui realizată reorganizarea administrativă, din punctul meu de vedere ideală este plierea pe actualele 8 regiuni de dezvoltare. Pentru că există o logică în spatele trasării acestor 8 regiuni de dezvoltare. Regiunile de dezvoltare au fost stabilite în  perioada  septembrie  1998  –  mai  1999, în baza  Regulamentului  CE  Nr.  1059  /  2003,  referitor  la  stabilirea  unui sistem  comun  de  clasificare  statistică  a  unităţilor  teritoriale. Scopul acestora a fost iniţial de a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Cele 8 regiuni de dezvoltare au fost stabilite în urma unor studii ample, cu un set riguros de criterii, iar acest studiu numit Carta Verde a dezvoltării regionale poate fi deja accesat.

Cu puţin timp în urmă a avut loc dezbaterea publică asupra Proiectului de lege privind regimul deşeurilor. Care au fost principalele probleme pe care le-aţi întâmpinat pentru implementarea măsurilor propuse la nivel naţional?

Transpunerea Directivei Cadru a Deşeurilor aduce modificări substanţiale, atât în relaţia cu autorităţile publice, cât şi cu mediul de afaceri care activează în acest domeniu. De aceea principalul aspect care trebuie avut în vedere când vorbim de implementarea acestor măsuri este informarea la timp, detaliată şi buna colaborare cu autorităţile locale şi agenţii economici.

Directiva Cadru a Deşeurilor stabileşte noi obligaţii pentru autorităţile locale şi este foarte important ca acestea să ştie din timp ce au de făcut. Şi mă refer aici la principalele obligaţii pentru autorităţile locale:  obligaţia ca până în anul 2015 să introducă sisteme de colectare separată cel puţin pentru următoarele tipuri de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă şi la responsabilitatea pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor. Fiecare dintre aceste obligaţii majore implică la rândul său un set întreg de măsuri pe care autorităţile locale sunt obligate să le adopte din timp şi să se asigure că dau rezultatele scontate.

Agenţii economici au de asemenea obligaţii clare.  Este introdus conceptul de răspunderea extinsă a producătorilor. Adică  persoanele fizice sau juridice, care proiectează, produc, prelucrează, tratează, vând sau importă produse, sunt supuse unui regim de răspundere extinsă a producătorului. Pentru aplicarea răspunderii extinse a producătorului, se iau în considerare fezabilitatea tehnică şi viabilitatea economică, precum şi efectele globale asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei şi impactul social.

Sunt modificări importante care decurg din aceste noi obligaţii ale autorităţilor locale şi agenţilor economici, de aceea consider că principala problemă în implementare o reprezintă informarea şi buna comunicare a acestora cu autoritatea centrală.

Cât de importantă este pentru România promovarea colectării selective în rândul cetăţenilor şi a instituţiilor specializate şi care dintre cele două categorii sunt mai reticente faţă de acest proces?

Importanţa colectării selective pentru ţara noastră trebuie abordată într-o viziune mai amplă, cea a problematicii mediului în actualul context economic. Iar contextul economic actual trebuie să ne facă să înţelegem că mediul poate fi o soluţie anticriză. Cu condiţia să avem o viziune coerentă, pe termen lung asupra gestionării mediului. Iar lucrul pe care trebuie să îl avem în vedere tot timpul este dezvoltarea durabilă.

Proiectele de mediu aduc locuri de muncă verzi, creează oportunităţi pentru dezvoltarea de firme noi, pentru dezvoltarea reală la sate.  Investiţii foarte importante pot veni prin proiectele de mediu, atât din finanţare internă, cât mai ales din fondurile europene.

În acest context mai amplu, colectarea selectivă îşi arată adevărata oportunitate pentru societatea noastră. Atât în termeni de protejare a mediului, cât şi în termeni de creare de locuri de muncă verzi.

În ce priveşte gradul de reticenţă înclin să cred că acesta este mai mare la nivelul instituţiilor publice, unde în general percepţia propriei responsabilităţi este mai redusă. Nu vreau însă să generalizez pentru că nu ar fi corect. Atitudinea responsabilă faţă de mediu ţine mai mult de atitudinea individuală în acest moment. Tocmai de aceea am iniţiat o lege, care a fost deja adoptată, prin care instituţiile publice sunt obligate să colecteze selectiv deşeurile. Pentru a creşte gradul de acceptare a noilor norme am derulat şi un program de promovare şi sprijin pentru funcţionarii din aceste instituţii, astfel încât să îi încurajăm să respecte noua lege. La începutul viitoarei sesiuni parlamentare voi solicita Gărzii de Mediu un raport privind rezultatele aplicării Legii colectării selective în instituţiile publice şi atunci vom putea discuta cu cifrele concrete în faţă.

Care sunt cele mai importante schimbări de care ar avea nevoie România pentru a putea asigura predecesorilor un viitor verde?

Dezvoltarea durabilă este răspunsul. România trebuie să internalizeze acest concept şi să înveţe să gândească la fiecare pas în termeni de dezvoltare durabilă. Principalul câştig al acestui concept este planificarea pe termen lung. Atunci când autorităţile decidente vor învăţa să treacă fiecare decizie luată şi prin filtrul impactului asupra mediului, asupra resurselor de care dispunem şi al eficientizării costurilor, atunci viitorul verde al României va fi câştigat deja un puternic aliat.

Sunt convinsă că acest tip de comportament responsabil al autorităţilor va fi multiplicat în rândul societăţii. Până la urmă, protecţia mediului este în primul rând o problemă de mentalitate şi educaţie continuă.

S-a reuşit în ultimii 20 de ani să se implementeze  ,,o mentalitate ecologică” în rândul românilor?

Suntem pe acest drum al adoptării unei mentalităţi ecologice, deşi evident mai avem mult până să ajungem la linia de sosire. Nu putem vorbi despre o răspândire uniformă a acestei mentalităţi în rândul populaţiei, însă generaţia tânără şi mă refer aici inclusiv la cei care au în jur de 40 de ani devine tot mai conştientă de importanţa protejării mediului.

Marea sursă de optimism vine însă din rândul copiilor. Am derulat multe proiecte de protejare a mediului cu copii din ciclul primar şi gimnazial şi am descoperit la ei o surpriză mai mult decât plăcută. Sunt entuziaşti, inventivi, implicaţi şi se simt deja responsabili pentru fiecare mic gest pe care îl fac şi ar putea dăuna mediului, cum este simplul gest al aruncării unui pet în pădure când merg cu părinţii la un grătar la iarbă verde.

De aceea sunt optimistă în ceea ce priveşte deprinderea de către români a unui comportament responsabil faţă de mediu. Cu condiţia însă ca fiecare dintre noi să îşi asume propria responsabilitate şi mă refer în primul rând la clasa politică.

Conform Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), aproximativ 1% din producţia bio din ţara noastră este consumată intern, cea mai mare parte fiind exportată în alte ţări din vestul Europei şi în SUA, unde este şi procesată. România a exportat, în 2010, produse bio în valoare de 150 de milioane de euro, în timp ce importurile din aceeaşi categorie s-au ridicat la 35 de milioane de euro. În coşul bio românesc găsim cereale – grâu, floarea soarelui, porumb, soia, fructe de pădure, miere de albine, ceai şi brânzeturi – lapte, brânză, cascaval, smântână, unt. Conform MADR, producătorii bio primesc o subvenţie între 153 de euro şi 400 de euro/hectar, în funcţie de tipul culturii, cel mai mult fiind pentru livezi.

România produce unele dintre cele mai căutate produse eco din Europa, dar românii nu profită de ele.  Aşa că merg toate la export,  bucurându-se de ele francezii, englezii şi italienii. În Italia, un kilogram de mere eco produse în Arad costă aproximativ nouă lei. La noi, nu se vând nici cu trei lei. Doar în judeţul Arad există 98 de ferme ecologice, 80% din ce produc acestea pleacând la export. Pentru străini preţul mai piperat şi aspectul produselor micuţe şi imperfecte ca formă sunt sinonime cu sănătatea.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), suprafaţa de teren cultivată în sistem ecologic a crescut în ultimii zece ani de aproximativ 15 ori, ajungând anul trecut la 260.000 de hectare, ceea ce reprezintă aproape 2% din totalul producţiei agricole. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit 2,113 milioane de euro agricultorilor din sectorul ecologic, din care 1,823 milioane de euro pentru exploataţii de producţie vegetală, iar restul pentru cele din domeniul creşterii animalelor. Plăţile aferente ajutorului specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). De suma totală plătită au beneficiat 791 de exploataţii din producţie vegetală şi 276 de exploataţii din domeniul creşterii animalelor. Potrivit HG nr. 759/2010 cu modificările şi completările ulterioare, ajutorul specific a fost acordat pentru exploataţiile din producţia vegetală şi animalieră care sunt înregistrate în sistemul de agricultură ecologică şi care se află în perioada de trecere de la agricultura convenţională la agricultura ecologică, numită perioadă de conversie, cu obligativitatea menţinerii exploataţiilor în sistemul de agricultură ecologică pe o durată de cinci ani.

 

Dacă la nivel de UE suprafaţa pădurilor ocupă 41%, în Romaânia suprafaţa ocupată de păduri reprezintă doar 21% din suprafaţa totală a ţării (raport Eurostat 2011), mult sub media UE, ceea ce ne face să ne gândim nu numai la protejarea suprafeelor existente, ci şi la împădurirea unor suprafeţe noi (terenuri degradate, suprafeţe defrişate etc.) care să ne aducă cât mai aproape de media UE.

În acest sens, la nivel naţional Garda Naţionala de Mediu (GNM) a demarat încheierea unor protocoale cu I.T.R.S.V., Jandarmeria Română, I.G.P.R., R.N.P.- Romsilva, acţiunea „SCUTUL PĂDURII”, precum şi controale tematice – acţiuni care se vor desfăşura pe tot parcursul anului.

Comisariatul Regional Cluj (CR) a efectuat în primul semestrul al anului 2011 un număr de 112 controale la activităţile de silvicultură şi exploatare masa lemnoasă. În cadrul acestor acţiuni au fost aplicate un număr de 19 sancţiuni, din care 12 amenzi cu o valoare de 121.000 lei. Contravenţiile au fost aplicate pentru nerespectarea legislaţiei de mediu, în general pentru lipsa autorizaţiei de mediu, gestionarea defectuoasă a deşeurilor şi nedepunerea declaraţiilor la fondul de mediu.

În cadrul acestor inspecţii s-a urmărit autorizarea din punctul de vedere al protecţiei mediului a activităţilor de silvicultură, exploatare forestieră, tăierea şi rindeluirea lemnului, activităţi considerate cu impact asupra mediului, conform Ordinului 1798/2007 privind procedura de emitere a autorizaţiei de mediu.

Totodată s-au verificat şi condiţiile în care funcţionează aceste activităţi urmărindu-se cu precădere o gestionare corectă a deşeurilor rezultate şi modul de exploatare a pădurilor, mai ales în vecinătatea ariilor naturale protejate. De asemenea s-a urmărit şi depunerea declaraţiilor la fondul de mediu de către proprietarii/ administratorii pădurii, aceştia fiind obligaţi să plătească o contribuţie de 2% din valoarea de vânzare a masei lemnoase.

O modificare importantă a Ordinului nr. 1798/2007 a avut loc în luna mai 2011, prin care obligaţia de a solicita şi de a obţine autorizaţia de mediu revine titulariilor activităţilor de exploatare forestieră, chiar dacă activitatea este prestată la alţi beneficiari. Până în luna mai, obligaţia de a solicita autorizaţie de mediu revenea proprietarilor/ administratorilor de păduri, iar autorizaţia de mediu era eliberată pe unitate de producţie/bază.

Şi în semestrul doi se vor desfăşura astfel de acţiuni prin care se va urmări respectarea legislaţiei în domeniu, determinarea agenţilor economici de a-şi obţine actele de reglementare privind protecţia mediului, aplicarea de sancţiuni acolo unde este cazul.

Avem convingerea că numai prin acţiuni comune şi ferme, prin implicarea tuturor instituţiilor şi a factorilor interesaţi (inclusiv voluntari de mediu – corpuri care sunt funcţionale la C.R. Cluj, O.N.G, asociaţii) vom putea spune la sfârşitul anului 2011, că într-adevar Anul Internaţional al Pădurilor ne face să avem o gândire nouă şi constructivă pentru păstrarea aurului verde şi pentru îndeplinirea obiectivelor care ne revin.

G.N.M. – C.R. Cluj se va implica în continuare pentru rezolvarea tuturor sesizărilor, indiferent dacă este vorba de poluarea apei, aerului, solului ori de distrugerea şi defrişarea fondului forestier, a păşunilor, a parcurilor şi a spaţiilor verzi.

Avem nevoie de implicarea fiecăruia pentru a avea un aer mai curat, fără poluare, aşa cum există în ţările nordice sau vestice.

Peste 80 de expozanţi provenind din China, Danemarca, Elveţia, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Cehă, Slovacia şi Suedia au ales să îşi prezinte produsele şi serviciile în cadrul Romenvirotec, în timp ce România a fost reprezentată de companii din 19 judeţe.

Oficiali prezenţi la deschidere

Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, a fost cel care a tăiat panglica evenimentului, fiind însoţit de Comisarul General al Gărzii Naţionale de Mediu - Silvian Ionescu, de Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu - Gheorghe Popescu şi de Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului - Iosif Nagy.

„Secolul XXI va fi un secol al mediului şi al investiţiilor de mediu, sau nu va fi deloc şi o spun cu toată răspunderea”, şi-a început ministrul Mediului discursul, făcând apel la oamenii de afaceri români sau străini de a pregăti proiecte în scopul obţinerii finanţării. Programele „Rabla”, „Casa Verde” sau cele legate de punerea la punct a sistemului integrat de management al deşeurilor au reprezentat principalele noutăţi aduse de ministrul Borbély în cadrul Romenvirotec 2011. Astfel, ediţia de anul acesta a programului „Rabla” va avea ca modificare faptul că şi instituţiile publice pot lua parte la program, în timp ce luna aprilie reprezintă startul programelor „Casa Verde” şi „Piste pentru Biciclişti”. În ceea ce priveşte sistemul de management integrat a deşeurilor, László Borbély consideră că este primordială punerea la punct a acestuia, în condiţiile în care potrivit ministrului, România ocupă ultima poziţie în Uniunea Europeană la capitolul valorificarea deşeurilor. Astfel, pentru atingerea acestui obiectiv, Ministerul Mediului şi Pădurilor va aloca până în 2015 suma totală de 1,2 miliarde de euro, iar potrivit estimărilor, peste 200.000 de locuri de muncă noi vor fi create, piaţa urmând să genereze venituri de peste un miliard de euro.

 

Conferinţa „Managementul deşeurilor - noutăţi în reglementările legislative la nivel naţional şi european”

Silvian Ionescu - Comisarul General al Gărzii Naţionale de Mediu, Iosif Nagy - Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Gabriel Aboş - Comisarul General Adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Trifon Belacurencu - Secretarul Comisiei pentru Administraţie Publică, Organizarea Teritoriului şi Protecţia Mediului din cadrul Senatului României, sau Simona Săceanu - Directorul Executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti, sunt doar o parte din cei prezenţi la conferinţa pe tema managementului deşeurilor, organizată de Grupul de Presă REPORTER.

Având în vedere participanţii la conferinţă, autorităţi sau operatori în domeniul mediului, subiectele dezbătute au fost dintre cele mai diverse, dând naştere la soluţii sau idei pentru problemele considerate importante de către cele două părţi, legate fie de deşeurile provenind din ambalaje, de cele electrice şi electronice sau de cele periculoase.

În cadrul conferinţei, Grupul de Presă REPORTER, în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu au lansat campania „EcoAtitudine = Responsabilitate, Informaţie, Acţiune”, ce se va desfăşura în judeţele Covasna, Harghita, Ilfov şi Bucureşti, având ca public ţintă elevii de şcoală generală.

În cadrul proiectului ce se va desfăşura în două etape, respectiv 15 martie - 15 iunie şi 15 septembrie - 1 decembrie vor participa 32 şcoli din 4 judeţe, copiii având ocazia de a lua parte la acţiuni de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje, dar şi a deşeurilor electrice şi electronice. Totodată, în cadrul proiectului va fi realizată o broşură cu informaţii utile cu privire la modalităţile de colectare selectivă, dedicată elevilor claselor I-VIII. Campania se va încheia prin organizarea câte unui concurs la nivelul judeţelor Covasna şi Harghita, în timp ce elevii şcolilor din Bucureşti vor concura cu cei din judeţul Ilfov.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, susţinător activ al campaniei „Ofensiva VERDE Continuă”, pe care Grupul de Presă REPORTER a organizat-o în 2010, şi-a exprimat încrederea că şi acest nou proiect va înregistra succes nu doar în rândul elevilor participanţi ci şi în rândul familiilor şi profesorilor. Partenerii implicaţi în realizarea acestei campanii şi-au exprimat sprijinul pentru atingerea obiectivelor, punând la bătaie experienţa şi rezultatele înregistrate în cadrul proiectelor individuale.

 

Stand Infomediu Europa la Romenvirotec

Pentru al doilea an consecutiv, cei care au dorit să afle mai multe despre publicaţiile Infomediu Europa şi Reporter Economic au avut ocazia să stea de vorbă cu reprezentanţi ai revistelor la standul propriu. Deşi încântaţi de numărul de persoane care s-au oprit la standul nostru, interesate de mediu şi de iniţiativele noastre, pentru a lua pulsul evenimentului internaţional, am dorit să stăm de vorbă şi cu alţi expozanţi pentru a afla informaţii legate de participarea companiilor la târg.

 

Probabil cel mai original stand a fost realizat de Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, denumit sugestiv Parcul Verde, acesta atrăgând numeroşi vizitatori. Potrivit ALPAB, toate speciile de plante aduse la Romenvirotec vor ajunge în parcurile din capitală, directorul instituţiei, Radu Popa declarând: „Mai mult decât oricând, suntem interesaţi ca aerul pe care îl respirăm şi locurile care ne înconjoară să fie cât mai curate. Este important să conştientizăm rolul pe care fiecare dintre noi trebuie şi poate să îl aibă în protejarea naturii şi a mediului înconjurător”.

Noul concept de parc ecologic industrial - Ecopark, a fost prezentat în cadrul standului Ecomaster prin simularea pe care specialiştii companiei au realizat-o. Potrivit Roxanei Ilie, Marketing Manager Ecomaster, „pe lângă copertină sau verdeaţă, am încercat să aducem în standul nostru şi zona de tratare”. Totodată, cei interesaţi de domeniul deşeurilor industriale, au putut afla de la reprezentanţii companiei diferite informaţii referitoare la colectarea, tratarea şi depozitarea acestui tip de deşeuri.

În zona deşeurilor periculoase o prezenţă constantă la astfel de manifestări internaţionale este compania Setcar S.A. Brăila. După cum ne-a spus Iulian Franga, Director General Setcar S.A. Brăila, „ca în fiecare an şi această ediţie a Romenvirotec a fost un bun prilej de a interacţiona atât cu colaboratori vechi cât şi cu viitori clienţi sau cu potenţiali parteneri străini”.

Implicată în organizarea târgului Romenvirotec, împreună cu Romexpo S.A., revista Infomediu Europa şi-a îndreptat atenţia şi către vizitatorii târgului, oferindu-le acestora ocazia să participe la „Tombola Vizitatorilor”. Astfel, în cea de-a patra zi a târgului a avut loc extragerea de către organizatori a 12 bilete câştigătoare aparţinând vizitatorilor expoziţiei internaţionale de tehnologii şi echipamente de protecţie a mediului, reciclare şi energii regenerabile.

„Iniţiativa primei staţii electrice din România a venit la timpul potrivit. Ne gândim şi la alte facilităţi care să permită accesul cetăţenilor la maşinile electrice Poţi lămuri lumea să polueze mai puţin sau să meargă cu bicicleta numai cu decizii economice şi politice”, a declarat ministrul Laszlo Borbely, cu ocazia lansării primei staţii de alimentare a automobilelor electrice din România.

Iniţiativa aparţine Asociaţiei Comitetul Naţional Român CIGRE, în parteneriat cu constructorul de maşini Mitsubishi Motors România, iar costurile staţiei s-au ridicat la 36.000 de euro.

Laszlo Borbely a mai spus că vrea să extindă astfel de iniţiative şi că este în discuţii cu autorităţile locale şi companii în vederea identificării de amplasamente de astfel de staţii de alimentare a maşinilor electrice.

Primul autovehicul alimentat cu electricitate la staţia instalată în Bucureşti a fost un model Mitsubishi i-MiEV, testat chiar de Ministrul Mediului şi Pădurilor.

Partenerul român al Echelon, Flashnet, a construit sistemul inteliLIGHT prin combinarea elementelor Echelon cu software Flashnet. Sistemul integrat transformă reţeaua de iluminat stradal a oraşului într-o reţea de control a energiei multifuncţională.

Sistemul oferă flexibilitate maximă prin controlul de la distanţă al reţelei de iluminat public, fără a mai fi necesară întreruperea alimentării cu energie electrică în afara orelor de funcţionare. Astfel, se poate comanda aprinderea/stingerea de la distanţă a punctelor de iluminat şi reglarea intensităţii luminii automat.

"Sprijinirea proiectelor dedicate energiei regenerabile constituie una dintre priorităţile BERD. Parcul eolian de la Cernavodă va contribui în mod considerabil la mărirea capacităţii de generare a energiei eoliene din România şi la atingerea cotelor UE de energie regenerabilă,” a declarat Nandita Parshad, Director BERD pentru Energie.

Cernavodă I este operaţional generând deja 69 de megawaţi, iar Cernavodă II va fi pus în funcţiune în curând şi va genera alţi 69 de megawaţi. Capacitatea sa totală va reprezenta o pătrime din totalul capacităţii de generare a energiei eoliene din România.

Finanţarea programului se realizează din veniturile Fondului pentru mediu. Programul se derulează în limita fondurilor prevăzute cu această destinaţie prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii.

Suma alocată sesiunii, distribuită pe judeţe conform numărului de locuitori, se publică odată cu anunţarea deschiderii sesiunii de depunere a dosarelor de finanţare, prin dispoziţie a preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu. Dispoziţia presedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu se publică pe pagina de internet a Autorităţii, cel puţin cu 10 zile înainte de data deschiderii sesiunii de finanţare.

 

Etapele sesiunii de finanţare sunt următoarele:

a) publicarea pe pagina de internet a Autorităţii a ghidului şi a anunţului de deschidere a sesiunii de finanţare;

b) depunerea dosarelor de finanţare;

c) analiza conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitantului şi a proiectului;

d) aprobarea dosarelor de finanţare selectate;

e) postarea pe site-ul Autorităţii a listei dosarelor de finanţare aprobate şi respinse;

f) soluţionarea contestaţiilor;

g)încheierea contractelor de finanţare;

h) implementarea proiectului.

Prin program se finanţează următoarele instalaţii pentru încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv instalaţii pentru înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire:

a) instalarea de panouri solare;

b) instalarea de pompe de căldură, exclusiv aparate de aer condiţionat;

c) centrale termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice.

 

Cuantumul finanţărilor se acordă după cum urmează:

a) până la 6.000 lei, pentru instalarea panourilor solare;

b) până la 8.000 lei, pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv aparate de aer condiţionat;

c) până la 6.000 lei, pentru instalaţie de producere a energiei termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice.

 

În cazul cumularii în cadrul aceleiaşi cereri de finanţare a două tipuri de instalaţii, cuantumul finanţării solicitate nu poate depăşi valoarea cea mai mare acordată unui tip de proiect din cele două cumulate în cadrul programului.

 

Următoarele criterii sunt avute pentru a aprecia eligibilitatea solicitanţilor:

a) solicitantul este persoană fizică şi îşi are domiciliul pe teritoriul României;

b) solicitantul este proprietar/coproprietar al imobilului pe/în care se implementează proiectul; imobilul trebuie să nu facă obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauza de utilitate publică;

c) solicitantul nu are obligaţii restante la bugetul de stat, bugete locale, conform legislaţiei naţionale în vigoare;

d) în activitatea desfăşurată anterior începerii proiectului, solicitantul nu a încălcat dispoziţiile legale privind protecţia mediului şi nu sponsorizează activităţi cu efect negativ asupra mediului.

În ceea ce priveşte eligibilitatea proiectelor, este obligatorie îndeplinirea cumulativă a următoarelor criterii:

a) proiectul respectă prevederile naţionale şi comunitare privind protecţia mediului;

b) proiectul vizează realizarea unei instalaţii conform cu scopul programului;

 

Sunt acceptate drept cheltuieli eligibile următoarele:

a) achiziţia de instalaţii pentru producerea de energie termică, inclusiv instalaţii pentru înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie regenerabilă;

b) cheltuielile cu montajul şi punerea în funcţiune a sistemului, efectuarea, verificarea probelor şi încercărilor;

c) taxa pe valoarea adăugată (TVA).

Atenţionăm aplicanţii interesaţi de obţinerea finanţării că vor fi eligibile pentru finanţare doar cheltuielile efectuate după semnarea contractului de finanţare nerambursabilă.

 

Dosarul de finanţare trebuie să cuprindă:

a) cerere de finanţare nerambursabilă;

b) declaraţie pe propria răspundere a solicitantului;

c) copie de pe actul de identitate al solicitantului;

d) extras de carte funciară pentru informare nu mai vechi de 30 de zile sau extras de carte funciară pentru autentificare valabil la data depunerii cererii de finanţare, care să ateste dreptul de proprietate/coproprietate al solicitantului asupra imobilului pe/în care se va realiza proiectul, în original, pentru solicitanţii care deţin individual un imobil;

e) copia cărţii funciare şi extras de carte funciară individuală, pentru proprietăţi comune, pot fi maximum două unităţi individuale trecute pe aceeaşi carte funciară, care adunate trebuie să fie egale cu 1 (un) întreg;

f) autorizaţie de construire emisă solicitantului, în copie legalizată pentru imobilele aflate în construcţie, valabilă la data depunerii, inclusiv ordinul de începere a lucrărilor emis în conformitate cu Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

g) certificat de atestare fiscală privind plata obligaţiilor la bugetul local, în original, valabil la data depunerii dosarului de finanţare, eliberat de către organele competente de pe raza cărora îşi are domiciliul solicitantul;

h) adeverinţa privind existenţa contului bancar al solicitantului finanţării, emisă de o banca comercială sau extras de cont;

i) un plic pe care se va completa numele şi adresa completă a solicitantului, titlul programului: "Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire", precum şi sesiunea de depunere.

 

Lipsa unui document sau prezentarea acestuia sub o altă formă decât cea solicitată sau ieşirea sa din perioada de valabilitate, precum şi neîndeplinirea unui criteriu de eligibilitate determină respingerea dosarului de finanţare.

Solicitantul poate depune dosarul de finanţare începând cu prima zi de deschidere a sesiunii de depunere, iar un solicitant poate depune în cadrul sesiunii de finanţare o singură cerere de finanţare. În cadrul aceleiaşi cereri de finanţare se pot cumula două tipuri de instalaţii. În cazul imobilelor cu doi sau mai mulţi coproprietari se poate depune o singură cerere de finanţare, pentru acel imobil, pe sesiune.

Dosarul de finanţare conţinând toate documentele obligatorii va fi depus la sediul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului pe raza căreia domiciliază solicitantul.

Personalul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului pe raza căreia domiciliază solicitantul, cu responsabilitaţi în derularea programului, verifică conformitatea administrativţ a documentelor. Dupţ constatarea conformităţii, cererea de finanţare primeşte număr de înregistrare de la agenţia judeţeană pentru protecţia mediului pe raza căreia domiciliază solicitantul, în ordinea sosirii. Dosarele de finanţare conforme din punct de vedere administrativ se înaintează în plic sigilat împreună cu fişa conformităţii administrative completată la Administraţia Fondului pentru Mediu. Dosarele de finanţare sunt analizate în vederea selecţiei de către Comisia de analiză numită prin dispoziţie a preşedintelui Autorităţii.

Comisia poate solicita documente sau informaţii suplimentare cu privire la documentele depuse, în vederea clarificării dosarului de finanţare, dacă pe parcursul analizei se constată necesitatea furnizării lor. Solicitanţii au obligaţia de a furniza, în maximum 10 zile lucrătoare de la data solicitării, documentele şi informaţiile solicitate. În caz contrar, dosarul de finanţare este respins.

După avizare, Comitetul director al Autorităţii propune spre aprobare Comitetului de avizare al Autorităţii centralizatorul cuprinzând proiectele selectate. Comitetul director al Autorităţii avizează centralizatorul privind proiectele respinse.

Comunicarea hotărârii Comitetului de avizare al Autorităţii privind proiectele aprobate, respectiv centralizatorul cuprinzând proiectele respinse se realizează prin postarea pe site-ul Autorităţii.

Împotriva deciziei Comitetului director la sediul Autorităţii se poate depune contestaţie în termen de 10 zile de la data comunicării rezultatelor, respectiv de la postarea listei cu dosarele de finanţare respinse pe site-ul Autorităţii. Autoritatea soluţionează contestaţia în termen de 15 zile de la înregistrarea acesteia la registratura Autorităţii.

Solicitantul a cărui cerere de finanţare a fost aprobată se prezintă la sediul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului pe raza căreia domiciliază, pentru semnarea contractului de finanţare nerambursabilă, având asupra sa actul de identitate, în original. Se consideră renunţare la finanţarea aprobată neprezentarea solicitantului pentru semnarea contractului de finanţare nerambursabilă în termen de 60 de zile de la comunicarea aprobării dosarului de finanţare, respectiv de la publicarea pe site-ul Autorităţii a listei dosarelor de finanţare aprobate.

Contractul de finanţare nerambursabilă intră în vigoare la data semnării acestuia de către părţile contractante şi este valabil până la finalizarea proiectului, dar nu mai târziu de 12 luni de la data semnării.

În condiţiile neexecutării de către beneficiar a obligaţiilor din contractul de finanţare nerambursabilă, acesta poate fi reziliat, beneficiarul fiind înştiinţat asupra rezilierii contractului prin "Notificare de reziliere a contractului pentru finanţare". Rezilierea contractului de finanţare nerambursabilă din culpa beneficiarului are drept consecinţă restituirea, în termenul precizat în notificare, de către beneficiar a finanţării primite, sub forma de plată de daune-interese în cuantum egal cu suma trasă din finanţarea nerambursabilă acordata, la care se adaugă dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, calculată de la data plăţii. În cazul nerestituirii finanţării, Autoritatea procedează la executarea contractului de finanţare nerambursabilă, în condiţiile Codului de procedură fiscală. În cazul în care încetarea contractului intervine înainte de decontare, beneficiarul nu este obligat la plata de daune-interese.

Suma aprobată nu se poate suplimenta, beneficiarul trebuind să asigure din surse proprii finalizarea proiectului. Autoritatea nu acordă plăţi în avans şi finanţează cheltuieli eligibile efectuate după semnarea contractului de finanţare nerambursabilă. De asemenea, Autoritatea nu efectuează plăţi pentru facturile reprezentând avansuri în baza contractelor încheiate între beneficiarii finanţării şi furnizorii de servicii/produse/lucrări aferente proiectului. În vederea decontării cheltuielilor eligibile, beneficiarul este obligat să facă dovada achitării integrale a serviciilor/produselor/lucrărilor aferente proiectului.

 

Documentele obligatorii ce vor fi depuse de Beneficiarii finanţării pentru decontare sunt următoarele:

a) cererea de tragere;

b) contractul de execuţie, în copie legalizată;

c) factura fiscală/facturile fiscale, în copie şi original pentru conformitate;

d) documente bancare privind achitarea facturilor fiscale prezentate (extrase de cont cu viza instituţiei financiar-bancare însoţite de ordine de plată) şi/sau chitanţă;

e) proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, în original;

f) certificatul de garanţie emis de producător pentru instalaţie, în copie;

g) un plic pe care se vor completa numele şi adresa completă ale solicitantului, titlul programului: "Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire", precum şi numărul şi data contractului de finanţare nerambursabilă în baza căruia se solicită decontarea.

 

Personalul Autorităţii sau reprezentanţii instituţiilor desemnate pentru controlul programului pot efectua o vizită la punctul de lucru unde se implementează proiectul. Beneficiarul este obligat să prezinte toate documentele solicitate care au legatură cu proiectul odată cu efectuarea controlului. În cazul în care există neconcordanţe între documentele verificate în vederea decontării şi realitatea constatată pe teren, Autoritatea poate dispune rezilierea contractului.

Beneficiarul este obligat să menţina investiţia realizată în cadrul programului pentru o perioada de cel puţin un an după finalizarea sa. În perioada de monitorizare personalul Autorităţii sau reprezentanţii instituţiilor desemnate pentru controlul programului pot efectua vizite la faţa locului, în vederea constatării menţinerii/nemenţinerii investiţiei realizate. Finanţarea nerambursabilă acordată va fi recuperată în cazul în care obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului stabilit, precum şi în cazul în care acestea au fost vândute în timpul derulării proiectului şi/sau după finalizarea proiectului, pe o perioadă de un an.

În finalul acestui articol ne exprimăm speranţa că acesta să fie o sursă utilă de informare în vederea implementării unui program care îşi propune să promoveze utilizarea energiei regenerabile de către fiecare dintre noi pentru sistemele de încălzire a locuinţelor.

Pagina 154 din 155

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: