• Conf 20feb Web
  • Ifat Web
  • Gala Web

Modificările de preţ de 50 de centi într-o singură şedinţă de tranzacţionare nu vor fi surprinzatoare, iar aşteptările vor fi mai puţin optimiste.  „Ca şi previziuni de preţ, Divori estimează o valoare de 8-10 EUR/EUA şi 4-6 EUR/CER pentru anul 2012. Aceste previziuni se vor ajusta în funcţie de capacitatea UE de a trece peste problemele economice presante şi de a aborda de o manieră vizionară implementarea unui sistem dovedit prea puţin convingator”, a mai spus Ghiuş.

Prin urmare, în temeiul Legii energiei electrice nr. 13/2007 şi a prevederilor Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie electrică din resurse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul nr. 42/2011, a fost emis Regulamentul de emitere a certificatelor verzi, denumit în continuare „Regulamentul”, aprobat prin Ordinul nr. 43/2011 şi publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 768 din 01.11.2011.

Aţi avut ocazia să vă întâlniţi cu membrii EEP, care reprezintă organismul ce reuneşte doar revistele nr. 1 de mediu din ţările europene. Care au fost principalele subiecte abordate? Le-am dat foarte multe cifre şi date concrete şi modul de organizare al managementului integrat al deşeurilor din România, pentru că asta i-a preocupat cel mai tare. În cadrul discuţiei cu membrii EEP am precizat faptul că noi nu am pregătit cum trebuia acest management şi că el nu este utilizat până la ultima resursă, respectiv până la cogenerare de energie sau de abur.

Comparativ cu târgurile organizate la noi în ţară, care credeţi că sunt cele mai importante diferenţe, pe care le-aţi observat, între aceste evenimente?

Târgurile externe sunt mai cunoscute datorită bugetelor mari de care dispun şi de publicitatea aferentă. Sunt foarte importante organizarea şi marketingul. Ceea ce am notat şi mi s-a părut foarte interesant a fost organizarea de mese rotunde pe diverse teme de mediu. Pe site-ul târgului găseai toate informaţiile despre temă, oră, locaţie şi prezentatori. Te interesa tema? Te inscriai şi te prezentai. Erau fie mese rotunde, fie aranjate sub formă de amfiteatru, puneai întrebări sau doar asistai, într-un cuvânt erau discuţii libere pe teme de interes. România poate găzdui conferinţe şi expoziţii internaţionale la fel ca Franţa. Este important să reuşim să le organizăm şi să le facem atractive şi pentru publicul larg, nu numai pentru cei care se ocupă strict de acest domeniu.

Experienţa organizaţiei pe care o conduceţi în domeniul protecţiei mediului este mare. Care credeţi totuşi că sunt diferenţele între piaţa de specialitate din România şi cea din ţările Uniunii Europene?

Având aceeaşi politică de mediu cu a celorlalte ţări ale Uniunii Europene, adică aceleaşi obiective, priorităţi, principii, programe de acţiune şi aceleaşi instrumente legislative de aplicare a politicii de mediu, aş spune că nu există diferenţe semnificative între „piaţa de mediu” din România şi cea din ţările UE. Sunt însă sectoare cum ar fi reciclarea deşeurilor, implementarea instalaţiilor pentru producerea energiei din surse regenerabile, conştien-tizarea şi educarea populaţiei privind reducerea consumului de apă şi energie, în care România este oarecum la început de drum şi acest lucru se vede. După părerea mea, ar fi un alt aspect care generează diferenţe majore şi anume abordarea problemelor de mediu pe traseul operator economic - consultant - autoritate de mediu şi mă refer aici la modul în care funcţionează acest veritabil parteneriat care îşi propune să evalueze, dar şi să rezolve, în mod real, problemele de mediu.         Minimizarea, ori, mai grav, ignorarea cu bună ştiinţă a problemelor de mediu, duce la suportarea unor costuri foarte mari pentru operatori, afectează major credibilitatea şi, implicit, cota de piaţă a consultanţilor de mediu. Din păcate, la noi, cunoscutul „las' că merge    şi-aşa” încă se mai practică.

Ce procent din firmele ce activează în domeniul reciclării apelează la astfel de servicii?

Nici companiile din domeniul reciclării deşeurilor nu fac excepţie, însă cred că aici lucrurile sunt pe cale să se schimbe în condiţiile în care proiectele privind sistemele regionale de management al deşeurilor urmează să fie preluate în gestiune de operatori privaţi prin intermediul procedurilor de licitaţie organizate de unităţile de implementare înfiinţate la nivelul fiecărui judeţ, iar activitatea de reciclare a deşeurilor rezultate din procesul de sortare devine o activitate complementară activităţii desfăşurate de către operatorii serviciului de salubrizare.

Târgul din acest an a avut şi o secţiune dedicată remedierii siturilor contaminate şi a gestionării deşeurilor industriale periculoase. Ce v-a atras atenţia, în mod deosebit, şi care dintre soluţiile prezentate ar trebui implementate în România?

Secţiunea pe deşeuri periculoase a fost mai puţin medi-atizată decât celelalte şi, din păcate, aşa cum am mai spus, aici au fost doar câteva companii specializate în acest domeniu. O cauză poate fi, mă gândesc şi eu, faptul că în vestul Europei nu prea mai sunt multe de făcut în acest sens.

România a urcat pe locul 13 în topul celor mai atractive ţări din lume, privind investiţiile în energie regenerabilă, conform ultimului raport Country Attractiveness Indices, realizat de Ernst & Young.

În noiembrie 2011, România a înregistrat un avans în privinţa tuturor criteriilor de clasificare comparativ cu august 2011 (data clasamentului precedent), astfel că indicele energiei eoliene este 51 (49 anterior), al energiei solare – 33 (32 anterior), energiei din biomasă – 44 (43 anterior), energiei geotermale – 41 (38 anterior) şi al infrastructurii – 45 (43 anterior). În total, Romania a obţinut, în 2010, 45 de puncte şi s-a clasat pe poziţia a 16-a.

Această scădere a producţiei se datorează secetei. De asemenea, producţia din centralele nuclearo-electrice a crescut cu 1,9%, la valoarea de 9,718 miliarde KWh. Pe de altă parte, o creştere a cunoscut-o energia produsă de sectorul eolian. Aici producţia a crescut cu 28.695%, în primele 10 luni din acest an, la 604,7 milioane KWh.

Sumele obţinute în urma scoaterii la licitaţie, prin platforma comună, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru sectorul aviaţie, se vor distribui Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, 70% din suma brută, şi Ministerului Mediului şi Pădurilor, 30%   din suma brută. Ministerul Finanţelor Publice va avea calitatea de adjudecător, fiind instituţia care  va scoate la licitaţie, în numele României, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe platforma comună de licitaţii de    la nivelul UE. Sumele obţinute în urma scoaterii la licitaţie, prin platforma comună, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pentru instalaţiile staţionare, se vor distribui la bugetul de stat 29% din suma brută şi la ministerele beneficiare 71% din suma brută, în vederea implementării proiectelor care au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pagina 152 din 156

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: