„Sper că 2012 va marca un punct de cotitură în ceea ce priveşte managementul şi utilizarea apei”
Scris de Infomediu Europa
Este mai costisitor pentru Europa să facă faţă efectelor dăunătoare ale poluării aerului asupra sănătăţii umane şi a mediului decât să adopte o strategie ofensivă?
Într-un studiu recent, am calculat că poluarea aerului din industrie a costat Europa între 102 şi 169 de miliarde de euro în 2009. Este o sumă imensă, care reprezintă costurile de sănătate, micşo-rarea salariilor, distrugerea culturilor şi alte forme de distrugere, economice sau de mediu. Această analiză arată că dacă însumăm toate aceste costuri, care sunt de regulă externalizate, atunci, din punct de vedere economic, are sens să ne ocupăm de aceşti poluanţi. Utilizarea eficientă a resurselor şi reducerea poluării ar micşora costurile directe, de exemplu, prin diminuarea cantităţii de combustibil fosil necesară producerii de electricitate. O eficienţă sporită are sens atât din punct de vedere economic, al afacerilor, dar și din punct de vedere al mediului.
„Problema noastră de mediu cea mai mare e Atitudinea!
Scris de Infomediu EuropaCare crezi că este cea mai gravă problemă de mediu actuală în România?
Mediul este o bombă cu ceas! Însă nu mi se pare onest să pun accent pe o singură problemă, pentru că, în fapt, problema noastră de mediu cea mai mare e Atitudinea! Nu avem grijă de ţara noastră pentru că o vedem a celor din jur, nu a noastră personal. Comunitatea care lucrează pentru binele comun este viitorul abordării nu numai în chestiunile de mediu, ci în toată problematica societăţii. Aşteptăm de la vecin să facă ordine pe stradă, de la primari să ne salveze de poluare, de la americani să ne salveze de ruşi şi de la Stat să strângă gunoaiele după noi. Wrong answer! Avem cea mai murdară ţară din Europa şi ne infestăm zilnic mediul în care trăim. Omul nu este altceva decât Mediul în care trăieşte... şi dacă noi ne ducem la Primar să-i spunem că nu plătim taxe ca să ne arunce el gunoiul în apă, asta nu mai poate continua! Acesta este răspunsul corect în a ne salva de dezastrul din jurul nostru. În altă ordine de idei, societatea civilă este evitată cu obstinaţie de către legiuitor, recte, factorul politic, care are, de obicei, o filosofie a interesului public din ce în ce mai diferită de cea protecţionistă. Practic, este foarte greu să colaborezi cu comisiile de specialitate parlamentare, cu excepţia notabilă a Comisiei comune UNESCO. Societatea civilă este mai tot timpul în opoziţie cu Puterea politică şi asta le ocupă timpul şi resursele. Peste 75% din societatea civilă este crunt subfinanţată, deşi ea este anticorpul necesar imunităţii Mediului Înconjurător în bătălia cu lăcomia supraexploatării economice.
Mai mult decât o tradiţie, un stil de viaţă
Scris de Infomediu Europa
Sunt oameni adaptabili la nou, faptul că aproape toate persoanele pe care le întâlneşti, indiferent de vârstă, îţi pot răspunde la o întrebare sau îţi pot da un minimum de indicaţii în limba engleză, reprezintă foarte mult. Au înţeles să profite de aspectul Nordic al ţării lor, dar în acelaşi timp să se adapteze la ceea ce este în festivalul Europa sau dincolo de Ocean. Şi aşa au adus de la Roskilde pizza şi îngheţată italiană, dar îşi păstrează cu încăpăţânare bicicletele şi modul oarecum spartan de viaţă. Îşi cresc copiii într-un ritm extrem de alert, pentru că vor să-şi păstreze independenţa de a lucra, de a fi sociali şi sociabili, iar femeile sunt într-un mod aparte îndrăzneţe şi acceptă pe deplin provocările modei. Şi aici doza şi amprenta personală îşi spun cuvântul, poartă foarte mult negru, designerii lor sunt cei mai buni! Bijuteriile şi maeştrii lor bijutieri sunt cei mai grozavi, iar mobilierul minimalist reprezintă iarăşi o mândrie… "da, este făcută aici, este al nostru… ştii George Jensen!" Şi cu asta au spus totul, adică pentru ei nu mai este nimic de spus în materie de design.
Potrivit acestuia, pe lângă aceasta se adaugă studiile a căror rezultate sunt îngrijorătoare. Conform Organizaţiei Pentru Cooperare Economică şi Dez-voltare, emisiile de gaze cu efect de seră ar putea creşte cu 50% până în 2050.
Lumea e însetată pentru că suntem înfometaţi
Scris de Infomediu EuropaMiracolul Terrei există în apă. Apa este viaţă. Este prezentă într-o cantitate mare în corpul nostru, o bem, (ne) spălăm, pescuim, înnotăm. Este interesant cum o simplă moleculă a fost aleasă ca mijloc pentru a face toate aceste munci complicate şi divergente în acelaşi timp, prin proprietăţile sale nebănuite şi surprinzătoare. Şi totuşi o abuzăm, o zeflemim, o epuizăm, în timp ce 40% din locuitorii planetei au uitat gustul apei potabile. O familie americană foloseşte, în medie, peste 150 de litri de apă zilnic în timp ce o familie din Africa foloseşte numai 15 litri de apă pe zi. Consumul de apă pe cap de locuitor variază foarte mult de la o regiune la alta, de la o ţară la alta: un american consumă circa 2000 mc/an (volumul unei piscine olimpice), un european 1000 mc/an, un iordanian 100 mc/an, iar un haitian 7mc/an. Atunci când cantităţi mari de apă sunt deturnate sau scoase din sistemul natural acest lucru afectează alimentarea cu apă şi, pe termen lung, ecosistemul, plantele, animalele, dar şi comunităţile.
Înainte, oamenii abuzau sclavii. Acum noi abuzăm combustibilii fosili
Scris de Infomediu EuropaSubliniind asemănările (şi diferenţele) între sclavie şi utilizarea de combustibili fosili am putea să privim schimbările climatice cu alţi ochi. “Maşinăriile” de azi - alimentate aproape exclusiv cu combustibili fosili precum cărbune şi petrol - fac aceeaşi muncă pe care obişnuiau să o facă înainte sclavii şi servitorii. “Sclavii energetici” ne spală acum rufele, ne transportă, ne pregătesc mâncarea, ne distrează şi fac cea mai grea muncă necesară supravieţuirii noastre. Similarităţile între sclavie şi dependenţa noastră de aparatele generate de combustibili fosili este mai mult decât evidentă. Ambele au aceleaşi funcţii în societate (fac cea mai grea meserie pe care nimeni nu ar vrea s-o facă), ambele au fost acceptate de majoritatea populaţiei şi ambele au ajuns să fie tot mai contestate cu cât răul cauzat a devenit din ce în ce mai vizibil. Istoria sclaviei şi abolirea ei arată cât de neclară poate fi frontiera dintre rău şi bine şi cât de repede se poate transforma. Avem o imagine mentală a proprietarilor de sclavi pe care îi considerăm cruzi, inumani şi uităm prea repede ce au făcut ei.
În principal datorită rezistenţei lor la rulare, pneurile sunt responsabile de 20% - 30 % din consumul de combustibil al vehiculelor. Prin urmare, reducerea rezistenţei la rulare a pneurilor poate contribui în mod semnificativ la eficienţa energetică a transporturilor rutiere şi, astfel, la reducerea emisiilor”, se arată în actul normativ european.
Consumăm mai multe resurse naturale decât ne permite stabilitatea ecologică
Scris de Infomediu EuropaAcest lucru este valabil atât pentru Europa, cât şi pentru întreaga planetă. Până acum, schimbările climatice au constituit cel mai vizibil semn de instabilitate, însă o serie de tendinţe globale sugerează existenţa unor riscuri sistemice mai mari pentru ecosisteme în viitor. Natura actualei crize financiare ar trebui să ne dea de gândit”, a spus Jacqueline McGlade, director executiv al AEM. Cererile tot mai ridicate de capital natural exercită o presiune crescută asupra ecosistemelor, a economiilor şi a coeziunii sociale din Europa şi din altă parte.
Având în vedere prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale Hotărârii Guvernului nr. 1428/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu completările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei a apreciat necesară emiterea Ordinului nr. 51/2011 ce aduce modificări şi completări Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, aprobat prin Ordinul nr. 24/2007.
Noua reglementare privind regimul deșeurilor
Scris de Infomediu EuropaClarifică noţiunile de bază cum ar fi definiţiile pentru deşeu, valorificare sau eliminare;
Pune accentul pe reducerea efectelor generării şi gestionării deşeurilor asupra mediului, consolidându-se astfel valoarea economică a deşeurilor; Încurajează valorificarea deşeurilor şi utilizarea materialelor valorificate pentru a conserva resursele naturale;
Exclude din domeniul de aplicare al legii subprodusele de origine animală reglementate de Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, în cazul în care sunt destinate unor utilizări care nu sunt considerate operaţiuni de tratare a deşeurilor, pentru evitarea unei duble reglementări (Facem precizarea că Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 a fost abrogat şi înlocuit de Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Regulamentul (UE) nr. 142/2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 a intrat în vigoare din 4 martie 2011);
Citeşte mai mult ...
(1) Regulamentul (CE) nr. 689/2008 pune în aplicare Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, semnată la 11 septembrie 1998 și aprobată, în numele Comunității, prin Decizia 2003/106/CE a Consiliului ( 2 ).
(3) Substanțele diclobenil, dicloran, etoxiquin și propisoclor nu au fost incluse ca substanțe active în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar ( 6 ), interzicându-se astfel utilizarea ca pesticide a acestor substanțe, care trebuie așadar adăugate pe listele de produse chimice incluse în părțile 1 și 2 ale anexei I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008. Includerea substanțelor diclobenil, dicloran, etoxiquin și propisoclor în anexa I a fost suspendată din cauza unei noi cereri de includere în anexa I la Directiva 91/414/CEE, depusă în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 33/2008 al Comisiei din 17 ianuarie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în privința unei proceduri ordinare și a unei proceduri accelerate de evaluare a substanțelor active prevăzute în programul de lucru menționat la articolul 8 alineatul (2) din directiva respectivă, dar care nu au fost incluse în anexa I la aceasta ( 7 ).
Cea mai mare centrală bazată pe maree se finalizează în Franţa
Scris de Infomediu EuropaDeşi proiectul pare a fi prima şi cea mai şi se va finaliza anul acesta, devenind mare unitate de producere a energiei astfel cea mai mare centrală din lume din maree, compania OpenHydro mai care foloseşte energia mareelor, fiind are în protfoliu proiecte similare care capabilă să producă în medie energie se derulează în SUA, Canada, Franţa şi pentru 400 de locuinţe. Centrala, care Scoţia. Interesant este faptul că această este un proiect ambiţios al companiei companie a câştigat recent premiul irlandeze OpenHydra, în colaborare cu „Engineers Ireland Continuing Profefrancezii de la EDF, deţine patru turbine, ssional Development Company of the Year”, devenind astfel una dintre cele mai apreciate companii din sectorul energetic. Propus în anul 2004, acest valorificată integral în centrele electrice proiect gigantic a început practic în mareomotrice, cantitatea de energie 2008 iar investiţiile s-au ridicat la 55 disponibilă la această sursă ar produce milioane de euro.
„Epoca de Piatră nu s-a sfârşit din cauza lipsei de pietre; epoca combustibililor fosili se va sfârşi înainte să extragem tot petrolul şi gazele”
Scris de Infomediu EuropaChina ori va arde cărbunele în timp ce captează CO2 ori îl va arde fără să-l capteze. În al doilea rând, există multe procese industriale care emit CO2, cum ar fi producerea cimentului şi a oţelului. Chiar dacă aportul lor energetic provine 100% din surse regenerabile tot vor exista multe emisii de CO2 pe care doar CSC poate să le facă faţă. Şi avem nevoie de o mulţime de ciment şi oţel şi alte industrii pentru a construi ferme eoliene, centrale solare, etc., în tranziţia către o economie cu emisii zero. Apoi, ţinând cont de tendinţele actuale, este evident că avem nevoie de un plan în cazul în care concentraţiile de gaze cu efect de seră depăşesc nivelul de siguranţă. Avem nevoie de un plan pentru a absorbi CO2 din atmosferă iar cea mai bună soluţie este combinarea biomasei cu CSC: biomasa absoarbe CO2 atunci când nivelul creşte, iar apoi CO2 este păstrat în siguranţă în subteran, cu ajutorul CSC. Pe scurt, nu există nici o altă opţiune înafară de dezvoltarea sistemului CCS dacă vrem să prevenim o criză climatică ireversibilă. Interesant este că România se potriveşte cu toate aceste trei motive pentru a implementa CSC: are o mulţime de cărbune, deţine cea mai mare fabrică de oţel din Europa şi are, probabil, cel mai mare potenţial de biomasă neutilizat încă.
Cum evaluaţi iniţiativele actuale ale Comisiei Europene faţă de CCS?
Sunt foarte importante, dar nu suficiente. Am propus reticentei Comisii NER300 (programul demonstrativ pentru tehnologii de reducere a emisiilor de carbon) şi datorită Parlamentului European, inclusiv a deputaţilor români, a fost adoptat cu succes. Este însă doar un mecanism de a vinde un număr de cote de emisie pentru a sponsoriza CSC. Valoarea indemnizaţiilor a scăzut în prezent de la 30 € la aproximativ 8 €, astfel încât mecanismul va costa mult mai puţin decât se anticipase - probabil 2,5 miliarde €. Alt fond european dedicat CCS-ului este Programul energetic european pentru redresare (PEER), care a divizat 1 miliard de euro în şase diferite proiecte CSC. Aceste două fonduri care depăşesc cu puţin 3 miliarde de euro în total nu pot umple golul finaţării celor 10-12 centrale demonstrative pe care liderii UE le-au solicitat. Considerăm că cel mai important mod în care UE poate contribui este acela de a încuraja statele membre să folosească o parte din aşa-numitele fonduri structurale şi de coeziune europene pentru proiectele CCS. Unele părţi ale Comisiei au încercat să împiedice statele membre să facă acest lucru prin excluderea proiectelor CSC din Fondul de coeziune după 2014. România şi Polonia ar trebui să colaboreze pentru a se asigura că ideea a fost abandonată.
Electricitatea „portabilă”, pericol pentru mediu (partea 1)
Scris de Infomediu Europa
Bateriile sunt clasificate în general în: baterii de unică folosinţă şi baterii care pot fi reîncărcate de mai multe ori, acestea din urmă având de obicei o căutare mai mare. În întreaga lume, sute de milioane de baterii mari şi miliarde de baterii mici conţinând tone de metale toxice şi periculoase sunt produse şi utilizate în fiecare an. Până de curând, majoritatea erau pur şi simplu aruncate. Chiar şi astăzi, în multe locuri sunt reciclate doar cele ce conţin materiale valoroase cum ar fi nichelul şi cadmiul.
