• Ecoatitudine DEEE Tulcea Web
  • Webbanner Ecomondo
  • Conf 8mai Web
  • Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Ecoatitudine DEEE Sibiu Web
  • Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Ecoatitudine DEEE Prejmer Web

 

Cel mai longegiv eveniment dedicat energiei regenerabile din Europa de Sud-Est, „Energy Efficiency & Renewable Energy Congress”, a atras peste 550 de specialişti din Europa, Asia, Africa şi SUA, cât şi participarea a 412 companii din 33 de ţări, reuşind să devină o platformă eficientă pentru stabilirea de noi parteneriate între factorii de decizie guvernamentali şi locali, investitori, oameni de afaceri, reprezentanţi afiliaţi. Expozanţii şi-au prezentat serviciile şi produsele, în cele patru hale imense, publicului de profil care a captat o perspectivă unică a pieţei şi a interacţionat cu cei mai importanţi jucători ai industriei din Balcani.

În Uniunea Europeană există 23 de milioane de IMM-uri, care reprezintă 99% dintre toate afacerile desfăşurate în UE şi care asigură 90 de milioane de locuri de muncă. Doar 26% dintre IMM-uri oferă produse şi/sau servicii eco, faţă de 30% în SUA, dar se estimează că numărul lor va creşte cu 8% în următorii 2 ani. Din totalul IMM-urilor de pe piaţa verde a UE, 52% vând produse şi servicii eco, 26% activează în domeniul reciclării, iar 20% în domeniul energiilor regenerabile şi managementul deşeurilor municipale. Dintre produsele şi serviciile verzi la nivelul Uniunii, cel mai bine se vând cele din sectorul alimentar (25%), urmate de echipamente mecanice şi electronice (23%), mobilă, lemn şi produse din hârtie (19%), materiale şi servicii în domeniul construcţiilor (18%). 93% dintre IMM-uri au iniţiative, cel puţin într-o direcţie, pentru a fi mai eficiente din punct de vedere al resurselor: reducerea consumului de energie (62% dintre IMM-uri), micşorarea cantităţii de   deşeuri (62%), reciclare (61%), reducerea consumului de apă (50%). În cadrul companiilor de peste 250 de angajaţi, aceste procente sunt mai mari cu 10-20 de puncte procentuale.

Este probabil una dintre cele mai îndrăzneţe şi extreme forme de energie alternativă, însă dacă s-ar reuşi în această direcţie, am obţine soluţia permanentă pentru nevoia energiei la nivel mondial

Biocombustibil produs de microorganisme

Una dintre problemele apărute în pro-ducţia biocombustibililor o reprezintă cantitatea foarte mare de biomasă necesară. Un tip deosebit de biocombustibil este cel produs de microorganisme. Suportul folosit este apa sălcie, poluată sau apa de mare, astfel eliminându-se problema biomasei necesare. În momentul în care sunt expuse la lumină şi CO2 (obţinut din emisiile termocentralelor, de exemplu) microorganimele secretă nişte chimicale similare cu etanolul, producându-se astfel un lichid utilizabil pentru autoturisme şi nu numai.

Mă informez şi sunt foarte deschisă discuţiilor şi evenimentelor de gen, dar nu mă apucă entuziasmul doar când cineva pronunţă un cuvânt mare sau care defineşte o cauză mare. Am privit mulţi oameni cum demarează proiecte, dar se opresc înainte de jumătate. Şi asta pentru că nu o fac din credinţă proprie, sunt luaţi de val. Lunar fac un interviu care are ca subiect o cauză nobilă. Spre exemplu, fac materiale despre cum arată masivul Cetate distrus de proiectele Roşiei Montane, popularizez cu domnul Ovidiu Bojor plantele rare din munţii Apuseni, parcurg cu bicicleta câte 1000 de kilometri prin oraşele străbătute de fluviul Dunărea şi lista poate continua.

O fermă îşi poate creşte eficienţa irigaţiei prin îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de irigaţii propriu-zis şi îmbunătăţirea managementului şi utilizării acelui sistem. Printre principalele metode folosite la nivel mondial sunt irigarea prin aspersie, microaspersie şi picurare la suprafaţă. Unul dintre cele mai apreciate sisteme de irigaţii la nivel mondial este cel de tip pivot (pulverizează apă de deasupra culturii). În România, cea mai utilizată metodă este în prezent picurarea.

Irigarea poate fi îmbunătăţită prin:

- folosirea unor stropitori automate,  prin sistem cu picătura (picurarea la suprafaţă duce apa exact unde este nevoie de ea, cu un consum mic de energie electrică pentru pompare) sau utilizarea sistemului pivot cu multiple avantaje;

- folosirea metodei “minim tillage” pentru a conserva solul în condiţii optime pentru o irigare corectă şi o dezvoltare eficientă a culturii;

 

O viziune a combustibililor alternativi pentru 2030

Până la un sfert din necesarul de carburant pentru sectorul transporturi la nivelul UE poate fi satisfăcut de combustibili ecologici mai puţin poluanţi până în anul 2030. O parte importantă a acestui necesar va fi asigurată de industria europeană prin dezvoltări bazate pe tehnologii sustenabile şi inovatoare care creează oportunităţi pentru furnizorii de biomasă, producătorii de combustibili ecologici şi industria constructoare de maşini.

Comerţul de combustibili alternativi la nivel internaţional va creşte. În 2030, combustibilii ecologici vor fi folosiţi cu precădere în sectorul motoarelor cu combustie internă având în vedere că această tehnologie va prevala încă la data respectivă. E posibil totuşi ca în anumite aplicaţii sau în cadrul unor flote dedicate să fie folosite trenuri de rulare speciale, de exemplu pilele de combustie.

Biorafinăriile integrate care produc în acelaşi timp substanţe chimice, combustibili ecologici şi alte forme de energie vor fi operaţionale 100%. Biorafinăriile se vor caracteriza la scara de producţie printr-o integrare eficientă a liniilor de manipulare şi producţie de biomasă, a procesului de fermentare în bioreactoare, de prelucrare chimică şi de recuperare şi epurare finală a produsului. Instalaţiile viitoare vor fi mult mai flexibile decât cele existente în prezent din perspectiva materiilor prime şi a produselor. Gradul de complexitate şi comandă, realizat după mulţi ani în industria chimică, va fi atins inclusiv în cadrul biorafinăriilor. Producerea de combustibili ecologici necesită un nivel ridicat de inovare şi investiţie, estimându-se că o astfel de producţie va stimula economia rurală şi va contribui la creşterea economică în sectorul industrial.

Potenţialul tehnic  care susţine această viziune

Rezultatele preliminare ale unei studiu condus de Agenţia Europeană de Mediu sugerează că „există un potenţial suficient al energiei din biomasă la nivelul celor 25 de state UE pentru a susţine obiectivele ambiţioase privind energia regenerabilă din perspectiva respon-sabilităţii pentru protecţia mediului înconjurător”. Conform acestui studiu, potenţialul de biomasă de tip deşeuri menajere poate fi de 243-316 milioane de tone în 2030. Plecând de la limita minimă estimată şi luând în calcul un factor mediu de conversie de 40% folosind tehnologia curentă s-ar putea produce aproximativ 97 de milioane de tone de combustibili ecologici pe an. Dacă luăm în calcul volumul maxim şi un factor de conversie superior de 55% folosind tehnologii viitoare, materiile prime de tip biomasă pot genera o cantitate de până la 174 milioane de tone de combustibil alternativ pe an.

În 2030, biomasa de tip deşeu menajer la nivel UE poate asigura între 27% şi 48% din necesarul de carburant pentru sectorul transporturi rutiere (360 milioane de tone), în condiţiile în care întreaga cantitate de biomasă ar fi alocată producerii de combustibili ecologici. Ar fi necesare reduceri substanţiale ale costurilor aferente procesului de producţie pentru a transforma potenţialul tehnic într-un potenţial economic. Plecând de la scenariul de bază conform căruia jumătate din necesarul de combustibili ecologici la nivelul UE în 2030 ar fi acoperit de producţia locală, iar cealaltă jumătate din importuri, obiectivul estimat de acoperire a unui sfert din necesarul de biocombustibil pentru sectorul transporturi rutiere la nivelul UE este fezabil.

Potrivit acestuia, până la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare contractele ICE ECX Decembrie 2012 erau cotate la 7,27 euro cu un volum de tran-zacţionare de aproximativ 10 milioane de tone. „În pofida momentului optimist, participanţii la piaţă se aşteaptă la corecţii  de preţ şi atingerea unui nivel de preţ de 7 euro dat fiind inexistenţa unor ştiri optimiste din piaţă şi a semnalelor mixte dinspre piaţa energiei.

Miercuri, 16 Mai 2012 21:37

Certificate verzi

Scris de

Pentru aceasta, conform ANRE: „prima analiză de supracompensare se va realiza în semestrul I din 2012 şi va avea efect asupra capacităţilor ce vor începe să producă energie electrică după 1 ianuarie 2013” şi nu monitorizarea din doi în doi ani, aşa cum se lua în calcul până acum. Conform informaţiilor de pe piaţă, beneficiarii cei mai avantajaţi, şi anume cei din domeniul producţiei de energie solară, vor primi 4 certificate în loc de 6.

Dacă acest pas va fi în tendinţe cu evoluţia costurilor producţiei unui MW instalat (o depreciere de 50% a costurilor de producţie de la 3.5 milioane la 1.7 milioane EUR) modificarea rapidă a legislaţiei nu permite investitorilor stabilirea unei strategii de investiţie pe termen lung.

O mare varietate de experimente care au fost deja demarate, precum şi faptul că sursa de energie pe bază de alge poate înlocui combustibilii pe bază de petrol, au dus la această concluzie. E nevoie de mai mult timp pentru a fi dezvoltată corespunzător şi perfecţionată, după care sursa regenerabilă de energie pe bază de alge poate fi folosită la nivel mondial. Cianobacteriile sunt probabil cele   mai bune posibile surse de energie, aşadar, aşa numita algocultură, este una dintre cele mai bune opţiuni pe care le avem pentru viitor. Foarte multe soiuri de alge conţin mai mult de 50% uleiuri, care pot fi transformate foarte uşor în combustibil biodiesel. Sursa de energie pe bază de alge oferă diferite avantaje pe care celelalte surse regenerabile de energie nu le au. De exemplu, boabele de soia şi porumbul sunt foarte des folosite în producţia de combustibil bio, dar există foarte multe probleme legate  de acest lucru. Ţările în curs de dezvoltare sunt cu înverşunare împotriva acestui lucru, deoarece recoltele nu sunt folosite pentru alimente, industria de biocombustibil ocupând pământ fertil care se găseşte  foarte  rar  în  întreaga  lume.

 

 

Producerea biocombustibililor a părut iniţial o alternativă foarte „verde” la poluarea combustibililor fosili, însă cu trecerea timpului au început să apară diverse probleme sociale şi de mediu. Primii biocombustibili creaţi au fost bioetanolul, biodieselul şi biogazul. Bioetanolul şi biodieselul sunt creaţi din producţii agricole: grâu, secară, porumb, trestie de zahăr, sfeclă de zahăr, manioc, Jatropha, cartofi, sorg etc (pentru bioetanol) şi plante mai oleaginoase pentru biodiesel: soia, rapiţă, floarea soarelui, palmier sau chiar grăsimi animale şi ulei crud. Un principal avantaj al celor două tipuri de combustibil este că pot fi folosite în amestec cu combustibilii clasici, şi de regulă motoarele maşinilor nu au nevoie de modificări pentru a funcţiona.

Problemele care apar însă în legătură cu această primă generaţie de biocombustibili sunt cel mai strâns legate de competiţia pentru resurse între populaţie şi producătorii de biocombustibil care ocupă terenurile pentru cultivarea de plante special destinate producţiei de bioetanol/biodiesel.

Pagina 149 din 157

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: