Record planetar: emisiile de carbon au atins 10 miliarde de tone
Scris de Infomediu Europa
Anul trecut, emisiile au urcat cu 5,9% şi ameninţă eforturile globale de a reduce creşterea temperaturii la mai puţin de două grade Celsius. Descoperirile vin după ce un raport asemănător, realizat în septembrie de către Uniunea Europeană, a concluzionat că emisiile de dioxid de carbon au ajuns la 33 de miliarde de tone în 2010. Emisiile de CO2 au crescut, în 2010, cu 1,6 gigatone, cel mai mare nivel înregistrat vreodată.
„Natura 2000”, reţeaua de arii protejate a Uniunii Europene, a întreprins recent o expansiune semnificativă, aducând sub tutelă încă 166 de situri noi, la cele 22.558 existente. Din cei aproape 18.800 km², 17.000 km² reprezintă zone marine. Reţeaua acoperă, în prezent, 18% din suprafaţa continentală a UE şi mai mult de 145.000 km² din mările sale. Aceasta cuprinde aproximativ 26.000 de situri, la care s-au adăugat recent încă 166 de situri noi din Marea Britanie, Franţa, Belgia, Grecia, Cipru, Ungaria, Lituania şi Italia.
Mii de kilograme de deşeuri strânse de elevii din Harghita şi Covasna
Scris de Infomediu Europa
În urma anunţării celei de-a doua etape a concursului a intrat în joc o nouă şcoală, anume „Geo Bogza” din Bălan, Harghita, după ce una dintre şcolile, din acelaşi judeţ, s-a retras. Aşadar, şcolile din ambele judeţe au colectat şi cumulat 9.582 kilograme de hârtie, în scădere cu 11,9%, faţă de prima etapă când au fost 10.877 kg. În ceea ce priveşte deşeurile din PET, şcolile au strâns 2.759 kg, mai puţin cu 24,2%. Din Covasna au fost strânse 1.297 kg PET, şi din Harghita 1.462 kg. Şcolile din cele două judeţe au strâns şi sticlă, cantitatea colectată ajungând la 1.308 kg. La capitolul deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice au fost strânse 5.468 kg, cu 41,4% mai multe kilograme decât în prima etapă. Dintre acestea, 3.830 kg au fost din Covasna şi 1.630 kg din Harghita.
De două ori mai multe DEEE colectate în cea de-a doua etapă a campaniei EcoAtitudine
Scris de Infomediu Europa
Grupul de Presă REPORTER, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Ilfov, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Bucureşti, Inspectoratul Şcolar Judeţean Ilfov şi Inspectoratul Şcolar Bucureşti au susţinut 11 ore de ecologie în şcoli din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Acestea au colectat 58,1 metri cubi de hârtie, cu 1,93% mai puţin decât în prima etapă, când au însumat 59,25 mc. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte deşeurile din PET au fost colectate 44,6 mc, cu 5,68% mai mult, iar la capitolul DEEE au fost 1.537 kg, în creştere cu 64,3%, faţă de ediţia precedentă.
Parlamentul European susţine încheierea unui acord global în ceea ce priveşte schimbările climatice până în anul 2015. Pare o ţintă îndepărtată, dar nu este aşa.Într-o declaraţie pe care a făcut-o la Durban în Africa de Sud, Jo Leinen, preşedintele delegaţiei Parlamentului European la Summitul Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, a susţinut că „vinovatul joc de ping-pong dintre SUA şi China trebuie să înceteze”. Un prim pas este acela de a convinge statele să semneze o foaie de parcurs care să ducă la semnarea angajamentului global la ţinta propusă 2015. O importantă premisă de plecare este aceea că Parlamentul European susţine necondiţionat Protocolul de la Kyoto, atâta vreme cât siguranţa mediului este respectată.
Măsuri privind simplificarea documentaţiei necesare în ceea ce priveşte procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice sau de servicii
Scris de Infomediu Europa
Iniţiativa în cele ce urmează a fost luată de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), prin emiterea Ordinului 509 / 2011.
Aşadar Ordinul 509 / 2011 emis de preşedintele ANRMAP face referire la următoarele prevederi:
Criteriile de calificare
Criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură concretă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, iar nivelul cerinţelor minime solicitate, prin documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probează îndeplinirea lor se vor limita numai la cele strict necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului.
„Propun statului român cât şi statelor membre, să găsească fonduri pentru subvenţionarea producţiei de polibest”
Scris de Infomediu EuropaDe ce este polibestul un ecomaterial?
Masele plastice se reciclau oricum, dar azbocimentul nu avea o altă modalitate de recuperare la nivel mondial decât prin îngropare în pământ. Să ne gândim ce eşec reprezenta pentru omenire faptul că s-a produs atâţia zeci de ani azbociment şi singura soluţie era îngroparea sa. Soluţia mea este ca, prin câteva procese mecanice, să combinăm masele plastice cu azbocimentul, în aşa fel încât să le reutilizăm.
În momentul de faţă se mai produce azbociment în Thailanda, Indonezia, India, China, Ucraina şi Republica Moldova. În Uniunea Europeană s-a oprit producţia de azbociment din cauza faptului că, în procesul de producere a produsului, muncitorii sunt supuşi cancerului pulmonar sau azbestozei, boală profesională.
„Pierderile de apă din sistem sunt cauzate în mare parte de existenţa utilizatorilor clandestini, în procent de 30%”
Scris de Infomediu EuropaCare este scopul proiectului?
Prin implementarea acestui proiect, operatorul regional S.C. Apă-Canal Ilfov S.A. a deschis drumul unor parteneriate durabile în plan regional. Astfel, va oferi locuitorilor accesul neîngrădit la un sistem fiabil şi eficient, care va respecta cei mai înalţi indici de performanţă. Investiţiile care vor fi realizate, în scopul extinderii şi modernizării serviciilor de utilitate publică, reprezintă fundamentul dezvoltărilor socio-economice, baza creşterii nivelului de trai, îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi standardelor de mediu, prin care se vizează în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.
„Campaniile de responsabilizare faţă de mediu au o importanţă deosebită. Pe lângă latura educativă, punerea în prim plan a protecţiei mediului oferă oamenilor o siguranţă, contribuie la o creştere economică durabilă şi asigură standarde ridicate în dezvol
Scris de Infomediu Europa
Supravegherea sistematică a calităţii aerului, prin laboratoarele Reţelei Naţionale de Supraveghere a Calităţii Aerului, relevă faptul că nivelul de poluare a atmosferei se menţine ridicat în unele zone de pe teritoriul ţării, depăşindu-se concentraţia maximă admisă pentru unele dintre noxele evacuate în mediu.
Poluarea aerului şi a apei, lipsa parcurilor şi în general a spaţiilor verzi, defrişarea pădurilor, precum şi ameninţările cu dispariţia a unor specii de animale sunt, de asemenea, probleme stringente.
Guvernul a aprobat ordonanţa certificatelor verzi
Scris de Infomediu EuropaÎn sfârşit acum avem ordonanţa. A trebuit să analizăm totuşi să nu fie o suprafinanţare prin faptul că unii primesc bani de la Fondul de Mediu sau Ministerul Economiei şi primesc şi certificatele verzi. Am reevaluat strategia energetică a României pentru că noi trebuie să mărim la 24%, ceea ce înseamnă energie regenerabilă în cuantum total al energiei până în 2020. În momentul de faţă noi suntem la 6-7%, deci foarte jos. Dar sunt investiţii puternice în eoliene, în biomasă trebuie să vedem, vin şi fotovoltaice şi altele”, a spus Laszlo Borbely.
Potrivit acestuia, anul viitor creşte cu minim preţul energiei pentru că nu vor fi probleme.
Citeşte mai mult ...
Cele mai multe furturi de lemn sunt înregistrate la proprietarii mici
Scris de Infomediu EuropaEl a mai spus că este considerată infracţiune dacă omul fură mai mult de 5 metri cubi de lemn, iar 75% din procesele verbale sunt între 4,5 şi 4,8 metri cubi. Potrivit acestuia există un protocol încheiat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, intitulat „Scutul pădurii”. În cadrul acestui protocol, au fost organizate descinderi inopinate, în urma cărora au fost aplicate amenzi. „Am avut vreo 35 de descinderi inopinate care s-au lăsat cu amenzi. Dar, dacă vă uitaţi la eficienţa acestor dosare, care ar trebui instruite, doar 0,5% din ele se duc până în faza finală, iar altele se pierd pe drum”, a subliniat Laszlo Borbely.
Zonele împădurite din UE au crescut cu 2,02%
Scris de Infomediu Europaiar Finlanda avea în anul 2000 aproximativ 23,3 milioane ha de teren împădurit, iar în 2010 puţin peste 23,2 milioane ha, ceea ce reprezintă o scădere de 0,15%. În termeni relativi, cele mai mari extinderi în zonă împădurită s-au înregistrat în Irlanda (21,4%), în timp ce Bulgaria şi Letonia au înregistrat creşteri mai mari de 10%.
În termeni absoluţi, patru state membre au înregistrat o extindere în exces de 400.000 de ha, şi anume Franţa, Bulgaria, Italia şi Suedia, cel din urmă stat înregistrând cea mai mare creştere (594.000 de ha).
Danemarca vrea să fie în primele trei locuri din OCDE la eficienţa energetică
Scris de Infomediu EuropaTargetul privind eficienţa energetică arată că Austria şi-a propus îmbunătăţirea intensităţii energetice cu cel puţin 20% până în anul 2020, în comparaţie cu media 2001-2005. Cipru vrea să îşi crească eficienţa energetică cu 1% anual, iar Danemarca vrea ca până în 2020 să fie una dintre primele trei ţări din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Finlanda şi-a fixat ca target creşterea eficienţei energetice cu 20% până în 2020, iar Germania dublarea productivităţii energetice faţă de 1990.
La capitolul energie regenerabilă Austria vrea ca ponderea energiei regenerabile în totalul energiei generate să fie de 45% în 2020. Bulgaria vizează ca 16% din consumul brut de energie să fie din surse regenerabile, inclusiv să aibă o cotă de 10% în transport, până în 2020. Danemarca, în schimb, şi-a propus ca până la finalul acestui an, 20% din consumul brut să fie asigurat din astfel de surse. Estonia are ca target procentul de 25% până în 2020, Franţa 23%, Slovenia 25%, iar Finlanda 60%, dar până în 2015.
Suprafaţa forestieră din UE afată în proprietate publică a scăzut cu 2,9% în ultimii 10 ani
Scris de Infomediu EuropaPe de altă parte, suprafaţa aflată în proprietate privată a crescut cu 8,6%, ajungând la restul de 60% din total. Ponderea pădurilor aflate în proprietate publică a scăzut din 2000 până în 2010 în 10 state din Europa, mai ales în România, Slovenia şi Lituania, şi într-o măsură mai mică în Austria, Finlanda, Letonia, Estonia şi Regatul Unit. Aşadar, în Slovenia suprafaţa împădurită aflată în proprietatea statului a scăzut cu 20,2%, în Lituania cu 12,5%, în România cu 26,8%, în Austria cu 7,54%, în Finlanda cu 7,12%, în Letonia cu 12,5%, în Estonia cu 4,56% şi în Regatul Unit cu 5,14%. La unele dintre cele mai noi state membre care au aderat la UE începând din 2004 rezultatul se poate datora, în principal, restituirii terenurilor foştilor proprietari, în timp ce alte ţări şi-au vândut activele lor publice de pădure.
