• Conf 20feb Web
  • Ifat Web
  • Gala Web
Miercuri, 14 Martie 2012 00:29

Cauciucurile vor fi etichetate în UE

Scris de

În principal datorită rezistenţei lor la rulare, pneurile sunt responsabile de 20% - 30 % din consumul de combustibil al vehiculelor. Prin urmare, reducerea rezistenţei la rulare a pneurilor poate contribui în mod semnificativ la eficienţa energetică a transporturilor rutiere şi, astfel, la reducerea emisiilor”, se arată în actul normativ european.

Acest lucru este valabil atât pentru Europa, cât şi pentru întreaga planetă. Până acum, schimbările climatice au constituit cel mai vizibil semn de instabilitate, însă o serie de tendinţe globale sugerează existenţa unor riscuri sistemice mai mari pentru ecosisteme în viitor. Natura actualei crize financiare ar trebui să ne dea de gândit”, a spus Jacqueline McGlade, director executiv al AEM. Cererile tot mai ridicate de capital natural exercită o presiune crescută asupra ecosistemelor, a economiilor şi a coeziunii sociale din Europa şi din altă parte.

 

Având în vedere prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale Hotărârii Guvernului nr. 1428/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu completările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei a apreciat necesară emiterea Ordinului nr. 51/2011 ce aduce modificări şi completări Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, aprobat prin Ordinul nr. 24/2007.

Clarifică noţiunile de bază cum ar fi definiţiile pentru deşeu, valorificare sau eliminare;

Pune accentul pe reducerea efectelor generării şi gestionării deşeurilor asupra mediului, consolidându-se astfel valoarea economică a deşeurilor; Încurajează valorificarea deşeurilor şi utilizarea materialelor valorificate pentru a conserva resursele naturale;

Exclude din domeniul de aplicare al legii subprodusele de origine animală reglementate de Regulamentul (CE)  nr. 1774/2002, în cazul în care sunt destinate unor utilizări care nu sunt considerate operaţiuni de tratare a deşeurilor, pentru evitarea unei duble reglementări (Facem precizarea că Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 a fost abrogat şi înlocuit de Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Regulamentul (UE) nr. 142/2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 a intrat în vigoare din 4 martie 2011);

Miercuri, 14 Martie 2012 00:10

REGULAMENTUL (UE) NR. 71/2012

Scris de

(1)    Regulamentul (CE) nr. 689/2008 pune în aplicare Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, semnată la 11 septembrie 1998 și aprobată, în numele Comunității, prin Decizia 2003/106/CE a Consiliului ( 2 ).

(3) Substanțele diclobenil, dicloran, etoxiquin și propisoclor nu au fost incluse ca substanțe active în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar ( 6 ), interzicându-se astfel utilizarea ca pesticide a acestor substanțe, care trebuie așadar adăugate pe listele de produse chimice incluse în părțile 1 și 2 ale anexei I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008. Includerea substanțelor diclobenil, dicloran, etoxiquin și propisoclor în anexa I a fost suspendată din cauza unei noi cereri de includere în anexa I la Directiva 91/414/CEE, depusă în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 33/2008 al Comisiei din 17 ianuarie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în privința unei proceduri ordinare și a unei proceduri accelerate de evaluare a substanțelor active prevăzute în programul de lucru menționat la articolul 8 alineatul (2) din directiva respectivă, dar care nu au fost incluse în anexa I la aceasta ( 7 ).

Deşi proiectul pare a fi prima şi cea mai şi se va finaliza anul acesta, devenind mare unitate de producere a energiei astfel cea mai mare centrală din lume din maree, compania OpenHydro mai care foloseşte energia mareelor, fiind are în protfoliu proiecte similare care capabilă să producă în medie energie se derulează în SUA, Canada, Franţa şi pentru 400 de locuinţe. Centrala, care Scoţia. Interesant este faptul că această este un proiect ambiţios al companiei companie a câştigat recent premiul irlandeze OpenHydra, în colaborare cu „Engineers Ireland Continuing Profefrancezii de la EDF, deţine patru turbine, ssional Development Company of the Year”, devenind astfel una dintre cele mai apreciate companii din sectorul energetic. Propus în anul 2004, acest valorificată integral în centrele electrice proiect gigantic a început practic în mareomotrice, cantitatea de energie 2008 iar investiţiile s-au ridicat la 55 disponibilă la această sursă ar produce milioane de euro.

China ori va arde cărbunele în timp ce captează CO2 ori îl va arde fără să-l capteze. În al doilea rând, există multe procese industriale care emit CO2, cum ar fi producerea cimentului şi a oţelului. Chiar dacă aportul lor energetic provine 100% din surse regenerabile tot vor exista multe emisii de CO2 pe care doar CSC poate să le facă faţă. Şi avem nevoie de o mulţime de ciment şi oţel şi alte industrii pentru a construi ferme eoliene, centrale solare, etc., în tranziţia către o economie cu emisii zero. Apoi, ţinând cont de tendinţele actuale, este evident că avem nevoie de un plan în cazul în care concentraţiile de gaze cu efect de seră depăşesc nivelul de siguranţă. Avem nevoie de un plan pentru a absorbi CO2 din atmosferă iar cea mai bună soluţie este combinarea biomasei cu CSC: biomasa absoarbe CO2 atunci când nivelul creşte, iar apoi CO2 este păstrat în siguranţă în subteran, cu ajutorul CSC. Pe scurt, nu există nici o altă opţiune înafară de dezvoltarea sistemului CCS dacă vrem să prevenim o criză climatică ireversibilă. Interesant este că România se potriveşte cu toate aceste trei motive pentru a implementa CSC: are o mulţime de cărbune, deţine cea mai mare fabrică de oţel din Europa şi are, probabil, cel mai mare potenţial de biomasă neutilizat încă.

Cum evaluaţi iniţiativele actuale ale Comisiei Europene faţă de CCS?

Sunt foarte importante, dar nu suficiente. Am propus reticentei Comisii NER300 (programul demonstrativ pentru tehnologii de reducere a emisiilor de carbon) şi datorită Parlamentului European, inclusiv a deputaţilor români, a fost adoptat cu succes. Este însă doar un mecanism de a vinde un număr de cote de emisie pentru a sponsoriza CSC. Valoarea indemnizaţiilor a scăzut în prezent de la 30 € la aproximativ 8 €, astfel încât mecanismul va costa mult mai puţin decât se anticipase - probabil 2,5 miliarde €. Alt fond european dedicat CCS-ului este Programul energetic european pentru redresare (PEER), care a divizat 1 miliard de euro în şase diferite proiecte CSC. Aceste două fonduri care depăşesc cu puţin 3 miliarde de euro în total nu pot umple golul finaţării celor 10-12 centrale demonstrative pe care liderii UE le-au solicitat. Considerăm că cel mai important mod în care UE poate contribui este acela de a încuraja statele membre să folosească o parte din aşa-numitele fonduri structurale şi de coeziune europene pentru proiectele CCS. Unele părţi ale Comisiei au încercat să împiedice statele membre să facă acest lucru prin excluderea proiectelor CSC din Fondul de coeziune după 2014. România şi Polonia ar trebui să colaboreze pentru a se asigura că ideea a fost abandonată.

Bateriile sunt clasificate în general în: baterii de unică folosinţă şi baterii care pot fi reîncărcate de mai multe ori, acestea din urmă având de obicei o căutare mai mare. În întreaga lume, sute de milioane de baterii mari şi miliarde de baterii mici conţinând tone de metale toxice şi periculoase sunt produse şi utilizate în fiecare an. Până de curând, majoritatea erau pur şi simplu aruncate. Chiar şi astăzi, în multe locuri sunt reciclate doar cele ce conţin materiale valoroase cum ar fi nichelul şi cadmiul.

Proiectul are drept scop reconstrucţia ecologică a trei habitate prioritare din situl Natura 2000 Călimani - Gurghiu, afectate de activităţile antropice nedurabile din trecut şi combină măsuri consacrate de reconstrucţie ecologică cu metode demonstrative şi novatoare, ce vor constitui noi modele pentru zone similare din Uniunea Europeană. În această ediţie ne oprim asupra habitatului 6230* pajişti de Nardus stricta bogate în specii. Acesta cuprinde pajişti formate pe locul vechilor păduri defrişate din nevoia de extindere a suprafeţelor de păşuni şi fâneţe. Extinderea pajiştilor a fost necesară pentru asigurarea traiului comunităţilor rurale a căror existenţă se baza pe creşterea animalelor.

 

Marți, 13 Martie 2012 23:53

Perspective 2012

Scris de

 

Având în vedere că judeţul Satu Mare este judeţ de frontieră se impune necesitatea atragerii de fonduri europene şi în 2012, într-o pondere cât mai mare pe diverse domenii de interes: protecţia valorilor naturale, promovarea mijloacelor de transport alternativ, valorificarea energiilor regenerabile în tabere pentru tineret, promovarea biomonitorizării calităţii aerului, realizarea unui teatru de vară cu scenă ecologică pentru asigurarea unui cadru adecvat desfăşurării spectacolelor cu caracter ecologic, valorificarea oportunităţilor oferite de locaţiile din zonele de frontieră, în urma aderării la spaţiul Schengen.

Pagina 151 din 156

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: