Parlamentul European susţine încheierea unui acord global în ceea ce priveşte schimbările climatice până în anul 2015. Pare o ţintă îndepărtată, dar nu este aşa.Într-o declaraţie pe care a făcut-o la Durban în Africa de Sud, Jo Leinen, preşedintele delegaţiei Parlamentului European la Summitul Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, a susţinut că „vinovatul joc de ping-pong dintre SUA şi China trebuie să înceteze”. Un prim pas este acela de a convinge statele să semneze o foaie de parcurs care să ducă la semnarea angajamentului global la ţinta propusă 2015. O importantă premisă de plecare este aceea că Parlamentul European susţine necondiţionat Protocolul de la Kyoto, atâta vreme cât siguranţa mediului este respectată.
Măsuri privind simplificarea documentaţiei necesare în ceea ce priveşte procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice sau de servicii
Scris de Infomediu Europa
Iniţiativa în cele ce urmează a fost luată de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), prin emiterea Ordinului 509 / 2011.
Aşadar Ordinul 509 / 2011 emis de preşedintele ANRMAP face referire la următoarele prevederi:
Criteriile de calificare
Criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură concretă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, iar nivelul cerinţelor minime solicitate, prin documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probează îndeplinirea lor se vor limita numai la cele strict necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului.
„Propun statului român cât şi statelor membre, să găsească fonduri pentru subvenţionarea producţiei de polibest”
Scris de Infomediu EuropaDe ce este polibestul un ecomaterial?
Masele plastice se reciclau oricum, dar azbocimentul nu avea o altă modalitate de recuperare la nivel mondial decât prin îngropare în pământ. Să ne gândim ce eşec reprezenta pentru omenire faptul că s-a produs atâţia zeci de ani azbociment şi singura soluţie era îngroparea sa. Soluţia mea este ca, prin câteva procese mecanice, să combinăm masele plastice cu azbocimentul, în aşa fel încât să le reutilizăm.
În momentul de faţă se mai produce azbociment în Thailanda, Indonezia, India, China, Ucraina şi Republica Moldova. În Uniunea Europeană s-a oprit producţia de azbociment din cauza faptului că, în procesul de producere a produsului, muncitorii sunt supuşi cancerului pulmonar sau azbestozei, boală profesională.
„Pierderile de apă din sistem sunt cauzate în mare parte de existenţa utilizatorilor clandestini, în procent de 30%”
Scris de Infomediu EuropaCare este scopul proiectului?
Prin implementarea acestui proiect, operatorul regional S.C. Apă-Canal Ilfov S.A. a deschis drumul unor parteneriate durabile în plan regional. Astfel, va oferi locuitorilor accesul neîngrădit la un sistem fiabil şi eficient, care va respecta cei mai înalţi indici de performanţă. Investiţiile care vor fi realizate, în scopul extinderii şi modernizării serviciilor de utilitate publică, reprezintă fundamentul dezvoltărilor socio-economice, baza creşterii nivelului de trai, îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi standardelor de mediu, prin care se vizează în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.
„Campaniile de responsabilizare faţă de mediu au o importanţă deosebită. Pe lângă latura educativă, punerea în prim plan a protecţiei mediului oferă oamenilor o siguranţă, contribuie la o creştere economică durabilă şi asigură standarde ridicate în dezvol
Scris de Infomediu Europa
Supravegherea sistematică a calităţii aerului, prin laboratoarele Reţelei Naţionale de Supraveghere a Calităţii Aerului, relevă faptul că nivelul de poluare a atmosferei se menţine ridicat în unele zone de pe teritoriul ţării, depăşindu-se concentraţia maximă admisă pentru unele dintre noxele evacuate în mediu.
Poluarea aerului şi a apei, lipsa parcurilor şi în general a spaţiilor verzi, defrişarea pădurilor, precum şi ameninţările cu dispariţia a unor specii de animale sunt, de asemenea, probleme stringente.
Guvernul a aprobat ordonanţa certificatelor verzi
Scris de Infomediu EuropaÎn sfârşit acum avem ordonanţa. A trebuit să analizăm totuşi să nu fie o suprafinanţare prin faptul că unii primesc bani de la Fondul de Mediu sau Ministerul Economiei şi primesc şi certificatele verzi. Am reevaluat strategia energetică a României pentru că noi trebuie să mărim la 24%, ceea ce înseamnă energie regenerabilă în cuantum total al energiei până în 2020. În momentul de faţă noi suntem la 6-7%, deci foarte jos. Dar sunt investiţii puternice în eoliene, în biomasă trebuie să vedem, vin şi fotovoltaice şi altele”, a spus Laszlo Borbely.
Potrivit acestuia, anul viitor creşte cu minim preţul energiei pentru că nu vor fi probleme.
Cele mai multe furturi de lemn sunt înregistrate la proprietarii mici
Scris de Infomediu EuropaEl a mai spus că este considerată infracţiune dacă omul fură mai mult de 5 metri cubi de lemn, iar 75% din procesele verbale sunt între 4,5 şi 4,8 metri cubi. Potrivit acestuia există un protocol încheiat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, intitulat „Scutul pădurii”. În cadrul acestui protocol, au fost organizate descinderi inopinate, în urma cărora au fost aplicate amenzi. „Am avut vreo 35 de descinderi inopinate care s-au lăsat cu amenzi. Dar, dacă vă uitaţi la eficienţa acestor dosare, care ar trebui instruite, doar 0,5% din ele se duc până în faza finală, iar altele se pierd pe drum”, a subliniat Laszlo Borbely.
Zonele împădurite din UE au crescut cu 2,02%
Scris de Infomediu Europaiar Finlanda avea în anul 2000 aproximativ 23,3 milioane ha de teren împădurit, iar în 2010 puţin peste 23,2 milioane ha, ceea ce reprezintă o scădere de 0,15%. În termeni relativi, cele mai mari extinderi în zonă împădurită s-au înregistrat în Irlanda (21,4%), în timp ce Bulgaria şi Letonia au înregistrat creşteri mai mari de 10%.
În termeni absoluţi, patru state membre au înregistrat o extindere în exces de 400.000 de ha, şi anume Franţa, Bulgaria, Italia şi Suedia, cel din urmă stat înregistrând cea mai mare creştere (594.000 de ha).
Danemarca vrea să fie în primele trei locuri din OCDE la eficienţa energetică
Scris de Infomediu EuropaTargetul privind eficienţa energetică arată că Austria şi-a propus îmbunătăţirea intensităţii energetice cu cel puţin 20% până în anul 2020, în comparaţie cu media 2001-2005. Cipru vrea să îşi crească eficienţa energetică cu 1% anual, iar Danemarca vrea ca până în 2020 să fie una dintre primele trei ţări din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Finlanda şi-a fixat ca target creşterea eficienţei energetice cu 20% până în 2020, iar Germania dublarea productivităţii energetice faţă de 1990.
La capitolul energie regenerabilă Austria vrea ca ponderea energiei regenerabile în totalul energiei generate să fie de 45% în 2020. Bulgaria vizează ca 16% din consumul brut de energie să fie din surse regenerabile, inclusiv să aibă o cotă de 10% în transport, până în 2020. Danemarca, în schimb, şi-a propus ca până la finalul acestui an, 20% din consumul brut să fie asigurat din astfel de surse. Estonia are ca target procentul de 25% până în 2020, Franţa 23%, Slovenia 25%, iar Finlanda 60%, dar până în 2015.
Suprafaţa forestieră din UE afată în proprietate publică a scăzut cu 2,9% în ultimii 10 ani
Scris de Infomediu EuropaPe de altă parte, suprafaţa aflată în proprietate privată a crescut cu 8,6%, ajungând la restul de 60% din total. Ponderea pădurilor aflate în proprietate publică a scăzut din 2000 până în 2010 în 10 state din Europa, mai ales în România, Slovenia şi Lituania, şi într-o măsură mai mică în Austria, Finlanda, Letonia, Estonia şi Regatul Unit. Aşadar, în Slovenia suprafaţa împădurită aflată în proprietatea statului a scăzut cu 20,2%, în Lituania cu 12,5%, în România cu 26,8%, în Austria cu 7,54%, în Finlanda cu 7,12%, în Letonia cu 12,5%, în Estonia cu 4,56% şi în Regatul Unit cu 5,14%. La unele dintre cele mai noi state membre care au aderat la UE începând din 2004 rezultatul se poate datora, în principal, restituirii terenurilor foştilor proprietari, în timp ce alte ţări şi-au vândut activele lor publice de pădure.
Citeşte mai mult ...
Ultimele date publicate de Agenţia Europeană de Mediu (AEM) arată că, în cei trei ani din perioada menţionată, emisiile UE15 au fost cu 4,7% peste obiectivul impus, însemnând o reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 198,4 milioane tone pe an. Este de aşteptat ca, până în 2012, UE15 să se situeze între 4,6 – 5,1% peste target. Pe de altă parte, în cazul Italiei, aceasta era, la sfârşitul lui 2010, cu 1,7% în urmă, Austria cu 8,9%, iar Luxembrug cu 1,4%. Franţa, Grecia, Suedia şi Regatul Unit şi-au realizat obiectivul asumat prin Protocol deja din 2006. Alte ţări care şi-au îndeplinit obiectivul sunt Slovenia (5,3%), Slovacia (4,6%), Letonia (18,6%), Cehia (4,4%), Lituania (38%), Estonia (46,6%), Ungaria (30,2%), Bulgaria (40,4%), România (35,5%) şi Polonia (24,6%).
Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisie (EU ETS) este un instrument care permite companiilor industriale să reducă din propriile emisii de bioxid de carbon, în mod rentabil, din punct de vedere financiar. În perioada de implementare a Protocolului de la Kyoto (2008–2012), ţările dezvoltate pot comercializa între ele cote de emisie de gaze pentru a-şi realiza obiectivele de emisie propuse. EU ETS acoperă mai mult de 40% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană.
Uniunea Europeană şi problemele energetice
Scris de Infomediu EuropaȊn iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfăşurat Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea, ȋn cadrul căreia s-a recunoscut oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia mediului ȋn obiectivul de dezvoltare durabilă, precum şi dreptul internaţional al mediului, ca mecanism de promovare a dezvoltării durabile.
Summitul de la Rio a avut o serie de rezultate pozitive ce au constat ȋn iniţiative pentru implementarea Agendei 21 la nivel local şi pentru reorientarea politicii de protecţie a mediului. Totodată, mai multe state au ȋnfiinţat comisii naţionale pentru dezvoltarea durabilă şi au ȋntocmit strategii pentru îndeplinirea obiectivelor pe această temă.
„Ore de ecologie” în cinci şcoli din Covasna
Scris de Infomediu EuropaMotivaţia proiectului o reprezintă conştientizarea elevilor din şcolile cu clasele I-VIII asupra importanţei colectării selective a deşeurilor (deşeuri din PET-uri, hârtie, carton, baterii, becuri, deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice). Iniţiativa este susţinută de Eurosun Management & Consulting, Compania Tega SA, Compania Ave Huron, Romaqua Group Borsec, Infopress Group, Mineral Quantum, Elk Farm.
Mii de kilograme de hârtie şi sticlă strânse în etapa precedentă
În perioada 14 martie - 15 iunie 2011, în prima parte a proiectului „EcoAtitudine” desfăşurat în judeţele Covasna şi Harghita s-au strâns, de către elevi, peste 10 tone de hârtie. Astfel, elevii din judeţul Covasna au adunat 1.332 kg PET, 5.102 kg hârtie, 2.697 kg sticlă, 340 kg DEEE, iar cei din Harghita 2.312 kg PET, 5.757 kg hârtie, 6.415 kg sticlă, 3.522 kg DEEE. În prima etapă a campaniei de colectare selectivă adresată elevilor din clasele I-VIII au fost implicate un număr total de 19 şcoli, respectiv 10 din judeţul Covasna şi 9 din judeţul Harghita, totalizând aproximativ 12.000 de elevi.
Şcoli participante în a II-a etapă:
Covasna:
1. Şcoala I-VIII „Gaál Mózes” Baraolt
2. Şcoala I-VIII „Kelemen Didák” Mereni
3. Şcoala I-VIII„Váradi József” Sf. Gheorghe
4. Şcoala I-VIII „Nicolae Colan” Sf. Gheorghe
5. Şcoala I-VIII „Czecz János” Ghidfalău
6. Gr. Şc. Kőrösi Csoma Sándor” Covasna
7. Şcoala I-VIII „Benedek Elek” Băţanii Mari
8. Şcoala I-VIII „Mihail Sadoveanu” Întorsura Buzăului
9. Şcoala I-VIII „Mikes Ármin” Bixad
10. Şcoala I-VIII „Tatrangi Sándor” Ozun
Harghita:
1. Şcoala Generală „Sfântul Ilie”, Topliţa;
2. Şcoala Generală „Geo Bogza”, Bălan;
3. Şcoala Generală „Liviu Rebreanu”, Miercurea Ciuc;
4. Şcoala Generală „Tompa Laszlo”, Odorheiul Secuiesc;
5. Şcoala Generală „Dr.Lukacs Mihaly”, Plăieşii de Jos;
6. Şcoala Generală „Zimmethausen”, Borsec;
7. Şcoala Generală „Kollo Miklos”, Ciumani;
8. Şcoala Generală „Teodor Chintea”, Voslobeni;
9. Şcoala cu cls. I-VIII „Marosi Gergely”, Simoneşti;
10. Şcoala cu cls. I-VIII „Martonffi Janos”, Vlăhiţa.
Ore de ecologie în cinci şcoli din Bucureşti şi judeţul Ilfov derulate în cea de-a doua etapă a proiectului „EcoAtitudine = Responsabilitate, Informaţie, Acţiune”
Scris de Infomediu Europa
Programul Campaniei se derulează astfel:
1. Colectarea deşeurilor din PET-uri, carton, hârtie din şcoli în perioada 25 octombrie - 25 noiembrie 2011;
2. Colectarea deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice de la elevi pe data de 13 noiembrie 2011;
3. Data de finalizare a concursurilor de desene şi machete în data de 15 noiembrie 2011;
4. Anunţarea oficială a rezultatelor finale pentru etapa a II-a pe 6 decembrie 2011.
Scolile din Bucureşti care vor participa la cea de-a doua etapă sunt aceleaşi ca şi în prima parte a proiectului, respectiv din Bucureşti Şcolile cu nr. 128, 141, 139, 124 şi 150, iar din Ilfov Şcolile nr.1 Baloteşti, nr.1 Dascălu, nr.1 Brăneşti, Şcoala Generală Ştefăneşti, nr.1 Moara Vlăsiei şi nr.2 Moara Vlăsiei.
Iniţiativa este susţinută de Eurosun Management & Consulting, Eco Sud SRL, Compania Romprest Service SA, Titan SA, Doosan IMGB, Rigk SRL, ECO-X SRL, Stirom, Monbat.
Prima parte încheiată cu succes
Prima etapă a proiectului s-a desfăşurat în perioada 14 martie - 15 iunie 2011, în cinci şcoli din Bucureşti şi 6 din judeţul Ilfov. În cadrul acesteia au fost susţinute un număr total de 11 „ore de ecologie” în cadrul cărora a fost acordat un număr total de 138 de premii, constând în tricouri şi şepci cu însemnele campaniei „EcoAtitudine”, seturi de palete de badminton şi mingi de fotbal. Reprezentanţii Grupului de Presă REPORTER au fost însoţiţi de mascotele partenerilor de la ECOROM Ambalaje pentru a încerca să le explice într-un mod original elevilor ce înseamnă colectarea selectivă a deşeurilor. De asemenea, la orele de ecologie au fost prezenţi reprezentanţii companiei Romprest Service şi ai agenţiilor de protecţie a mediului. În cadrul primei părţi a campaniei „EcoAtitudine” au fost colectate 42,2 mc PET, 59,25 mc hârtie şi 935 kg DEEE.
