• Conf 20feb Web
  • Ifat Web
  • Gala Web

Unul dintre drepturile garantate, indirect, în Convenţie, este dreptul la un mediu sănătos. Acesta este considerat, de o parte a literaturii juridice de specialitate, ca făcând parte din a treia generaţie de drepturi ale omului, numite drepturi de solidaritate, alături de dreptul la pace, dreptul la dezvoltare etc. (Bîrsan, 2005, p. 32), care însă, nu se bucură de o consacrare expresă în Convenţie. Ţinând cont de importanţa acestui drept, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recurs la tehnica „protecţiei prin ricoşeu” care a permis extinderea protecţiei unor drepturi garantate de Convenţie la drepturi care nu sunt prevăzute de aceasta. Astfel, printr-o interpretare extensivă a domeniului de aplicare a unor drepturi prevăzute expres de Convenţie, dreptul la un mediu sănătos a fost alăturat dreptului la viaţă privată, fiind considerat o componentă a acestuia, în acest fel ajungându-se la protejarea indirectă a dreptului la mediu. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Convenţia) nu include în articolele sau în Protocoalele sale sintagma „mediu înconjurător” sau „drept la un mediu sănătos”. Însă, privind în urmă, la momentul adoptării Convenţiei (Roma, 1950), problemele mediului nu reprezentau o preocupare însemnată, dezvoltarea industrială neridicând probleme grave în ceea ce priveşte mediul. În    aceste condiţii, s-ar putea considera că dreptul la mediu nu face parte din categoria drepturilor şi libertăţilor pe care Convenţia le garantează (Niţu, 2005, p. 47).

Pentru a facilita abordarea unui acquis complex, cum este cel de mediu, acesta este structurat în 10 sectoare, referitoare la: legislaţie orizontală, calitatea aerului, gestiunea deşeurilor, calitatea apei, protecţia naturii, poluare industrială şi managementul riscului, substanţe chi-mice periculoase şi organisme modificate genetic, zgomot, protecţie civilă şi siguranţa nucleară şi radioprotecţie. La nivelul UE, reglementările în domeniul mediului se manifestă sub forma directivelor, pe care statele membre trebuie să le preia în legislaţia naţională. Fiecare dintre sectoarele menţionate mai sus are directive referitoare la normele de bază în domeniul respectiv, mai puţin în cazul legislaţiei orizontale, ale cărei prevederi au implicaţii asupra întregului domeniu. Acţiunile comunitare în domeniul mediului au început în 1972 prin patru programe de acţiune succesive, bazate pe o abordare sectorială şi orizontală a problemelor domeniului mediului. În această perioadă au fost adoptate aproximativ 200 de acte normative ce vizau limitarea poluării prin introducerea de standarde minime, în special pentru sectoarele: managementul deşeurilor, poluarea apelor şi a aerului.

 

Compostarea acasă a fost restricţionată până în prezent de numărul limitat de tipuri de mâncare ce putea fi reciclată, timpul prea mare necesar pentru obţinerea compostului şi mirosurile neplăcute care atrag vizitatori nedoriţi (şobolani, muşte etc)”, a declarat Tony Callaghan, inventatorul produsului.

Containerul HotBin aduce o serie de avantaje:

- permite compostarea oricăror resturi organice solide, vegetale şi animale: fructe, legume, mâncare gătită, coji, seminţe, sâmburi, carne, oase de dimen-siuni mici, peşte şi orice alt tip de mâncare din bucătărie, cutii de pizza şi cartoane de ouă mărunţite, resturi vegetale în urma toaletării grădinii, frunzele de toamnă căzute în grădină, iarba tăiată în urma tunderii gazonului şi resturile rezultate în urma tunderii gardului viu etc;

Unde ne aflăm exact în ceea ce priveşte dezvoltarea biocombustibililor?

Statele membre au reuşit să crească pro-centul de biocombustibili în amestecul cu benzină şi motorină la 4-5%.Aceste valori sunt de aşteptat să crească până la aproximativ 9% până în anul 2020.

Cum corespund biocombustibilii şi biomasa Planului Strategic European pentru Tehnologiile Energetice (SET)?

Comisia a alocat peste 100 de milioane de Euro pentru dezvoltarea şi comerci-alizarea de noi tipuri de biocombustibili în cadrul Celui de-al Şaptelea Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (FP7, 2007-2013). În plus, proiectele avansate de biocombustibili pot fi cofinanţate în cadrul programului NER 300, care prevede finanţarea pentru captarea la scară comercială şi stocarea carbonului (CCS) şi proiecte demonstrative de tehnologii regenerabile inovatoare de la 300 de milioane de indemnizaţii păstrate în rezerva noilor candidaţi ai Sistemului UE de Comercializare a Emisiilor.

Statele Unite investesc deja foarte  mult în tehnologiile de a doua gene-raţie. Aparent, se va investi 1 miliard  de dolari anul acesta. Pare o sumă imensă în comparaţie cu investiţiile Uniunii Europene. Aşadar, credeţi că UE poate concura cu combustibilii de a doua generaţie ai SUA?

Până acum nu am văzut aceeaşi dezvoltare în Uniunea Europeană, deşi prima fabrică la scară largă este pe cale să fie deschisă în nordul Italiei.

Sursele regenerabile de energie pot înlocui combustibilii fosili şi pot conduce la diminuarea efortului financiar pentru achiziţionarea resurselor primare epuizabile (cărbune, gaze naturale, petrol), precum şi la atingerea standardelor de mediu prin diminuarea poluării (producerea de energie verde). O astfel de resursă   de materie energetică regenerabilă o reprezintă deşeurile de lemn (rumeguş, rădăcini, tocătură, coajă), provenite din activitatea de prelucrare a lemnului. Energia asociată biomasei forestiere poate fi foarte profitabilă în domeniul industrial, pentru că toate deşeurile celulozice abandonate astăzi (crengi, scoarţă de copac, trunchiuri, buşteni) pot fi transformate în produse energetice. Utilizarea acestor deşeuri în scopuri energetice ar putea reduce o bună parte din consumul actual de petrol şi gaze naturale.

Invitatul special al conferinţei a fost domnul Pau Garcia Audi, reprezentantul Comisiei Europene, de la Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare (EACI), care a menţionat obiectivele Strategiei 2020 şi rezultatele obţinute până în prezent pentru atingerea lor: „În privinţa reducerii gazelor cu efect de seră cu 20% şi creşterea producţiei de energie regenerabilă cu 20% până în 2020 suntem pe drumul cel bun, unele ţări anunţând că au atins deja aceste obiective. Însă pentru reducerea consumului de energie trebuie făcute eforturi mai mari, pentru că în ritmul pe care îl are Uniunea în prezent nu vom reuşi să îl scădem decât cu 10%, în loc de 20%, cât este ţinta stabilită pentru 2020.”

Studiul a relevat că au fost efectuate 112.900 de controale în păduri, în urma cărora s-au constatat peste 18.000 de contravenţii silvice şi 6.656 de infracţiuni. La parchete au fost depuse  şi plângeri şi denunţuri în mod direct, înregistrându-se astfel, pe perioada menţionată, un total de 7.168 de dosare. 87% dintre acestea s-au oprit la nivelul procurorilor, prin neînceperea urmăririi penale (60% dintre dosare), sancţiuni administrative, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale. Doar 723 de dosare au fost trimise de către procurori în instanţele de judecată. „Şansele de a face închisoare cu executare, în cazul în care ai tăiat   pădure ilegal, sunt de doar 0.47%, şi asta doar dacă eşti prins, şi te afli deja la a doua condamnare”, este una din concluziile studiului.

Proiectul este menit să contribuie la creşte-rea calităţii ofertei educaţionale din învăţământul tehnic la nivelul regiunilor Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Centru şi Vest  prin mai buna corelare a programelor aferente specializării „Măsurători terestre şi cadastru” cu cerinţele în continuă schimbare ale pieţei muncii. „Universitatea coordonează şi suntem şi parteneri în mai multe programe. Unul l-am încheiat anul trecut. Este vorba de prima serie de şcoală doctorală, unde au absolvit 34 din 34. La absorbţia fondurilor pe care trebuia să le absorbim în cadrul programului nu am reuşit decât 43%. Sper să nu se întâmple aşa ceva şi cu programul nostru la care ţin foarte mult”, a spus Ioan Neuner, rector al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.

„Potenţialul disponibil al resurselor de energie regenerabilă din România a fost identificat sau cuantificat printr-o serie de studii, dar nu se ştie cu certitudine dacă acest potenţial a luat în considerare şi restricţiile sau condiţionalităţile protecţiei mediului”, a declarat Ioan Ghergheş, preşedinte executiv al Asociaţiei Române de Mediu (ARM). Potrivit acestuia, la nivelul lui 2010, Autoritatea Naţională  de Reglementare în domeniul Energiei a emis avize de racordare pentru aproximativ 8.000 de MW din energie eoliană.

Prin aceste acorduri, România primeşte un sprijin financiar nerambursabil de 305,9 mil Euro pentru perioada 2009-2014, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 2 ani. Aceşti bani vor fi alocaţi mai multor domenii, printre care şi cele legate de mediu şi protecţia mediului: CCS (captarea şi stocarea carbonului), inovare industrială nepoluantă, managementul şi protecţia mediului, schimbări climatice şi energie regenerabilă. „Acest moment reprezintă finalizarea unei prime părţi a unui proces foarte important pentru România, pentru că până în prezent, am avut deja la dispoziţie un prim pachet de fonduri nerambursabile, din partea aceloraşi ţări, în valoare de aproape 100 mil euro, din care ţara noastră a reuşit să absoarbă peste 70%” a declarat Ministrul Leonard Orban.

Pagina 148 din 156

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: