• Webbanner Ecomondo
  • Ecoatitudine DEEE Arad Web



Comisia Europeană a adoptat o viziune strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 – O planetă curată pentru toți. Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, 85% dintre români, aceeași proporție ca la nivelul UE,  schimbările climatice sunt de acord că lupta împotriva schimbărilor climatice și utilizarea mai eficientă a energiei pot genera creștere economică și locuri de muncă în Europa.

Vicepreședintele Comisiei responsabil pentru uniunea energetică, Maroš Šefčovič, a declarat: „Nu putem trăi în siguranță pe o planetă a cărei climă este în afara oricărui control. Însă acest lucru nu înseamnă că, pentru a reduce emisiile, ar trebui să sacrificăm mijloacele de subzistență ale europenilor. În ultimii ani, am arătat cum pot fi reduse emisiile, creând în același timp prosperitate, locuri de muncă locale de înaltă calitate și îmbunătățind calitatea vieții oamenilor. În mod inevitabil, Europa va continua să se transforme. Strategia noastră arată acum că până în 2050 putem, în mod realist, face în așa fel încât Europa să devină atât neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, cât și prosperă, fără a lăsa în urmă niciun cetățean european și nicio regiune.”

Strategia arată modul în care Europa poate deschide calea către neutralitatea din punctul de vedere al impactului asupra climei prin investiții în soluții tehnologice realiste, prin responsabilizarea cetățenilor și prin alinierea acțiunilor în domenii-cheie, cum ar fi politica industrială, finanțele sau cercetarea, asigurând, în același timp, echitatea socială pentru o tranziție echitabilă.

Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru special (din noiembrie 2018), 84% dintre români (93% media UE) consideră că schimbările climatice sunt provocate de activitatea umană. De asemenea, majoritatea românilor (89%, la o medie UE de 92%) consideră că sunt necesare mai multe astfel de măsuri implementate la nivelul statelor membre. Printre efectele schimbărilor climatice care se vor intensifica până în 2050, românii au enumerat degradarea solurilor și deșertificarea (52%, la o medie europeană de 49%), lipsa hranei și a apei potabile (48%, față de 63% media UE) și nu în ultimul rând răspândirea bolilor infecțioase și a epidemiilor (44%, la o medie UE de 34%).

Răspunzând invitației adresate de Consiliul European în martie 2018, viziunea Comisiei pentru un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei înglobează aproape toate politicile UE și respectă obiectivul Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii mult sub 2°C și de a continua eforturile pentru menținerea acesteia la nivelul de 1,5°C. Pentru UE, rolul de lider mondial în ceea ce privește neutralitatea din punctul de vedere al impactului asupra climei înseamnă realizarea acestui lucru până în 2050.

Viceprim-ministrul și ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, conduce delegația României la deschiderea oficială a lucrărilor celei de-a 24-a Conferințe a Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind schimbările climatice – COP24, organizată în Katowice, Polonia. Cu această ocazie, șefii de state și de guverne prezenți la COP24 au fost întâmpinați de președintele Poloniei, Andrzej Duda și de secretarul general al ONU, António Guterres. Din delegația României fac parte ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Polonia, ES Ovidiu Dranga, experți din cadrul Ministerului Mediului și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe. Miza acestei conferințe este ca statele lumii să avanseze în angajamentul politic fără precedent decis la Paris și semnat la New York și să stabilească măsurile prin care obiectivele acordului vor fi atinse. ”Este o reuniune extrem de importantă, pentru că vom stabili modul în care va fi pus în aplicare Acordul de la Paris. Dacă în 2015, la Paris, statele lumii au decis obiective majore pentru lupta pe care o ducem împreună împotriva schimbărilor climatice, în săptămânile ce urmează, la Katowice, tot împreună, vom stabili care sunt măsurile concrete pe care comunitatea internațională trebuie să le adopte”, a declarat ministrul Grațiela Gavrilescu. În cadrul negocierilor, țara noastră se raliază poziției Uniunii Europene, care susține adoptarea măsurilor pentru îndeplinirea țintelor ambițioase asumate la momentul semnării Acordului de la Paris. România are o strategie de combatere a schimbărilor climatice pentru o economie cu emisii scăzute de carbon, iar politicile și acțiunile legate de schimbările climatice sunt interconectate și menite să asigure dezvoltarea durabilă. ”Anul viitor, pe perioada exercitării președinției Consiliului UE, țara noastră va fi port-drapelul luptei împotriva schimbărilor climatice, la nivel european. Devine tot mai clar că trebuie să ne străduim să realizăm echilibrul între nevoile comunităților și nevoia de a trăi pe o planetă sănătoasă. Aceasta înseamnă implementarea unor măsuri clare și eforturi egale în cele două direcții: atât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât și adaptarea la efectele schimbărilor climatice”, a afirmat ministrul român al Mediului. Reamintim că printre elementele cheie ale Acordului de la Paris se numără:

  • Operaționalizarea obiectivului pe termen lung de a limita creșterea temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius. În același timp, statele Părți vor depune eforturi pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius;
  • O viziune de transformare care să permită dezvoltarea de economii cu emisii reduse de carbon, în contextul unei dezvoltări durabile și de eradicare a sărăciei;
  • Un ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare 5 ani care asigură ambiția și durabilitatea acordului;
  • Un proces de evaluare la nivel global al progresului înregistrat în atingerea obiectivelor asumate;
  • Alte prevederi importante se referă la responsabilități clare de monitorizare și raportare dar și un angajament al statelor dezvoltate de a mobiliza surse de finanțare pentru statele în curs de dezvoltare, transferul de tehnologie și creșterea capacității acestor state de a se adapta la schimbarea climei.

În data de 15 noiembrie 2018, a fost emis Ordinul nr. 1171 privind aprobarea Procedurii pentru aplicarea vizei anuale a autorizației de mediu și autorizației integrate de mediu. Acest act normativ a fost adoptat ca urmare a recentelor modificări aduse Ordonanței de Urgență nr. 195/2005 a Guvernului privind protecția mediului, prin care s-a condiționat valabilitatea autorizaţiei de mediu şi a autorizaţiei integrate de mediu de obținerea de către beneficiarii acestora a vizei anuale. Anterior acestei modificări legislative, autorizaţia de mediu era valabilă 5 ani, iar autorizaţia integrată de mediu 10 ani. Agenția Națională pentru Protecția Mediului sau agențiile pentru protecția mediului reprezintă autoritatea competentă pentru emiterea deciziei privind aplicarea vizei anuale. Prin excepție, Ministerul Mediului și, respectiv, Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, emit aceste decizii pentru autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu care intră în sfera de competență a acestora. Obținerea vizei se va solicita în fiecare an, cu minimum 60 de zile înainte de ziua în care a fost emisă autorizația de mediu sau autorizația integrată de mediu. Titularul activității este obligat să solicite aplicarea vizei anuale, prin depunerea următoarelor documente: (i) cererea pentru aprobarea vizei; (ii) raportul anual de mediu, după caz; (iii) declarația pe propria răspundere că desfășoară activitatea în aceleași condiții pentru care a fost emisă autorizația de mediu sau autorizația integrată de mediu și că nu au intervenit schimbări care să afecteze condițiile stabilite prin autorizație. Autoritatea competentă pentru protecția mediului emite decizia privind aplicarea vizei anuale ca urmare a efectuării unei vizite de amplasament, în prezența titularului sau a împuternicitului acestuia. În cazul în care aceasta constată concordanța între autorizația de mediu sau autorizația integrată de mediu și amplasament, se emite decizia de aplicare a vizei anuale. Dacă se constată existența unor neconcordanțe, se acordă titularului un termen de maximum 30 de zile în vederea corelării datelor din teren cu autorizația de mediu sau autorizația integrată de mediu, iar în cazul în care aceste corelări nu se efectuează în termenul stabilit, autoritatea va emite decizia de respingere a vizei anuale. Autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu pentru care nu se obține viza anuală își încetează efectele juridice, fiind necesar ca titularii activității respective să reia procedura de autorizare pentru desfășurarea acesteia

Duminică, 18 Noiembrie 2018 21:46

Cum vom reusi sa respiram aer curat la Ploiesti

Scris de

Vice-prim ministrul și ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu, a participat vineri, 16 noiembrie 2018, la cea de-a doua întâlnire a grupului de lucru înființat pentru realizarea scenariilor de reducere a producțiilor unor operatori economici care își desfășoară activitatea în municipiul Ploiești, în perioade de timp cu condiții defavorabile dispersiei poluanților în atmosferă. Întâlnirea a fost organizată la sediul Universității de Petrol și Gaze din Ploiești (UPG).

Reprezentanții operatorilor economici participanți și-au exprimat acordul cu privire la implementarea standardelor europene în vederea îmbunătățirii calității aerului și combaterea poluării existente. De asemenea, aceștia au luat măsuri pentru achiziționarea de echipamente performante pentru monitorizarea și cuantificarea emisiilor și imisiilor poluante.

Ministrul mediului a solicitat operatorilor economici prezenți urgentarea demersurilor de achiziție și instalare a echipamentelor de monitorizare a calității aerului și prognoză, investiție pe care fiecare agent economic din cadrul grupului de lucru și-a asumat să o realizeze. 

Am dispus înființarea acestui grup de lucru încă din vară, pentru că agenții economici care fac parte din el au o obligație față de ploieșteni. Chiar dacă s-au realizat pași concreți în aceste câteva luni, am solicitat astăzi intensificarea demersurilor, pentru că ploieștenii așteaptă rezultatele cât mai rapid posibil”, a declarat ministrul Grațiela Gavrilescu.

Totodată, grupul de lucru a dezbătut finalizarea scenariilor de gestionare a situațiilor în care prognoza meteo indică condiții nefavorabile ce pot duce la o înrăutățire a calității aerului în zonele locuite. ”Le-am transmis membrilor grupului de lucru că au tot concursul instituțiilor de mediu. Spre exemplu, Administrația Națională de Meteorologie le va pune la dispoziție prognoze personalizate de fiecare dată când situația o impune. Le-am spus și că toate aceste scenarii și măsuri identificate vor deveni obligatorii prin includerea lor în autorizațiile integrate de mediu revizuite”, a adăugat ministrul Mediului.

De asemenea, în cadrul grupului de lucru, s-a luat decizia ca membrii, împreună cu specialiști din cadrul UPG, să propună amendamente pentru proiectul de lege privind mirosurile, aflat în prezent în dezbatere la Camera Deputaților.

Alături de ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, la întâlnire au participat cadre universitare din cadrul UPG, reprezentanți ai instituțiilor deconcentrate ale Ministerului Mediului din județul Prahova (Agenția pentru Protecția Mediului și Administrația Națională de Meteorologie), precum și reprezentanți ai agenților economici ce își desfășoară activitatea pe raza municipiului Ploiești și pe teritoriul județului Prahova, dintre care amintim Rompetrol, Petrotel-Lukoil, OMV-Petrom și Unilever.

Duminică, 18 Noiembrie 2018 21:42

ADERAREA LA REȚEAUA NAȚIONALĂ ONG21

Scris de

Rețeaua ONG21 își propune să asigure o contribuție relevantă, consistentă și unitară a sectorului neguvernamental din România la elaborarea și la implementarea politicii publice în domeniul Educației pentru Dezvoltarea Durabilă. Pentru mai multe informații despre rolul EDD în educație și premisele Rețelei ONG21, citiți broșura noastră introductivă, disponibilă aici.

Rețeaua ONG21 a fost lansată în iunie 2018 de către Asociația REPER21 împreună cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). În urma primului apel de selecție, 98 de ONG-uri de diverse dimensiuni, din urban și rural, cu experiențe semnificative și diverse (economie socială, protecția drepturilor persoanelor vulnerabile, egalitate de șanse, dezvoltare comunitară, protecția biodiversității, arii protejate, gestiunea deșeurilor, clădiri verzi, educație nonformală, dezvoltare personală și coaching, consiliere și orientare profesională, voluntariat, teatru politic și social, educație artistică, educație științifică) au fost invitate să adere la Rețeaua ONG21. Lista acestora este disponibilă aici.

După încheierea primului apel de selecție a membrilor Rețelei, alte ONG-uri din țară și-au manifestat interesul de a adera și a contribui la activitățile ONG21. Pentru a valoriza aceste motivații și pentru a permite unui număr cât mai mare de actori ai societății civile de a participa la demersul de redactare și promovare al politicii naționale de EDD, prin prezentul comunicat anunțăm deschiderea Rețelei către noi ONG-uri, care vor fi selectate conform procesului de mai jos.

Rețeaua ONG21 este dezvoltată de REPER21 și FDSC, în perioada aprilie 2018 - iulie 2019, în cadrul proiectului “ONG21. Participarea ONG-urilor la politica de educație pentru dezvoltarea durabilă”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (cod SIPOCA/SMIS2014 262/112066). O descriere succintă a acestui proiect este disponibilă aici.

               

           În ciuda nivelului de trai destul de scăzut din România, peste două milioane de tone de produse alimentare ajung anual la gropile de gunoi din țara noastră. Ocupăm locul al nouălea în topul celor mai risipitoare țări din Uniunea Europeană și, spre desosebire de alte state europene, nu reușim să implementăm măsuri pentru reducerea risipei alimentare.

          Autoritățile românești sunt încă în etapa căutării de soluții și, până în acest moment, nu s-a făcut nimic concret. După două suspendări ale intrării în vigoare, legea risipei alimentare a fost din nou amânată în iulie 2018, noul termen avansat pentru punerea în aplicare fiind 1 februarie 2019. Măsurile de prevenire a risipei alimentare incluse în lege sunt donarea sau vânzarea cu preț redus de către operatorii din domeniul agroalimentar a produselor aflate aproape de termenul de expirare, dar și eliminarea corespunzătoare a subproduselor de origine animală.

                 Cine generează subprodusele de origine animală?

          Într-adevăr, nu doar risipa reprezintă o problemă în cazul reziduurilor provenite de la supermaketuri sau din HoReCa, ci și felul în care sunt „abordate“ deșeurile de origine animală, în așa fel încât să nu existe riscuri pentru sănătatea publică. Până la implementarea măsurilor viabile și coerente de reducere a cantității de deșeuri alimentare, se pot face lucruri în acestă a doua direcție: eliminarea deșeurilor de origine animală conform legislației în vigoare.

          În afară de alimentele provenite din HoReCa sau din marile lanțuri de magazine, în această categorie de deșeuri intră o mulțime de alte tipuri de reziduuri alimentare. Per ansamblu, aceste deșeuri de origine animală sunt desemnate drept SNCU, un acronim pentru „subproduse de origine animală nedestinate consumului uman“. Sintagma este valabilă și în cazul produselor alimentare din carne și derivate din animale (lapte, iaurt, brânză, ouă) comercializate de supermaketuri sau HoReCa și care sunt aproape de termenul de expirare, pentru că, odată expirate, acestea nu mai pot fi consumate de către populație.

          O definiție a SNCU este: totalitatea reziduurilor rezultate în urma sacrificării animalelor pentru consumul uman, în fluxul producţiei de alimente de origine animală, în cursul eliminării animalelor moarte și în cadrul măsurilor de control al bolilor provenite de la animale. Câteva exemple de alți generatori de SNCU sunt abatoarele, măcelăriile, unitățile de preparare a cărnii, fermele pentru creșterea animalelor, grădinile zoologice etc.

           Riscurile gestionării necorespunzătoare a deșeurilor de origine animală

             Toate deșeurile de tip SNCU au un regim special și, în funcție de categoriile în care sunt încadrate, trebuie eliminate prin metode specifice. Precauțiile se explică prin riscurile pe care le-ar implica aruncarea acestor deșeuri direct la groapa de gunoi, riscuri pentru mediu, pentru animale și pentru oameni. Este vorba despre infestarea pânzei de apă freatică, proces ce poate conduce la îmbolnăviri în rândul populației. De asemenea, semnificativ este și riscul de îmbolnăvire a animalelor care se hrănesc cu resturi de la groapa de gunoi, precum câinii comunitari, ciorile, pescărușii sau șobolanii. Mai departe, acestea pot trasmite bolile animalelor din gospodării, care, la rândul lor, sunt sursă de îmbolnăvire pentru oameni.

          Tocmai pentru a evita situațiile de genul acesta, legislația europeană conține clasificări și reglementări clare pentru deșeurile de origine animală. În funcție de gradul de risc, SNCU sunt împărțite în trei categorii.

          În categoria I intră toate părțile corpului acelor animale suspecte de/confirmate cu boli grave, precum encefalopatie spongiformă bovină sau, popular spus, „boala vacii nebune”. În aceeași categorie sunt incluse animalele de companie, din grădinile zoologice, de la circ sau folosite pentru experimente. Tot aici intră și deșeurile de catering provenite din mijloace de transport folosite la nivel internațional (transport aerian, naval, rutier, pe căi ferate). 

          Categoria a II-a include: gunoi de grajd și conținut al tubului digestiv; produse de origine animală care conțin reziduuri de medicamente de uz veterinar și contaminanți, în cazul în care aceste reziduuri depășesc nivelul permis stabilit de legislația comunitară; animale sau părți de animale care mor în alt mod decât prin sacrificare pentru consumul uman.

          Categoria a III-a este reprezentată de: părți de animale sacrificate/alimente vechi de origine animală care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale; piei brute și prelucrate, copite și coarne, păr de porc și pene provenite de la animale sacrificate într-un abator; lapte crud provenit de la animale care nu prezintă semne clinice ale unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză; deșeuri de catering, altele decât cele menționate la prima categorie.

                   Eliminarea corectă a SNCU

          Indiferent de originea lor, SNCU presupun un grad de risc, așa că trebuie direcționate către metode de eliminare sigure. Alternativ, pot fi utilizate în alte scopuri, însă numai cu condiţia aplicării unor măsuri stricte care să reducă sau chiar elimine riscurile sanitare. În ceea ce privește materiile din categoria I, este obligatoriu ca acestea să fie eliminate prin incinerare, prezentând un risc specific.  Alte moduri de eliminare a SNCU în deplină siguranță și legalitate sunt:


  • sterilizarea sub presiune, cu marcarea permanentă a materialului rezultat;
    depozitarea pe o rampă de gunoi autorizată, doar în urma prelucrării prin sterilizare sub presiune;
    coincinerarea cu recuperare de energie termică/electrică;
    • transformarea în compost sau biogaz;
    • utilizarea în calitate de combustibil alternativ.

 

          Despre Stericycle România

          Stericycle România este una dintre cele mai importante companii din domeniul managementului deşeurilor periculoase generate de sectoarele: farmaceutic, veterinar, industrial și medical. Cu investiţii de peste 30 milioane de euro în staţii regionale proprii de incinerare şi sterilizare, flotă proprie de transport autorizat şi o echipă de 300 de angajaţi, compania deţine experienţa, cunoştinţele şi resursele pentru a colecta, transporta și elimina deșeurile periculoase în condiții de maximă siguranță.

www.stericycle.ro

         

 

 

 

 

Germania a inaugurat primul tren din lume cu combustibil pe bază de hidrogen, care va circula pe o distanţă de 100 de kilometri între oraşele Cuxhaven şi Buxtehude din nordul ţării. Trenurile Coradia iLint pot circula pe o distanţă de aproximativ 1.000 de kilometri cu un singur rezervor de hidrogen şi nu produc emisii poluante.

Două trenuri Coradia iLint fabricate de producătorul francez TGV Alstom circulă, de luni, pe o distanţă de 100 de kilometri între oraşele Cuxhaven, Bremerhaven, Bremervoerde şi Buxtehude din nordul Germaniei - o rută deservită până acum de trenuri echipate cu motoare diesel, scrie AFP.

"Primul tren din lume cu combustibil pe bază de hidrogen intră în serviciul comercial şi este pregătit pentru producţia în serie", a declarat Henri Poupart-Lafarge, CEO Alstom, la ceremonia de lansare din Bremervoerde, staţia unde trenurile vor fi alimentate cu hydrogen.

Locomotivele sunt echipate cu celule de combustie care produc energie electrică printr-o reacţie chimică între hidrogen şi oxigen, un proces în urma căruia singurele emisii sunt aburul şi apa. Energia excesivă este stocată în baterii de ioni de litiu la bordul trenului.

Alstom va livra alte 14 trenuri cu emisii zero către landul german Saxonia Inferioară până în 2021. Energia excesivă este stocată în baterii de ioni de litiu la bordul trenului.

Trenurile Coradia iLint pot circula pe o distanţă de aproximativ 1.000 de kilometri cu un singur rezervor de hidrogen, similar cu gama de trenuri Diesel.

Alstom pariază pe această tehnologie, ca o alternativă mai ecologică şi mai silenţioasă la motorină pe liniile ferate neelectrice - o perspectivă atractivă pentru multe oraşe germane, care luptă pentru combaterea poluării aerului.

Marea Britanie, Franţa, Olanda, Danemarca, Norvegia, Italia şi Canada şi-au exprimat deja interesul să introducă trenuri cu combustibil pe bază de hidrogen, a declarat reprezentantul Alstrom.

 Vezi cum funcționează

https://youtu.be/O3bUE9uHkqM

Autorităţile române au identificat, anul trecut, 12.487 de cazuri de tăieri ilegale la nivel naţional, ceea ce înseamnă 34 de cazuri în medie pe zi, potrivit unui raport realizat de organizaţia nonguvernamentală Greenpeace România.

Numărul de cazuri de anul trecut este cu 32% mai mare decât în anul anterior.

Cele mai multe au fost identificate, ca şi în 2016, în judeţele Mureş - 1.511 cazuri (12%), Braşov - 762 de cazuri (6%) şi Olt - 730 de cazuri (6%).

Valoarea prejudiciului înregistrat ca urmare a tăierilor ilegale de arbori se ridică la 41,5 milioane de lei la nivel naţional, în creştere cu 5,25% faţă de anul anterior.

Comparativ cu 2016, gravitatea faptelor a crescut, înregistrându-se 8.461 de infracţiuni, cu 62,02% mai multe faţă de anul anterior.

"Este important să menţionăm diferenţele dintre cazuri, în unele situaţii fiind vorba despre 1-2 metri cubi tăiaţi ilegal/caz, iar în alte cazuri fiind sute sau chiar mii de metri cubi. De exemplu, în judeţele Argeş şi Olt, deşi s-a înregistrat un număr mare de cazuri, volumul mediu de lemn tăiat ilegal/caz este de 3-4 metri cubi. La polul opus se situează judeţele Cluj, Maramureş şi Sibiu, care totalizează 53,97% din volumul de lemn tăiat ilegal în 2017, la nivel naţional', a declarat Crisanta Lungu, coordonator regional al campaniei de păduri şi biodiversitate, citată într-un comunicat al ONG-ului.

Un rol important în identificarea şi semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a avut societatea civilă, cea mai importantă contribuţie înregistrându-se în judeţul Dolj, unde 57,22% din totalul cazurilor investigate de autorităţi au fost semnalate de către cetăţeni, acesta fiind urmat de judeţele Gorj, cu 49,40%, şi Vâlcea, cu 47,15%.

"Aplaudăm contribuţia societăţii civile în identificarea cazurilor de tăieri ilegale, dar aceasta ar trebui să fie, în primul rând, o prioritate a autorităţilor. Deoarece acestea sunt ineficiente în lupta împotriva tăierilor ilegale, vom lansa în curând aplicaţia Forest Guardians, un instrument care permite cetăţenilor să se implice activ în lupta pentru protejarea pădurilor, prin identificarea tăierilor ilegale şi raportarea lor, precum şi în verificarea legalităţii transporturilor de lemn', a afirmat, la rândul său, Ciprian Găluşcă, coordonator al campaniei de păduri şi biodiversitate a Greenpeace România

vă invită să participați în calitate de PARTENER la CONFERINȚA NAȚIONALĂ “Schimbări majore în managementul integrat al deșeurilor (OUG 74/2018) - COLECTARE, TRATARE, REFOLOSIRE, RECICLARE - Rolul ADI/UAT/Consiliul Județean în asigurarea trasabilității deșeurilor”, eveniment dedicat dezbaterilor cu privire la noutățile legislative în domeniul gestionării deşeurilor și a serviciilor publice la nivel național.

Pentru a face faţă provocărilor actuale şi viitoare este necesară o schimbare radicală  privind gestionarea deșeurilor, fiind necesară pregătirea personalului specializat la nivelul ADI-urilor, UAT-urilor și Consiliilor Județene având scopul de a atinge țintele de deviere de la depozitare a deșeurilor municipale, prin reducere, reciclare  reutilizare, compostare, concasare, valorificare energetică precum și alte metode inovative de tratare a deșeurilor.

Cunoscând interesul dumneavoastră faţă de tematica abordată, vă provocăm să analizăm împreună cu invitații următoarele aspecte de interes pentru România:

  • Situația actuală în managementul integrat al deșeurilor
  • Monitorizarea și gestionarea SMID-urilor de la colectare, transport, sortare, tratare până la depozitare
  • Implementarea noilor reglementări legislative în domeniul deșeurilor reciclabile și deșeurilor de ambalaje - OUG 74/2018
  • Soluții de dezvoltare și completare a SMID-urilor (prin finanțări POIM , ADI ,U.A.T. si P.P.P.)

Luând în considerare cele de mai sus, ne exprimăm convingerea că atât temele propuse spre dezbatere cât și prezența experților în domeniu vor suscita interesul companiei pe care o reprezentați de a deveni PARTENER al acestui eveniment
Evenimentul se va desfășura în data de 11 octombrie 2018 începând cu ora 10.00, la Hotel Phoenicia, sala BUCURESTI, Bulevardul Alexandru Serbanescu, Nr. 87, Sector 1, Bucuresti

Vă așteptam cu drag,

Cu deosebită consideraţie,
Gabriel MOICEANU
Președinte
FADI


Stere CREȚU
Redactor Șef
Infomediu Europa
Pagina 2 din 157

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: