China ori va arde cărbunele în timp ce captează CO2 ori îl va arde fără să-l capteze. În al doilea rând, există multe procese industriale care emit CO2, cum ar fi producerea cimentului şi a oţelului. Chiar dacă aportul lor energetic provine 100% din surse regenerabile tot vor exista multe emisii de CO2 pe care doar CSC poate să le facă faţă. Şi avem nevoie de o mulţime de ciment şi oţel şi alte industrii pentru a construi ferme eoliene, centrale solare, etc., în tranziţia către o economie cu emisii zero. Apoi, ţinând cont de tendinţele actuale, este evident că avem nevoie de un plan în cazul în care concentraţiile de gaze cu efect de seră depăşesc nivelul de siguranţă. Avem nevoie de un plan pentru a absorbi CO2 din atmosferă iar cea mai bună soluţie este combinarea biomasei cu CSC: biomasa absoarbe CO2 atunci când nivelul creşte, iar apoi CO2 este păstrat în siguranţă în subteran, cu ajutorul CSC. Pe scurt, nu există nici o altă opţiune înafară de dezvoltarea sistemului CCS dacă vrem să prevenim o criză climatică ireversibilă. Interesant este că România se potriveşte cu toate aceste trei motive pentru a implementa CSC: are o mulţime de cărbune, deţine cea mai mare fabrică de oţel din Europa şi are, probabil, cel mai mare potenţial de biomasă neutilizat încă.

Cum evaluaţi iniţiativele actuale ale Comisiei Europene faţă de CCS?

Sunt foarte importante, dar nu suficiente. Am propus reticentei Comisii NER300 (programul demonstrativ pentru tehnologii de reducere a emisiilor de carbon) şi datorită Parlamentului European, inclusiv a deputaţilor români, a fost adoptat cu succes. Este însă doar un mecanism de a vinde un număr de cote de emisie pentru a sponsoriza CSC. Valoarea indemnizaţiilor a scăzut în prezent de la 30 € la aproximativ 8 €, astfel încât mecanismul va costa mult mai puţin decât se anticipase - probabil 2,5 miliarde €. Alt fond european dedicat CCS-ului este Programul energetic european pentru redresare (PEER), care a divizat 1 miliard de euro în şase diferite proiecte CSC. Aceste două fonduri care depăşesc cu puţin 3 miliarde de euro în total nu pot umple golul finaţării celor 10-12 centrale demonstrative pe care liderii UE le-au solicitat. Considerăm că cel mai important mod în care UE poate contribui este acela de a încuraja statele membre să folosească o parte din aşa-numitele fonduri structurale şi de coeziune europene pentru proiectele CCS. Unele părţi ale Comisiei au încercat să împiedice statele membre să facă acest lucru prin excluderea proiectelor CSC din Fondul de coeziune după 2014. România şi Polonia ar trebui să colaboreze pentru a se asigura că ideea a fost abandonată.

Bateriile sunt clasificate în general în: baterii de unică folosinţă şi baterii care pot fi reîncărcate de mai multe ori, acestea din urmă având de obicei o căutare mai mare. În întreaga lume, sute de milioane de baterii mari şi miliarde de baterii mici conţinând tone de metale toxice şi periculoase sunt produse şi utilizate în fiecare an. Până de curând, majoritatea erau pur şi simplu aruncate. Chiar şi astăzi, în multe locuri sunt reciclate doar cele ce conţin materiale valoroase cum ar fi nichelul şi cadmiul.

Proiectul are drept scop reconstrucţia ecologică a trei habitate prioritare din situl Natura 2000 Călimani - Gurghiu, afectate de activităţile antropice nedurabile din trecut şi combină măsuri consacrate de reconstrucţie ecologică cu metode demonstrative şi novatoare, ce vor constitui noi modele pentru zone similare din Uniunea Europeană. În această ediţie ne oprim asupra habitatului 6230* pajişti de Nardus stricta bogate în specii. Acesta cuprinde pajişti formate pe locul vechilor păduri defrişate din nevoia de extindere a suprafeţelor de păşuni şi fâneţe. Extinderea pajiştilor a fost necesară pentru asigurarea traiului comunităţilor rurale a căror existenţă se baza pe creşterea animalelor.

Având în vedere că judeţul Satu Mare este judeţ de frontieră se impune necesitatea atragerii de fonduri europene şi în 2012, într-o pondere cât mai mare pe diverse domenii de interes: protecţia valorilor naturale, promovarea mijloacelor de transport alternativ, valorificarea energiilor regenerabile în tabere pentru tineret, promovarea biomonitorizării calităţii aerului, realizarea unui teatru de vară cu scenă ecologică pentru asigurarea unui cadru adecvat desfăşurării spectacolelor cu caracter ecologic, valorificarea oportunităţilor oferite de locaţiile din zonele de frontieră, în urma aderării la spaţiul Schengen.